296 matches
-
viața să treacă nepăsătoare pe lângă el. Venea de la serviciu pe banda din stânga, aluneca lin până acasă, dar ca să ajungă la blocul lui, trebuia să-ntoarcă în stradă, peste linia de tramvai, și-ntr-un minut era pe aleea din fața scării. Mortăciunea neagră îl trăgea de urechi, înfiptă chiar în marginea trotuarului, ca o flegmă imposibil de evitat. Dar cum am spus, nu semnificația indicatorului era importantă. îl demobiliza imaginea. îl făcea să sufere și-i intra o gheară-n gât ori de câte ori
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
nu putea, nu mai putea face nimic. Chiar vocea ei care îl invita îl transformase într-un eunuc nenorocit. Se ridică cu o mână, ținându-și pantalonii cu cealaltă și ieși îmbufnat. - Cățea! Ea, dinăuntru, îi răspunse la fel: - Gunoiule, mortăciune, impotentule! Hai, vino, dacă te țin curelele! Stătea mai departe cu picioarele desfăcute, ca un blestem încarnat în trup de femeie. El se îndreptă spre ieșirea buncărului, acoperind cu spatele masiv lumina soarelui. De afară intra un aer umed și
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
mai multă precizie: "...acuma ești o jumătate de brancardier. Nasol e că un brancardier de-adevăratelea n-o să fii niciodată. Al doilea defect. Te trădează vorbitul. - Cum? - Nu zici tu mereu "mulțumesc"? Nu ți-am spus că omul e o mortăciune?! De ce să-i mulțumești unei mortăciuni?... Defectul ăsta nu se poate corecta. Așa c-o să fii nepotul din Buzău și tâmpit și mut. - Bine. - Din clipa asta nu mai scoți nici un cuvânt, nici măcar când ești singur la budă sau când
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
jumătate de brancardier. Nasol e că un brancardier de-adevăratelea n-o să fii niciodată. Al doilea defect. Te trădează vorbitul. - Cum? - Nu zici tu mereu "mulțumesc"? Nu ți-am spus că omul e o mortăciune?! De ce să-i mulțumești unei mortăciuni?... Defectul ăsta nu se poate corecta. Așa c-o să fii nepotul din Buzău și tâmpit și mut. - Bine. - Din clipa asta nu mai scoți nici un cuvânt, nici măcar când ești singur la budă sau când ai vreun coșmar. Dai din cap
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
orbite. Un muscar pestriț, cu pălăriuța zdravănă, proaspătă și umflată, tocmai bun de desenat într-o carte pentru copii. Helene își continuă drumul, urmată de Peter. Au trecut peste linia ferată. În nas îi izbi o putoare amețitoare. Mirosea a mortăciune, a urină și excremente. La o oarecare distanță, pe linia ferată, se afla un transport de vite. Vagoanele ruginite erau închise până sus. Helene mergea de a lungul șinelor, Peter în urma ei. În depărtare zări un polițist. Poate că locomotiva
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
rupe. Trosnetul se auzi din nou, aproape. Putoarea apăru din nou, Helenei simți că i se pune un nod în gât, i se făcu greață, înghiți și vru să nu mai respire, nici măcar o dată. Mirosul era îngrozitor, nu era de mortăciune, ci de balegă, balegă împuțită. Dar cum era posibil? Doar scăpaseră de miros, de transportul de vite, îl lăsaseră mult în urmă, cu siguranță. Un strănut. Helene s-a întors. Sub trunchi, în groapa săpată de rădăcinile care arătau acum
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
Nicolae Tone Cu-ncrâncenare și-nverșunare neistovite, o stafie cu miros aspru de putreziciune hălăduiește de vreun deceniu încoace pe șoselele, prin casele, prin garajele și prin pivnițele românilor. Ascunzându-se de lumină și de aer, mortăciunea aceasta de lux este foarte greu de descris ori de desenat în cuvinte decente. La anumite ore ale zilei ori ale nopții, îndeobște atunci când gândul limpede ori somnul binefăcător înving trupul oricărei ființe umane de bună credință, susnumita stafie căpăta
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
idealist, voia o reîntoarcere la natură. Nu cred că ar fi vrut o întoarcere la natură ca în satele de prin România. 2 martie 1939 - A murit Howard Carter, arheolog și egiptolog englez (născut în 1873). Pentru că se plictisise de mortăciunile din Anglia, a dat o fugă până în Egipt unde a găsit mormântul lui Tut-ankh-Amon. Această descoperire a făcut-o, însă, cu ajutorul financiar al Lordului Carnarvon. 2 martie 1968 - A murit Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți
