264 matches
-
a problemei hranei, iar succesele obținute în unele cazuri au permis schimbarea sistemului tradițional. Franța a urgentat construirea de cantine, introducînd în meniul fiecărei mese o cantitate de țigări și posibilitatea suplimentării, contra cost, cu diverse produse de lux: icre, morun și chiar fudulii de taur. Olanda a renunțat la prepararea hranei în închisori, preferînd cumpărarea ei din exterior, fiecare deținut putînd solicita firmei de catering ce meniu dorește, în limita unei sume impuse, dar existînd posibilitatea ca fiecare individ să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
150 1.350 2.500 Comerțul cu America: -Santo-Domingo 11.853 8.835 20.688 -Martinica și Guadelupa 8.317 7.296 15.613 -Cayenne 430 269 699 Comerțul cu Indiile (île de France, Coromandel, Bengal) 3.000 3.000 Moruni din Terra-Nova 4.000 4.000 --------------------------Total 72.280 60.080 138.360 După Documents d'histoire de la Provence, Toulouse, Privat, 1971, p. 237. Cifrele comerțului exterior al Marsiliei între 1783 și 1792 arată mai întîi ceea ce nu ar putea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu o viață proprie, cu legi proprii. Dar așa nici pește, nici carne -, nu. Eu știu că ierarhia noastră este elastică. Îmi aduc aminte a fi cinat odată la un înalt prelat, în prima săptămână a postului, cu icre moi, morun la grătar și miel la frigare. Dar toate au o limită. Nu se poate începe și la noi o operă de purificare? ... Și totuși, eu nădăjduiesc că nu există Ordinul Patriarhul Miron. De ce nu ni se spune oficial?". 16 Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că produsele rezultate În urma fermentației se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean), dulcețuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
echivalența dintre conceptele științei, în general, și regnul animal - părți ale corpului, atitudini, reacții, efecte ale "prezenței" lumii animale. Dimensiunea zoomorfă însumează modele diferite: a) pești: beloni- "pește teleostean" (cf. lat. belone,-es s.f; gr. βελόνη, -ης "zărgan"); gadi- "morun" (cf. gr. γάδος, -ου s.m. "morun"); salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă" (cf. lat. bufo,-onis s.m. "broască"); ciconii- "barză, bâtlan" (cf. lat. ciconia,-ae s.f. "cocostârc"); cunicul- "iepure" (cf. lat. cuniculus
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și regnul animal - părți ale corpului, atitudini, reacții, efecte ale "prezenței" lumii animale. Dimensiunea zoomorfă însumează modele diferite: a) pești: beloni- "pește teleostean" (cf. lat. belone,-es s.f; gr. βελόνη, -ης "zărgan"); gadi- "morun" (cf. gr. γάδος, -ου s.m. "morun"); salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă" (cf. lat. bufo,-onis s.m. "broască"); ciconii- "barză, bâtlan" (cf. lat. ciconia,-ae s.f. "cocostârc"); cunicul- "iepure" (cf. lat. cuniculus,-i s.m. "iepure"); echin(o)-/echini
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
emoții cu Iolanda! Mă rog să fie totul în regulă și să primesc veștile cele mai bune de la tine în acest sens! La Sulina m-am simțit minunat, ca întotdeauna. Am exagerat însă în borșuri cu nisetru și icre de morun, în alte năzdrăvănii din acestea marine. La întoarcere n-am mai stat decît trei zile în București. Am petrecut o după-amiază minunată pînă la plecarea trenului spre P. Neamț cu Dora cea minunată a lui Nichita (Stănescu n. red.), Petre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care stau neclintite cu capetele subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder = prăjină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a-i judeca pe oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înlocuit aici de un număr magic de neofiți: nouă năvodari. În colindele dobrogene predomină întrebarea profesională adresată puiului vidrei. Tortura și dobândirea cunoașterii dezvăluie un sens inițiatic: „Îl bătură, îl căzniră:/ - Spune, pui de Iudicioară,/ Unde-i toana crapului,/ Potmolul morunului,/ Liniștea cosacului?/ Și mi-l bat și mi-l căznesc/ Și cu toții îl ispitesc:/ Spună marea dintr-adânc/ Și cât pește în mare este?” (Sinoe - Tulcea). „Cunoașterea absolută” nu aparține însă decât „Idoliței” care la întrebarea „Când e coada veacului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
