510 matches
-
și cum își orientează afacerea. Sensul imprimat de această componentă a fost întărit de evoluțiile mediului politico-legal și economic românesc de după 1990. Ele s-au concretizat în momente succesive de îmbunătățire a posibilităților de circulație spre Occident, sincronizate cu presiuni motivante de natură economică, ce favorizau mobilitatea forței de muncă românești. Câteva caracteristici ale matricii culturale a populației din Transilvania par a favoriza pentru afacerea discutată. În principal este de remarcat un spirit antreprenorial, concretizat în dorința de împlinire materială și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
comerciali să adopte atitudini pozitive, asigură urmărirea performanțelor celor care nu au participat la instruiri și le furnizează material documentar. O dată la două luni și jumătate, circa 30 de participanți se reunesc În cadrul unor seminarii pe tema construirii unui leadership motivant, bazat pe voluntariat. De două ori pe lună, un canal de televiziune internă Îi pune În contact pe responsabilii programului SST cu diversele reprezentanțe regionale ale grupului. Interesul major al experienței constă În faptul că a reușit să focalizeze atenția
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ci se creează! Knowledge Dynamics Initiative studiază și etalonează nivelurile de utilizare și integrare a tehnologiilor informației din Întreprinderile japoneze. Publicarea acestor rezultate este prin ea Însăși stimulantă. Unul dintre modurile de acțiune ale KDI constă În explicitarea unor rezultate, motivante sau provocatoare, și comunicarea lor pe scară largă În Întreprinderile japoneze. În interiorul grupului Fuji-Xerox de care aparține, KDI conduce Know Alliance, ai cărei membri se angajează pe o bază voluntară, În căutarea unei dinamici de cunoaștere bazată pe o abordare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sistemul de recompense. Chiar și top-managementul firmei păstrează un număr de sarcini care obligă la contactul direct cu personalul de producție sau cu distribuitorii finali. Forța de vânzări este esențială pentru creșterea cifrei de afaceri. Există un sistem de plată motivant, ce leagă performanțele individuale de o parte variabilă a salariului. Dinamica firmei este dată și de dinamica resurselor umane. Personalul este tânăr și motivat de un sistem de valori bazat pe performanță individuală și a echipei. 4. La realizarea valorii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
legături critice: a) în plan intern: • relația personal-CD; • relația personal-management; • relația personal-marketing; b) în plan extern: • relația cu distribuitorii. Considerându-se ca fiind importante relațiile menționate, se acceptă creșterea cheltuielilor de antrenament ale personalului și realizarea unor pachete de recompense motivante pentru evitarea pierderii competențelor. Relația cu distribuitorii se consideră că trebuie transformată într-un parteneriat care în faza de maturitate să însemne distribuirea riscurilor comerciale asociate noilor produse. Vitaminax va susține publicitatea la nivelul mass-media naționale, iar distribuitorul o va
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea situațiilor motivante, numite și „situații de tracțiune”1 (Geissler, E. , 1977) Aceste acțiuni de sensibilizare exercită o presiune asupra individului sau grupului care se formează. Esențialul este de a construi o astfel de situație din care, pentru a ieși, individul sau grupul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de una dintre următoarele nevoi (Saal, Knight, 1988): afiliere, putere sau realizare. Persoane caracterizate de nevoie de afiliere, caută preponderent relațiile de colaborare, prietenie, apartenență, dragoste, deseori conformându-se părerilor celorlalți. Pentru aceste persoane relațiile apropiate și de durată sunt motivante, deseori lucrând în servicii de asistență socială și de consiliere. Nevoia de putere, se manifestă prin nevoia de control a mediului înconjurător, a persoanelor cu care intră în contact. McClelland a identificat două forme ale acestei nevoi: puterea personală - care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se bucură de drepturi și tratament egale), care activează în domeniul construcțiilor și o companie multinațională (C2) de producție și distribuție de produse de întreținere (ai cărei angajați se bucură de condiții foarte bune de lucru, de un nivel salarial motivant, de posibilități de promovare și de tratament egal). Și într-un caz, și în celălalt, angajații supuși studiului au fost cei care își desfășoară activitatea în sediile centrale ale companiilor. Am intervievat un număr total de 60 de angajați, 30