Istoria zilei: 2 martie. Moldova e pusă pe hartă () [Corola-journal/Journalistic/67190_a_68515]
-
declanșeze un soi de dezmorțire a simțurilor, a recțiilor față de ce ni se întîmplă, față de ce simțim, față de cum se face artă, literatură, teatru, față de cum se iubește sau nu, față de cum sîntem sufocați de norme absurde, de ipocrizie, de mortăciunea care se strecoară în minte, în gînd, în cuvînt. Mulți au luat-o doar ca pe o rebelă, încă una pe listă. Cred că așa am făcut și eu ceva timp. Interesant este cum francezii pudibonzi au prizat o scriitură
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
semnificative. Ioanide însuși are o vastă bibliotecă din care îl invită să se împărtășească și pe fiul său, Tudorel. Acesta, intrat la legionari, refuză: - Cărțile sînt lucruri moarte. Viața e mai interesantă. Gonzalv Ionescu face într-adevăr din cărți niște mortăciuni, citate în bibliografii pentru a obține un post de profesor. Doamna Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sînt "putrefiați de cultură", dar
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
apărut deja mai multe derivate cu -ciune, astfel că sufixul tinde să se transforme într-o marcă stilistică, într-un instrument de convertire a cuvintelor comune în cuvinte argotice. Alături de furăciune, au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și de circulație redusă, precum pornăciune ("film porno", în 123urban.ro). Caracteristică e, în cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu schimbă nici clasa gramaticală, nici sensul, adăugînd
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
negative transferate asupra sufixului de la destul de mulți termeni negativi care îl cuprindeau deja (stricăciune, urîciune, spurcăciune etc.); probabil că și sonoritatea sa prea puțin eufonică a contribuit la această utilizare. Cel mai vechi din seria argotică pare să fie termenul mortăciune, cu sensul "crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din zona argoului interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din zona argoului interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal" - și de G. Volceanov, în dicționarul de argou similar (ediția a II-a, 2006). Foarte folosit azi e substantivul bunăciune, care desemnează în primul rând o femeie frumoasă, atrăgătoare (descrisă cel mai adesea dintr-un punct de
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
și heretele, 18. barza, bîtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19. Să priviți ca necurată orice tîrîtoare care zboară; să nu mîncați din ea. 20. Să mîncați orice pasăre curată. 21. Să nu mîncați din nici o mortăciune, s-o dai străinului care va fi în cetățile tale, s-o mănînce, sau s-o vinzi unui străin, căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui. 22. Să iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Părul cenușiu Îi era tuns scurt, În formă de calotă În jurul tâmplelor și cu o mare tonsură În partea de sus. Mâinile, pe care și le scosese din mânecile rasei intrând În Încăpere, erau uscate și descărnate ca ale unei mortăciuni. Păreau a fi Înghețate ca Însăși moartea. Mascatul cu capul rotund se Întoarse spre călugăr cu o deferență extremă: — Sfinția Voastră a auzit totul? Dominicanul Încuviință cu un gest sec, scurt, nedezlipindu-și ochii de pe Alatriste și italian, de parcă Îi prețăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
maimuțăreli sacre pentru cititorul subtil care s-ar prea putea să fie una și aceeași persoană cu domnul malefic cu degete lungi și "împarfumate", pentru care "nu sîntem decît niște dezaxați păduchioși,/ semănători de viitor scăpătat, orbii realităților,/ fățăraie de mortăciuni, suflete viermănoase, gunoi/ care e disperat și plînge" (lucrare sau zidire deghizată...). Și destule alte locuri ale cărții sînt cultivate cu estetica urîtului... Avem a face, prin urmare, cu intruziunea unei demonii. Sub unghi moral, ea se traduce prin apariția
