757 matches
-
frumosului cu care se interferează (poezia, teatrul, muzica, dansul, artele plastice și ramuri ale gimnasticii). Prin intermediul euritmiei, mișcările adaptate pe versuri sau proză, fac ca expresia corporală să se integreze cu literatura, captivând practicanții Într-un viu interes În metamorfoza motricității artistice. Spre deosebire de teatru, În care mișcarea scenică se supune textului piesei sau a unui anumit subiect, expresia corporală În scopul de a sublinia un conținut de idei, o face În mod expres prin euritmii. În cadrul aecstora expresiile se transmit prin
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Îl reprezintă existența unei expresivități plastice a Întregului corp și nu numai Într-o accepțiune limitată la nivelul mâinilor, brațelor, capului separat, ce ar constitui o eroare. Așadar trebuie să se accepte existența unui limbaj corporal reprezentat prin gesturi și motricitatea expresivității plastice a Întregului corp ceea ce Înseamnă mijlocul de expresie cel mai puternic. Energia, tensiunea, conlucrarea cu factorii de expresie (ochii și direcția privirii, mimică, distanțe etc), modul de Începere, continuare și finalizare a mișcării determină o caracteristică artistică a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
medii motrice adecvate: mediul acvatic (Înotul, joaca În apă, simularea Înecării), cosmos (mersul pe lună, imponderabilitatea ce determină mersul cu Încetinitorul) și condiții atmosferice diferite (viscol, ninsoare, furtună). Pregătirea muzicală este esențială În expresia corporală În vederea corespondenței armonioase artistice, a motricității cu ritmul, caracterul variat al muzicii, etc. Pentru evidențierea expresivității corporale muzica are un aport important ca și rezonanța diferitelor stări sufletești În corespondență cu variatele genuri muzicale. În vederea pregătirii muzicale se vor efectua diverse combinații, variații, structuri pentru a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
corporală excesivă; - formarea unui bagaj motric expresiv cât mai complex, conturarea personalității artistice a executantelor prin intermediul mișcărilor de expresie, având ca fond sensibilitatea artistică muzicală și particularitățile psiho-fizice ale acestora; - dezvoltarea simțului artistic, a imaginației creatoare și a expresivității mișcărilor. Motricitatea căutată prin dans trebuie să răspundă unei game nelimitate de forme corporale, singurele constrângeri fiind cele individuale, de ordin biomecanic. Prin dans se explorează sistematic evantajul de raporturi corp spațiu timp (direcția, amplitudinea, viteza, durata, ritmul, accelerarea mișcării, energia corpului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
2, 4, 6, 8. Spre deosebire de dansul clasic, În dansul modern punctul 1 este considerat sensul de dans și mai departe se continuă cu numărătoarea ca la dansul clasic. 4.3. PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN DANSUL SPORTIV După Dr. Ioan Drăgan (2005) motricitatea este condiționată de factori interni și externi, care prezintă o intensitate crescută În copilărie și adolescență. Caracterele ereditare stabile sunt dimensiunile longitudinale ale segmentelor și corpului, iar dintre calitățile motrice, viteza și Îndemânarea sunt mai dificile de influența prin efort
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
contra cronometru. - serie la alegere pe loc - relaxare din diverse poziții (număr diferit care se Încadrează În timpul fixat). - număr de chainé-uri, piruete la alegere contra cronometru (se cere cunoașterea perfectă a tehnicii). Viteza de execuție solicită coordonarea și memoria motricității. Se măsoară timpul de execuție al combinației. - combinație de pași, sărituri mici, mari, Încordare - relaxare, valuri, 16 timpi - 32 timpi etc, se verifică În timp Îmbunătățirea acesteia. 4.3.3. Forță Forța este capacitatea organismului, care pe baza contracției și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
paralel, cu muzica și versurile, exercițiile de mimică pot fi și mai bine realizate. b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine Redarea expresiei numai facial, singulară, după albume, „rețete” de mimică convențională, care Însă nu se completează gradat cu motricitatea gestului, atitudinii, face ca mimica să fie trunchiată și ruptă totodată de trăirea intensă a Întregului corp și a ființei noastre ceea ce deservește total expresivitatea artistică, de aceea este necesar să se angreneze. Se știe că de-a lungul timpului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
aria de socializare a Ghidului Portage. Introducere Testul sociometric aplicat în studiul nostru de “integrare socială a copiilor cu dizabilități motorii prin activități fizice adaptate” a fost GHIDUL PORTAGE PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE, ce este util copiilor cu întârzieri în dezvoltarea motricității, limbajului, proceselor cognitive și socializării. Acest Ghid Portage cuprinde un inventar de abilități de care trebuie să dispună copiii între 0-6 ani, precum și sugestii educativ-terapeutice pentru achiziționarea lor. Acest inventar de abilități oferit de Portage poate fi ușor identificat de către
