264 matches
-
pirostria, sita. Vesela trebuie să fie acoperită. Dintre felurile de mâncare menționate amintim: supa de varză, răcituri, botvinia (supă rece), terci (ovăz, hrișcă, orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru afumat, morun, hering), icrele de pește alb, icre negre, colțunași, ouă, brânză, smântână, unt, lapte, ciuperci, varză, nap, sfeclă, mazăre, castraveți, usturoi, morcov, pateuri, colaci, clătite, morsul din vișină și zmeură, kvass, kissel, bragă, bere, mere, pere, pepene galben, nuci.
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedtii"), cambulă ("Pleuronectes flesus"), calcan ("Scophthalmus maximus"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna"), vatosul ("Raja clavata"), câine de mare ("Squalus acanthias"). În arealul sitului este semnalată și prezența mai multor nevertebrate cu specii de: "Modiolula phaseolina
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
având ca ambarcații mahoanele cherhanalelor și traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
40 de familii. Ceilalți sânt negustori, cârciumari, cafegii în orașe și prin sate. Rușii de toate cultele și bulgarii vor fi asemenea în număr de 22 - 23000; bulgarii se ocupă cu negoțul și plugăria, rușii în mare parte cu păscuitul morunilor și prepararea icrelor. Și o țară în care atâtea elemente trăiesc pacinic lângăolaltă, sub regimul unor legi mult mai liberale decât cele din restul împărăției, o țară unde n-au fost conflicte sângeroase, nici revoluții, unde populațiunea e în parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsi o săptâmână întreagă. Când bătu sfielnic la ușa profesoarei, cu teama firească de a nu i se deschide, motivă că a fost trimis de șef tocmai la Tulcea să aducă o tonă de pește pentru cantină, dovadă și acest morun, de circa 5 kilograme pe care i-l dăruiește. Reîmprospăta mereu scuze purtătoare de regrete, invocând faptul că îi încurcase poate unele proiecte. Urmară alte două săptămâni în care Gicu făcu progrese simțitoare într-un timp record. Într-o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
geamurile clădirilor. Ne-am plimbat pe dig până la „On Plonge“, îmbrățișați de frig. După câteva minute, a început să plouă, urât, cenușiu, mizerabil. Cârciumioara nu se mișcase din loc, cu tot acvariul ei din podea. Călcai pe sticlă și urmăreai morunii și nisetrii fugărindu-se printre alge și bolovani. N-am intrat, doar ne-am lipit nasul de geam: vreo cinci sau șase marinari stăteau la un rom. Îi recunoșteai imediat, după cicatrici și tricourile alea cu dungi, ca la pușcărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a-i judeca pe oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și virtuții, reproșuri promulgate de ordinea socială și reluate în cor de mulțime. Demonstrația a fost făcută într-o zi cu ajutorul unui pește. în portul Atenei, ori poate din Sinope sau Corint, Diogene a ochit, într-adevăr, un pește - un morun? un calcan? o pisică de mare? un barbun? - care, chinuit de dorință, se freca de o piatră; și s-a simțit de îndată mai bine, în stare să reia cursul normal activităților sale filosofice. îM-am informat, peștii nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu vârfurile În jos și, În rădăcinile din care curgea țărâna, aruncă spice de grâu și buruieni la un loc. Apa Dunării se ridică și ea peste Coastă, Își Învolbură și Își răsuci valurile cenușii: pe ulițele satului se zbăteau moruni și crapi. Păsările zburau zănatec, ca niște săgeți strâmbe, sub cerul În care urcase și din care acum curgea mâlul de pe fundul Dunării. Toate ale firii erau azvârlite de colo-colo. Apa ploua când spre văzduh, când spre pământ. Trestiile șuierau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
hămesiții poposiră de-a valma toate bunătățile lumii: prepelițe și potârnichi fripte la foc mic, Înfășurate În feliuțe de slănină de porc; pâine albă coaptă În țest, pe foi de nuc; un castron de porțelan plin cu icre negre de morun; cârnați fripți, brânză, păstrugă la grătar, purcel de lapte, măsline grecești, cozonaci, tava cu spinarea de cerb, plăcinte cu brânză și cu vișine, ouă crude de prepeliță pentru Îndepărtat mahmureala, baclavale Înmuiate În sirop de miere de salcâm, alune, fistic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și virtuții, reproșuri promulgate de ordinea socială și reluate în cor de mulțime. Demonstrația a fost făcută într-o zi cu ajutorul unui pește. în portul Atenei, ori poate din Sinope sau Corint, Diogene a ochit, într-adevăr, un pește - un morun? un calcan? o pisică de mare? un barbun? - care, chinuit de dorință, se freca de o piatră; și s-a simțit de îndată mai bine, în stare să reia cursul normal activităților sale filosofice. îM-am informat, peștii nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pildă, dar și cu mîna, cu sacul, cu furca (ostia). „Din cauza condițiilor optime de hrană, ne spune Constantin C. Giurescu într-o lucrare consacrată problemei, peștii apelor noastre și în special peștii de Dunăre pot ajunge la mărimi deosebite, impresionante. Morunul atinge dimensiuni și greutăți nebănuite. Călătorul englez, Robert Bargrave, trecînd la începutul lui octombrie 1652 prin Galați, arată că uneori se prind exemplare așa de mari, «încît trebuie șase sau opt bivoli pentru a-i ridica»... Del Chiaro ne informează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
