272 matches
-
la Lintițaru. Ea nu se bagă în probleme de-astea, că nu știe prea multă carte și n-a citit istoria pe teme de-astea. Horcița îi spusese că-l poate duce însă la Adromanda. Vrăjitoarea avea puteri și asupra moroilor și strigoilor din județul lor. Poate și din alte părți. Cât era ea de bătrână, dar tot mai mergea odată pe an, în miezul verii, în Baltă, în Ghiol la Lintițaru, și-i chema pă ăia de ținea sfat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
părți. Cât era ea de bătrână, dar tot mai mergea odată pe an, în miezul verii, în Baltă, în Ghiol la Lintițaru, și-i chema pă ăia de ținea sfat cu ei. Când era mai tânără se povestește că veneau moroii la ea acasă în nopțile cu lună plină, o luau și o duceau la stejarul de fusese la răscrucea de drumuri de la Obancea și ținea sfat cu ei. Andromanda știa cel mai bine ce era și cu Chiru din Baltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
e-mailuri mă ține ăia din Sudica. E dezastru la ei. A răsturnat guvernul, a făcut naționalizare, i-au confiscat lui Tomnea tot ce agonisise, îl și expulzează. Vor să facă comunism la ei, în Sudica. Zici de strigoi și moroi?!“ Izbucni într-un râs nervos. Erau în lunga verandă a palatului, cu deschidere spre Dunăre. Goncea își petrecea mai toată ziua acolo. Stătea într-un fotoliu pe rotile și privea, ca într-o fascinație, apele fluviului ducându-se printre sălcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
prins? Că stau și mai citesc și eu pe internetul ăsta cu care îmi omor timpul. Asta vor de la noi, acuma când este de-am predat etapa istorică. Le-am predat o lume. Dar ei o vor cu mister, cu moroi, cu strigoi. Nu cu adevăr. Nu cu descriere. Nici un fel de poveste. Nici o justificare. Mister vor, Burtăncurene! Mistrerul ăsta pe care numai noi îl stăpânim. Da’ pe care nimeni nu vrea să-l înțeleagă. Că e mai bine în mister
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că la predarea epocii istorice se mai întâmplă și unele fenomene pe care numai noi trebuie să le știm. Altfel, cei care o preiau nu mai pot s-o ducă mai departe în stilul lor. Că doar au și ei moroii și strigoii lor. Cu care vine ei pregătiți să preia epoca. De ce să-i mai predăm și pe-ai noștri... Replace all, nu? Candelăreasa Am făcut doi ani la Litere, Limba și Literatura Română, cum era p-atunci. Apoi m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu cultura cum ar fi, adică e moștenire de familie, a intrat în combinație cu Cangurașu a lui Brandaburlea ce-a făcut și ziarul de apare la noi și televiziunea pă cablu și mai face și filme cu strigoi și moroi din Baltă, că e la moda de actualitate și alte chestii de-astea folclorice care le vinde la americani, dar nu mai revin să insist. Dar la mine a fost o poveste de iubire cu un lector de la Facultate, unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
căsăpit, cum taie măcelarul carnea de tochitură, mărunt și bucățică de bucățică, zgârciuri, bojoci, osulețe, tot ce are femeia la sine când le lua Macatist al meu la prelucrat se topea, se fierbea, clocotea, urlam străpunsă de mii de nesătui, moroii moroilor intrau în mine, corbiii corbiilor și aprinșii aprinșilor, popânzoii tarlalelor și totimea șerpoaicelor goneau în vintrele mele, tăciuni de oțel încins, bulgări de stele negre, nesătui și spăimoși, îi răsazvârlea Macatist în mine, de urlam că credeam că jucau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cum taie măcelarul carnea de tochitură, mărunt și bucățică de bucățică, zgârciuri, bojoci, osulețe, tot ce are femeia la sine când le lua Macatist al meu la prelucrat se topea, se fierbea, clocotea, urlam străpunsă de mii de nesătui, moroii moroilor intrau în mine, corbiii corbiilor și aprinșii aprinșilor, popânzoii tarlalelor și totimea șerpoaicelor goneau în vintrele mele, tăciuni de oțel încins, bulgări de stele negre, nesătui și spăimoși, îi răsazvârlea Macatist în mine, de urlam că credeam că jucau ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de la Dunăre. M-au dus și la Wintris, câteva luni. Și-acolo te-am așteptat. Era parcă iarnă. Era un salcâm înalt în dreptul ferestrei și mă uitam toată ziua la crengile lui. Credeam că ai să apari, așa, ca un moroi, dintre crengile lui. Tot am așteptat... Până am uitat de tine. Nu părea că urmărește spusele ei. Privea doar întrebător în jur, când spre sălciile din dreapta lor, când spre mormanele de gunoaie, moloz și iarbă arsă din partea cealaltă. Ridică din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de gogonele și castraveți pentru murături, știi cum e, o mână spală pe alta. A mai venit baga bontul ăla de azi-noapte ? — Nu l-am mai văzut. — Bine că l-am dat pe mâna Poliției ! Și cum arăta, parcă era moroi, Doamne iartă-mă... Da’ ce-o fi vrut, ai idee ? — Cine știe ? Cine stă să- ntrebe... Că nici nu mai știi ce să-ntrebi... Înainte era mai bine, oamenii aveau mai multă frică... Madam Gavrilescu își lăsă sacoșele pe trepte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