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
informații utile celeilalte. Ca și în cazul compromisului, legătura acestui stil de abordare a situațiilor conflictuale poate fi explicată prin faptul că o persoană, un angajat, bucurându-se de o serie de avantaje din partea companiei, cum ar fi un salariu motivant și corelat cu cerințele unui trai lipsit de griji, posibilități de promovare și respectarea în aceeași măsură a drepturilor tuturor angajaților, capătă încredere mai mare în sine, în compania și în oamenii cu care lucrează, nemaifiind măcinat de suspiciuni și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a urmărit că deziderate incitarea la lectură, dar mai ales dirijarea lecturii către interpretarea creativă a mesajului. Textul suport trebuie să constituie o provocare dar și să întrunească criteriile de adresabilitate: să exploreze universul copilăriei, să fie atractiv, original și motivant. Exemplificam, folosind ca pretext literar textul în versuri intitulat „Spre tărâmul celălalt” de Marin Sorescu din volumul „Cocostârcul Gât-Sucit”, editura „Ion Creangă”, București 1987. Etapele demersului didactic s-au structurat pe patru paliere: Incitarea la: a. Cunoaștere (a textului, mesajului
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
număr de informații rezultate din interacțiunea dintre noi și acea persoană; cadrul didactic, în special, trebuie să păstreze mereu prezent contactul vizual dintre el și cursanții săi, deoarece - așa cum accentuează ascultarea interactivă - se dezvoltă astfel un cadru propice și mai motivant pentru învățare); (3) exprimă emoțiile (într-un studiu efectuat de Hess, subiecții trebuiau să privească fotografiile unor femei, fiecare fotografie fiind executată în două exemplare - un exemplar era lăsat așa cum era, iar în celălalt, pupilele erau retușate, părând mărite; subiecților
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
recompensă trebuie să fie în acord și cu ceea ce își doresc membrii grupului - astfel, dacă recompensăm cu o notă maximă activitatea unui grup de elită ai cărui membri oricum obțin această notă, recompensa în cauză este departe de a deveni motivantă pentru activitatea de grup; 4) problema înțelegerii și acordului tuturor membrilor privitor la structura grupului ca atare (definită, spre exemplu, de tipul activității, modul de acțiune a autorității, tipul de grup, tipul interrelaționărilor și statusul acestora etc.). Necesitatea unui astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflictului; un avantaj al organizării de tip problemă-soluție este problematizarea - oferirea de situații-problemă auditoriului, acesta din urmă fiind pus în ipostaza de a încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acest mod, printre tipurile de întrebări întâlnim câteva cu impact major asupra dezvoltării educaționale: • Întrebările focalizate sunt utilizate pentru a direcționa atenția cursanților; ele pot determina ceea ce a fost învățat de elevi/studenți, pot motiva și trezi interesul acestora; • Întrebările motivante sunt acelea care ajută elevii/studenții să dea soluția corectă, chiar dacă au eșuat în încercarea de a răspunde la întrebarea profesorului; astfel, de cele mai multe ori, acesta din urmă este tentat să răspundă el însuși la întrebarea respectivă sau să ceară
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspunde la întrebarea profesorului; astfel, de cele mai multe ori, acesta din urmă este tentat să răspundă el însuși la întrebarea respectivă sau să ceară altor cursanți să o facă, ceea ce este demotivant pentru cel care nu a putut să răspundă. Întrebările motivante utilizează termeni aluzivi și concepte-cheie pentru a asista elevii/studenții în corectarea răspunsurilor inițial nesatisfăcătoare. Răspunsul astfel obținut oferă o puternică sursă motivatoare pentru activitatea viitoare a cursantului în cauză; • Întrebările de sondaj sunt cele care țintesc să corecteze, să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