începutul lui octombrie 1652 prin Galați, arată că uneori se prind exemplare așa de mari, «încît trebuie șase sau opt bivoli pentru a-i ridica»... Del Chiaro ne informează că se aducea de la Dunăre în București, sub Brâncoveanu, sturioni și moruni de «nesfîrșită (imensă) mărime». Învățatul C. V. Siebold, în lucrarea sa despre peștii de apă dulce ai Europei centrale, afirmă că unii moruni ajungeau «pînă la o lungime de 24 de picioare», adică la circa 7, 20 m. În plin veac
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a-i ridica»... Del Chiaro ne informează că se aducea de la Dunăre în București, sub Brâncoveanu, sturioni și moruni de «nesfîrșită (imensă) mărime». Învățatul C. V. Siebold, în lucrarea sa despre peștii de apă dulce ai Europei centrale, afirmă că unii moruni ajungeau «pînă la o lungime de 24 de picioare», adică la circa 7, 20 m. În plin veac al XIX-lea, în 1842, un naturalist francez, trecînd prin Galați, arată și el că se prind în Dunăre moruni de «15
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că unii moruni ajungeau «pînă la o lungime de 24 de picioare», adică la circa 7, 20 m. În plin veac al XIX-lea, în 1842, un naturalist francez, trecînd prin Galați, arată și el că se prind în Dunăre moruni de «15 pînă la 20 picioare lungime». În 1890 s-a prins la Sf. Gheorghe un morun de 880 kg. Muzeul de istorie naturală «Gr. Antipa» din București semnalează în colecțiile sale două exemplare conservate de morun, dintre care unul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
m. În plin veac al XIX-lea, în 1842, un naturalist francez, trecînd prin Galați, arată și el că se prind în Dunăre moruni de «15 pînă la 20 picioare lungime». În 1890 s-a prins la Sf. Gheorghe un morun de 880 kg. Muzeul de istorie naturală «Gr. Antipa» din București semnalează în colecțiile sale două exemplare conservate de morun, dintre care unul a cîntărit 640 kg, iar celălalt, după spusele lui Antipa, ar fi fost de «600 de ocale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prind în Dunăre moruni de «15 pînă la 20 picioare lungime». În 1890 s-a prins la Sf. Gheorghe un morun de 880 kg. Muzeul de istorie naturală «Gr. Antipa» din București semnalează în colecțiile sale două exemplare conservate de morun, dintre care unul a cîntărit 640 kg, iar celălalt, după spusele lui Antipa, ar fi fost de «600 de ocale», adică de circa 763 kg. La Chilia Nouă, în port, există două căsuțe făcute de un pescar cu prețul ce
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cîntărit 640 kg, iar celălalt, după spusele lui Antipa, ar fi fost de «600 de ocale», adică de circa 763 kg. La Chilia Nouă, în port, există două căsuțe făcute de un pescar cu prețul ce a obținut pe un morun mare cu icre. Și somnul atinge dimensiuni deosebite. În Dunăre se prind uneori exemplare de peste 300 kg. Și chiar mai mult. La Chirnogi la gard, am văzut în 1946 cîteva bucăți de peste 100 kg. Fiecare. Somn atingînd asemenea greutate s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
atinge și el dimensiuni neobișnuite. J. De Hagemeister menționează crap de «60 de prunji», adică de circa 30 kg.”. Reintrăm în mit cu asemenea imagini fabuloase. Cum „mic de berbecuț” era înzestrat cu atribute ce țin de bestiarul fabulos, și morunul se bucura de un imaginar privilegiat în mentalul pescăresc. O analiză aplicată la balada Vidrosul poate confirma acest lucru. Amploarea și avantajele materiale au avut efecte benefice, resimțindu-se pînă și asupra organizării teritoriale și administrative a întregului spațiu carpato-dunărean
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a lui T. Maiorescu. Eroul însuși povestește întâmplările, făcând o apologie a „dorului”, în sensul romanticului Sehnsucht autohtonizat. Nuvela emană o puritate mistică, amintind pe alocuri de atmosfera sumbră a lui Dostoievski. Prelucrată după un autor francez, rămas încă necunoscut, Morunul este o comedie de situații, adaptată desăvârșit realităților sociale românești. A. a tradus din C. Flammarion, într-o limbă deosebit de îngrijită și cu o frază curgătoare („Convorbiri literare”, 1984). A tălmăcit, de asemenea, o lucrare a lui Montesquieu, sub titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
scrieri a gânditorului francez, rămasă însă în manuscris. SCRIERI: Odă la Unirea românilor, „Concordia”, București, 1857, reed. în CL, 1885, 2; Dor de morți, CL, 1883, 9; O scrisoare a lui Iancu Alecsandri adresată domnului [T. Maiorescu], CL, 1884, 4; Morunul, CL, 1885, 6; Note zilnice, LAR, 1899, 8-11. Repere bibliografice: I. Carcalechi și Il. Ch. [Ilarie Chendi], Iancu Alecsandri, fratele poetului, LU, 1905, 11; Il. Chendi, Iancu Alecsandri. Fratele poetului, VLT, 1906, 43; Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită mediului
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
descompunerea materiei organice reduce viața la bacterii anaerobe. Cele mai multe viețuitoare trăiesc în vecinătatea țărmurilor. Sunt specii de alge, animale de fund (midii, stridii) sau care înoată (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani etc.). Dintre pești o importanță economică deosebită au sturionii (morunul, nisetrul, păstruga, cega, care în perioada depunerii icrelor pătrund în cursul inferior al fluviilor. În lungul țărmurilor trăiesc specii de pescăruși și alte păsări concentrate în spațiul Deltei Dunării, al limanelor și al lagunelor. Importanța economică - Marea Neagră permite statelor riverane
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]