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_796]
-
centrului alături de profesorul de educație fizică adaptată (subsemnata). Vârsta copiilor cărora li s-a aplicat Ghidul Portage nu se încadrează strict în perioadele de vârstă ale ghidului. Ghidul a fost elaborat pentru copiii fără dizabilități dar cu întârzieri în dezvoltarea motricității, limbajului, proceselor cognitive și socializării. Tocmai de aceea nouă ne este util, însă, adaptarea sa, a fost făcută prin faptul că s-a aplicat copiilor cu dizabilități, iar la unii, vârsta depășește, cu câteva luni perioada specificată în ghid. Un
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_796]
-
din Craiova, FEFS footnote>, Ilona Ilinca <footnote Universitatea din Craiova, FEFS footnote>, Cosmina Stanoiu <footnote Centrul Rezidențial de Recuperare Adulți, Craiova footnote> Cuvinte-cheie: paralizie cerebrală infantilă, nutriție, BMI Rezumat Paralizia cerebrală infantilă descrie un grup de tulburări permanente ale dezvoltării motricității și posturii, spasticitate, paralizie și alte probleme neurologice ce rezultă din afectarea creierului înainte, în timpul sau la scurt timp după naștere. Copii afectați de paralizie cerebrală pot prezenta un risc de malnutriție din cauza dificultăților de hrănire (probleme dentale, masticație și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
ca urmare a intricării structurilor somatice cu cele vegetative la nivelul formației reticulate. În felul acesta, sistemul reticulat, deși nu îndeplinește un rol determinant în declanșarea activității motorii sau senzitive specifice, participă la integrarea și reglarea funcțiilor somato-vegetative cum sunt motricitatea, starea de veghe și somn etc. Rolul centrilor organo-vegetativi din diferitele segmente ale formației reticulate în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele postganglionare ce merg la glanda parotidă pe calea nervului auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
așa-zisa stimulare prin întindere. Numeroși mușchi viscerali răspund la întindere prin generarea unor potențiale de acțiune spontane ce determină contracția. Această particularitate asigură rezistența pereților și evacuarea organelor cavitare la distensii prin conținut excesiv (vezi detalii la capitolele de motricitate digestivă, fiziologia circulației etc). În cazul mușchilor netezi multiunitari, nu se produc decât rareori potențiale de acțiune. Impulsul nervos determină descărcarea de mediatori (acetilcolină, adrenalină etc.) care depolarizează membrana mușchiului neted, declanșând contracția fără apariția unor potențiale de acțiune. Potențialele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt receptori metabotropi cuplați cu AMP ciclic și prevăzuți cu efecte de lungă durată. Prin intermediul acestor două tipuri de receptori, fibrele nervoase gaba-ergice sunt la originea unei mari părți din inhibițiile realizate în sistemul nervos cerebro-spinal, cu răsunet funcțional asupra motricității, senzațiilor, comportamentelor și funcțiilor cognitive. În clinică sunt preferate substanțele care intensifică activitatea neuronală gaba-ergică: barbituricele ca antiepileptice și hipnotice, benzodiazepinele ca anxiolitice și hipno-sedative. Glicina (glicocolul). Este, de asemenea, aminoacid neesențial sintetizat la nivel neuronal din glucoza pe calea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cascadă, guvernate de centrii deglutiției, fie a peristaltismului esofagian, producător de contracții urmate de relaxare locală prin mecanism nervos intrinsec. Contrar lichidelor, care pătrund imediat în stomac, alimentele semisolide necesită aproximativ 9 secunde. II.4.4. REGLAREA MOTILITĂȚII GASTRICE Atât motricitatea, cât și activitatea secretorie gastrointestinală sunt sub controlul permanent al sistemului nervos vegetativ și hormonilor locali digestivi. Motilitatea stomacului constă în mișcări ritmice de amestecare și evacuare declanșate de prezența alimentelor în stomac. Excitantul fiziologic al acestor contracții este reprezentat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pătrunde în acest mod în duoden. La coordonarea nervoasă a evacuării se mai adaugă și participarea importantă a plexurilor nervoase intrinseci din peretele colecistului, ca și reglarea de natură endocrină. Cu toate că există încă lacune importante în ceea ce privește mecanismele exacte ale reglării motricității căilor biliare, ceea ce se detașează cu siguranță este acțiunea lor coordonată. De importanță deosebită în controlul evacuării bilei este reglarea endocrină, dovadă fiind faptul că denervarea colecistului