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
Bietul Ioanide mai puternice emoții cerebrale. Cere-mi cărți, orice vrei, ești liber să alegi. Ai curiozitatea ideilor, nu-i așa? Tudorel făcu o grimasă. - Cărțile sunt lucruri moarte, e mai interesantă viața. - E un sofism și ăsta. Cărțile sunt mortăciuni pentru GonzalvIonescu, care se mulțumește sa le citeze la bibliografie, dar pentru noi sunt viața surprinsă în ceea ce are ea mai acut. A ridica terme, a face diguri, a vedea piese de teatru, a discuta sisteme de filozofie, aceasta e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cel mult. Eu am dat cinci lei pe el. . Lui Pomponescu nu-i plăceau vechiturile în casă, voia mobilă nouă, folosită de el întîia oară. Oglinda veche i se părea înțesată pe dedesubt cu fantome, pe canapelele vetuste vedea numai mortăciuni. Ideea că stătuse pe ele ființe care acum erau la cimitir îl înfiora. Nu mărturisea pe față totuși aceste mici slăbiciuni. Dimpotrivă, Saferian nu putea suferi lucrul nou și ar fi dormit sub o plapumă sub care murise cinci generații
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acoperi ochii. Picioarele îi atinseră imediat pămîntul. își sprijini stomacul de balustrul unui pod și cuprinse în brațe un parapet. îi era rău. Fluviul devenise un pîrîiaș printre limbi de pămînt noroios. Un nor subțire de albatroși țipa deasupra unei mortăciuni, sub podul suspendat, spre răsărit. în tălpi simți un murmur subteran care începu ca o vibrație și deveni un zdrăngănit în urechi, năvălind în orizont ca trăznetul unui gong. își ridică fruntea și văzu depozitele de pe malul stîng. Dincolo de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
piroane. Fra Armando v-a arătat calea unificării, eu pe a dezmembrării, și nimeni nu vă spune: Alegeți! Vom inventa ființa ce-o să ne inventeze, dar nu va fi din lumină pură. Lumea noastră nu este un briliant. În pământ mortăciuni și cristale strălucesc și duhnesc. În mațele noastre sânt viermi, în viermi sânt mațe, și-n mațele lor sânt viermi. Și divinul Dante urina fetid pe scoarța stejarului. Dar umila prostituată așază gingaș un stânjenel în vaza de pământ. De
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiecare damă mai cochetă ce-nainta semeț ca o corabie la brațul vreunui ofițer. Trăsura se afundă în mahalaua Hereascăi, luînd-o pe una din ulițele mărginite de ateliere și depozite de cherestea. Ștrengarii înălțau zmee colorate pe maidane pline de mortăciuni. Câini galbeni, aproape fără blană, levitau printre stivele de lemne, lipăiau din bălți ce oglindeau cerul. O fetiță, aceeași care-i șoptise ceva la paradă, când îi întinsese clopoțeii albaștri, stătea pe marginea drumului, nemișcată, cu o minge vărgată sub
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
părul și veșmintele, ceva numit istorie. Că s-a-ntîmplat în realitate dărâmarea blocului de pe Uranus, ultimul rămas în picioare în fața colosului babilonian, că acum nu mai e decât un mare deșert plin de gunoaie, fecale, fiare și scânduri pline de cuie, mortăciuni putrede și rânjite pe locul unde odată se-ntindea un pașnic cartier de vilișoare și de arbori cu teci cafenii, zornăitoare, sucite ciudat. Că bisericuțele de aici, puse pe roate, au fost transportate ca niște fantastice locomotive sacerdotale pe șine
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ondulată), ca să fie trecute-n registru cele însărcinate, nu cumva să lepede mai târziu, și să fie luate la întrebări celelalte, ce nu-și făceau datoria patriotică de-a făta la vreme. La fel stăteau băieții, goi și ei ca mortăciunile de Crevedia, la înrolare, cei grași cu șuncile atârnând, cu puța ascunsă sub un fald de grăsime, batjocoriți de doctori și de ceilalți, cei slăbănogi fluturând din omoplați ca dintr-un soi de aripioare, toți încercînd să-și acopere sexele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]