năluci, de vreme ce se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea la portiera mașinii. — Văleu, Doamne ! icni Iadeș. S-au întors rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându- se prin deschizătură cu o repeziciune care sugera furie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a unor bolnavi de sicriu cu piroane metalice, prefigurând credințele, atât de îndelung viabile la urmași, în strigoi, care și în Moldova, ca și în alte provincii românești, au dus la ciopârțirea și arderea cadavrelor suspectate 5. Strigoii, vampirii și moroii au fost considerați mult timp, în Moldova, ca răspunzători de boli psihice. Asupra strigoilor, care se credea că se transformă în nebuni, se trăgea cu un pistol printre picioarele sau peste capul bolnavului, încă la începutul secolului al douăzecilea. (dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primar, pleacă de la o ipoteză similară. * Pentru date orientative ne-am ghidat după Istoria României, Editura Academiei, București, 1960, vol. I, Cap. Comuna primitivă și sclavagistă. 5 V. L. Bologa, Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor, în Anuarul Arhivei de folclor, III, pp. 159-168. 6 A. D. Xenopol, op. cit., p. 40. 7 Ovid Densușeanu, Folclorul cum trebuie înțeles, București, ed. a II-a, 1937, pp. 12-14. 8 Adolf Spamer, Die Volkskunde, Berlin, 1932, pp. 67-79. 9 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost aprinse, pe tăpșan, focurile sacre încă de cu seară. Odată cu văpăile care se înălțau, străpungând întunericul, oamenii se puneau a certa duhurile necurate. Le sfădeau cu putere și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cum de manifestau aceeași înclinație bolnăvicioasă deși erau atât de diferiți); la un moment dat mi-a făcut o limonadă, mi-a dat și un test de sarcină, dar eu n-aveam timp de prostii, l-am trimis înapoi la moroii lui... Închei repede povestea cu tocana: era groaznică; m-a consolat el că de vină a fost sarea, că era expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna moale. Refugiul în această lume este generat de căutarea purității pierdute. Neînvinsa nevoie de puritate explică și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Este vorba de cele "formate" prin lecturi după ureche din Charles Mauron, autorul unor eseuri despre mitul șperțonal în literatură. Cartea lui exista într-un singur exemplar, ceea ce crea relații speciale între deținător și cei dornici s-o consulte. Despre moroi nu vă voi spune decât că în repertoarul morfologiei corporale din zona Cernăuților erau posesori de sâni și dispenser seminal. 60 "Atunci Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare, care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt contaminați de febra maniacă a uciderii: "Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întâi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându-i sângele negru". Ultimul refugiu al celor vii rămâne biserica, în fața căreia "se adunară, pâlcuri-pâlcuri, morții, scurgându
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de rău. Un alt termen frecvent utilizat, de origine greacă de data asta, este acela de vârcolac (de la grecescul vrykolakas), care se referă și la vampir, și la vârcolac. Locuitorii din sudul țării, din fosta Țară Românească, utilizează și termenul moroi (invar.), pentru a desemna o rasă încrucișată între vampir și vârcolac 68. Indiferent de origine, vampirul este o fantomă tridimensională, care nu poate sau nu vrea să moară și se hrănește cu sânge proaspăt ca să supraviețuiască și să-și perpetueze
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
păsările de noapte, cum ar fi de exemplu, bufnițele. Vampirii nu au vreo familie apropiată, în schimb au un "văr", și anume vârcolacul, în legătură cu care sunt menționați de obicei, după cum rezultă și din descrierea termenilor de mai sus (vârcolac și moroi). Creștinismul nu a putut sau poate nici nu a dorit să distrugă mitul vampirului, care a păstrat credința în viața de după moarte, în existența iadului și a dracilor și în puterea regenerativă a sângelui. Împărtășania, atât la catolici, cât și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sărmanul Pupăză, "monstru din naștere"115, ,,copil pierdut"116 (lăsat de maică-sa, o femeie fără căpătâi, la moara lui Busuioc), copil nelegiuit"117 "cel mort cu moarte (pre)făcută"118 e văzut chiar dacă nu se spune niciodată asta ca moroi. Așa se și explică, de altfel, asocierea pe care satul o face dintre moartea lui Iorgovan și moartea morarului, știut fiind faptul că, în aceeași tradiție populară, dacă moare un strigoi, el trage după sine în mormânt din rudele apropiate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]