nu împiedică deversarea bilei în duoden. Hormonul cu acțiune electivă este colecistokinina, eliberat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormon izolat din mucoasa duodenală, de către Harper și Raper (1943), este numit pancreozimină. Aceasta s-a dovedit a fi identică cu colecistokinina, pusă în evidență cu mult înainte de Ivy (1928), ca factor hormonal cu punct de plecare duodenal, care controlează motricitatea și evacuarea veziculei biliare. Pancreozimin-colecistokinina (CCK-PZ) nu este decât unul și același hormon, cu efecte principale asupra volumului secretor (secreția ecbolică). Eliberarea de CCK-PZ este stimulată de către aminoacizi, albumoze, peptone și acizi grași, în vederea eliberării de fermenți pancreatici necesari desăvârșirii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru fibrele longitudinale și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos Meissner cu neuronii eferenți ai plexului mucos Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
paliditatea mucoasei, diminuarea secreției de mucus și o inhibiție a motilității. Pe de altă parte, furia, agresivitatea manifestă sau subconștientă se asociază, în general, cu hiperemia, congestia și motilitatea. S-a pus în evidență și intervenția proceselor umorale în reglarea motricității intestinale. Astfel, mișcările intestinului sunt inhibate de grăsimi, soluții hipertone de glucoza, zaharoză sau galactoză, ajunse în duoden, și această inhibare este valabilă și pentru un buzunar intestinal transplantat, lipsit de inervație extrinsecă. Această inhibiție nu este însă rezultatul unui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gonadele (constipația din hiperfoliculinemie). Așa după cum s-a arătat și la reglarea digestiei gastrice, există un hormon eliberat de mucoasa duodenală, enterogastrona, care modulează indirect activitatea de evacuare a intestinului subțire superior prin intermediul influenței inhibitoare pe care o are asupra motricității gastrice. Enterogastrona este un polipeptid ce a fost extras de Ivy (1928) din mucoasa duodenală la contactul acesteia cu uleiul de măsline. Unii autori îi contestă specificitatea, considerându-l încă ipotetic. O serie de substanțe farmacodinamice, cum sunt pilocarpina și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enteroglucagonul, motilinul, endorfinele și GIP (gastro-intestinal polipeptid). O atenție aparte trebuie rezervată conținutului în fibre vegetale al rației alimentare. Prezența lor zilnică în alimentație este deosebit de avantajoasă pentru organism, întrucât, pe lângă faptul că au un rol stimulator și reglator al motricității intestinale, contribuie la fixarea și eliminarea substanțelor toxice, cancerigene etc. II.4.9.5. Defecația ca act reflex motor, este realizată de regiunea terminală sigmoido-rectală a colonului distal, coordonată de centri medulari și controlată cortical. Cea mai mare parte din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se disting trei tunici, din care cea mai importantă este stratul mijlociu, constituit din două pături de musculatură netedă: longitudinală internă și circulară externă. Ureterele se prezintă ca niște tuburi musculoase, cu posibilități de a se contracta și relaxa. Această motricitate este autonomă datorită existenței plexurilor intramurale care se află sub influența inervației simpatice și parasimpatice. Simpaticul are, în general, o acțiune relaxantă asupra musculaturii netede ureterale, pe când parasimpaticul este stimulator al mișcărilor ureterului. Factorul principal de stimulare a mișcărilor este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ocitocină) și în reproducere (ciclul menstrual). c) Rol de neurotransmițător sinaptic, interacționând cu serotonina, catecolaminele, prostaglandinele, peptidele opioide și alte peptide. d) Rol în modularea unor funcții nervoase înalte, asociate actelor comportamentale: motivația (setea, durerea), memoria, posibil învățare și controlul motricității. Există date care sprijină rolul Ang II cerebrale ca factor de menținere atât a echilibrului ionic neuronal, prin activarea ATP-azei membranare, cât și a balanței hidroelectrolitice generale, prin acțiunile ADH eliberatoare și dipsogene, acționând conjugat cu sistemul renină-angiotensină periferic (fig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în efort în limite destul de largi, fără a depăși granițele normalului. Asemenea variații adaptative se întâlnesc mai ales în cazul efortului fizic de performanță. Acesta determină reacții neuro-umorale de adaptare din partea întregului organism, începând cu sistemul nervos somatic, coordonator al motricității voluntare, și sfârșind cu funcțiile vegetative (cardio-vasculară, respiratorie) și endocrino-metabolice, indispensabile asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de presiune neuro-psihică, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]