breaslă și comensualitatea nu se poate îndeplini. În plus, el aspiră la un vânat cu mult mai mare, cerut de altfel de viitoarea soție: „Și ea, taică, mi-a trimes/ Carte albă, slovă neagră,/ Ca să-i aduc/ Știucile/ Ca vacile,/ Morunii/ Ca biolii,/ Să-i aduc ca oile,/ Cu carnea nunta s-o nuntesc,/ Cu oase casa s-o zidesc,/ Cu coastele s-o-nlănțuiesc,/ Cu solzii s-o șindrilesc,/ Cu sânge s-o zugrăvesc”. În altă variantă este vorba despre un singur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de pe coperta roșie a Noii Reviste Române din februarie 1914, cu privire la prețul de vânzare al peștelui la magazinele Administrației Pescăriilor Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să mai pomenesc de cara cudă, plătică, biban, lin și știucă, cu 10 bani până la 70 bani kilogramul? Iar din cartea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ucrai nean, ca și papricașul nostru decât cel unguresc cu rântaș, ca și șnițelul nostru decât cel vienez, ca și scordoleaua noastră cu gâturi de raci decât cea grecească de la origine, chiar după nu mele ei, cu carne fadă de morun sau bacalea și cu sos gros de cartofi În loc de nuci. Îmi vine să cred apoi că numai traiul bun și Îndestulat a păstrat și păstrează Încă legăturile spirituale ale membrilor unei națiuni pe care soarta i-a Împrăștiat prin lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Viena Dr. Luftner programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Română) și SRD (Societatea Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a bărcii. Toți știau și nimeni nu afla. Într-o zi am fost invitată la o rudă de-a gazdei, verișoară cred. Mi-a arătat și m-a servit cu zece feluri de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la Viena Dr. L... programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dar mai ales se recurge la elementul livresc. Gluma miroase a catedră, și prietenii de la Viața românească, prinzîndu-i mecanismul, îi trimiteau scrisori cu titluri de fantezie: "Bătrînule Fakir și delicioasă scrumbie", "Ilustrule Belezis și grațioasă balenă", "Ilustrule Ahasverus și somnorosule morun", "Drăgălașă Giocondă și frumoasă Fiametta", "Voluminoasă Saltea a lui Solomon și grațioasă Regină de Saba". Hogaș are propensiune spre bombasticul oratoric și spre hiperbolă. Fundamental, literatura lui e nu se poate mai specific românească, reluând tipica regresiune la geologia primitivă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Piața Teatrului de pe Calea Victoriei se afla pe atunci principala „stațiune“ de trăsuri a Bucureștilor. Pe la orele 8 dimineața, Crețeanu se plimba tacticos prin prăvălie. Deodată vede un precupeț trecând încet cu două cutii deschise pline cu icre proaspete de morun. Parcă într-adins precupețul își expunea marfa pentru ca s-o vadă cel din prăvălie. Am spus că Nicu Crețeanu era un mare mâncăcios. Cum văzu icrele, bătu în geam și chemă pe precupețul pe care-l cunoștea. — Cum dai icrele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
salău de la 15 martie la 15 iunie; - pentru crap de la 15 aprilie la 15 iunie; - pentru somn de la 15 aprilie la 30 iunie; - pentru păstruga de la 15 mai la 15 iunie; - pentru nisetru de la 15 mai la 15 iunie; - pentru morun de la 15 mai la 15 iunie; - pentru plătica de la 15 aprilie la 15 iunie; - pentru zona de frontieră cu Republică Moldova, pe durata a 60 de zile, în perioada 15 aprilie - 13 iunie inclusiv; - pentru zona de frontieră cu Ucraina
ORDIN nr. 23 din 16 aprilie 1993 privind prohibitia pescuitului în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109129_a_110458]
-
numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darurilor. Un pescar aduce un coșcogea morunul. Are peste două sute de kile. Îl atîrnă cu chiu cu vai de poartă bisericii, cu capul în jos. A fost prins mai de mult, de viu, și ținut în apele unui iaz mic în vederea praznicului, să țină... Iazul, nu prea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
încerca să alergi într-o cușcă. Uluirea oamenilor. După darul acela neobișnuit, trebuie să fie vorba de un păcat greu. În cele din urmă, se află că e vorba de darul unui ucigaș închis. Frate-său, la dorința lui, prînzind morunul gigantic, l-a dus la biserică drept pomană. E o biserică lipoveneasca, de-a lor, colorată, ca o sală de bal cu multe lucruri țesute, împletite de mînă, vopsite în toate culorile, ca o sorcovă. Pe jos, perne frumos lucrate
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
jucat cu Dumnezeu, - cel ce deținea condica respectivă a păcatelor speciale și mai de osîndit, o astfel de iertare, presupsă, bănuita sau numai dorită, să vină cît mai anevoie și la un preț de răscumpărare cît mai ridicat, - mizînd pe morun, ca să-și facă măcar uitată faptă care îi îngrozea pe săteni, totuși obișnuiți cu grozăviile votcii, ale nărăviților băutori de votca... Mîncărurile sînt aduse de-a valma de preoți, rînd pe rînd și depuse pe mesele rudimentare înjghebate în acest
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
dogmelor pe care le apăraseră pe vremuri și contra mongolilor, cînd năvăliseră peste ei toți și îi ținuse robi cîteva secole; în culmea acestor prigoane, ei își dădeau foc, pe rînd. Așa că zidul acelor mîncăruri, din care făcea parte și morunul uriaș agățat la poarta că un fel de reduta principala a zidului de pîine, cozonac, brînză, carne de vita și de pește, mult peste și carafe cu vin roșu sau votca... Ca si cum acestea toate, de-ale gurii și de-ale
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]