posibilitatea să primim feedback de la elevi/studenți și să redirecționăm eventualele greutăți în înțelegerea materialului prezentat de aceștia; - întărirea reprezintă modul în care reacționează profesorul după ce a pus o întrebare și a primit răspunsul elevului; întărirea are efecte pozitive și motivante pentru elevi atunci când folosirea ei este ponderată de identificarea unui optim de către cadrul didactic. Putem ușor să observăm că folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în rândurile de mai sus. În acest mod, situarea pe o astfel de grilă a unui interes mai puternic în a rezolva conflictul decât - dacă este să folosim exemplul precedent - a participa la concurs va menține un climat de lucru motivant și, în același timp, va diminua posibilitatea apariției conflictelor neproductive din punct de vedere didactic; responsabilitatea pentru dezvoltarea unei astfel de ierarhizări pozitive a intereselor la elevi/studenți revine tactului comunicațional al cadrului didactic; • Tipul de centrare. În cazul în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai sus, cea de stil de comunicare, putem să sugerăm câteva baze minimale în care profesorul, în perspectiva utilizării metodelor de interacțiune educațională, trebuie să le ofere cursanților săi posibilitatea experimentării unor tehnici de negociere utile, adaptate și mai ales motivante pentru toate părțile implicate. În această ordine de idei, este important ca într-o negociere să fie urmărite câteva caracteristici proprii unei comunicări eficiente: - folosirea argumentelor ambelor părți; - exprimarea concluziilor, utilizarea unui limbaj comun; - caracteristicile de specificitate și adresabilitate folosite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nesuportiv; și (4) fără putere și entuziast. Desigur că folosirea unei astfel de matrice în învățare poate fi foarte utilă, categoriile și indicatorii folosiți variind (spre exemplu, putem utiliza ca indicatori motivația pentru învățare și dificultatea materialului, regăsind patru situații: motivant și dificil, dificil și nemotivant, motivant și ușor, nemotivant și dificil etc.). Tot la o hartă a problemei se ajunge și dacă se folosesc următorii pași: 1. În primul pas, faptele relevante și informațiile pe care persoanele le pot da
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
entuziast. Desigur că folosirea unei astfel de matrice în învățare poate fi foarte utilă, categoriile și indicatorii folosiți variind (spre exemplu, putem utiliza ca indicatori motivația pentru învățare și dificultatea materialului, regăsind patru situații: motivant și dificil, dificil și nemotivant, motivant și ușor, nemotivant și dificil etc.). Tot la o hartă a problemei se ajunge și dacă se folosesc următorii pași: 1. În primul pas, faptele relevante și informațiile pe care persoanele le pot da sunt notate pe carduri de hârtie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Asociază!, Analizează!, Aplică! și Argumentează pro sau contra! Autorul citat consideră că este necesară urmărirea acestor procese în activitatea de învățare pe care echipa de cursanți o desfășoară. Vom completa acest aspect cu o perspectivă pe care o considerăm mai motivantă pentru implicarea tuturor cursanților: echipelor li se va cere ca fiecare participant să „arunce” cu zarul și să vizeze problematica respectivă din aria de acțiune oferită de acest „mic hazard”. 13.1.2.4. Tehnica bisocieriitc 13.1.2.4
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care două ni se par deosebit de interesante din punctul de vedere al metodei rezolvării creative de probleme, și anume: - găsirea soluțiilor nu este o încercare oarbă, - fiecare propunere servește la reformularea problemei, norme care oferă un cadru deosebit de flexibil și motivant pentru participanții la CPS, dar care introduc și anumite elemente de rigoare și de responsabilitate în această participare, fapt deosebit de util în practica educațională. Astfel, considerăm că, printre scopurile pe care metoda de rezolvare creativă de probleme ni le propune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creativă de probleme. Conjugarea tuturor elementelor componente într-o structură problematică poate fi operată, în opinia noastră, și într-un mod de tip problematizare (prin găsirea elementelor contradictorii, opozabile, și situarea lor într-un sistem care să ofere atât suportul motivant, cât și modul global, care include ambele perspective). În acest sens, se poate utiliza o varietate practic nelimitată de tehnici și procedee (așa cum este, spre exemplu, tehnica „Cum sau de ce altfel?”, care poate produce și o altă perspectivă asupra modului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de observator, ci de consultanți ai celor din cercul interior (aceștia din urmă sunt implicați în dezbaterea unei problematici sau într-un proces de învățare colectivă). Avantajul unei astfel de tehnici rezidă în faptul că activitatea de învățare devine mai motivantă, iar, ca o consecință firească, implicarea crește. 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)tc "13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)" Metoda grupului de aprofundare profesională presupune o modalitate sistemică de dezvoltare a unor teme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]