209 matches
-
este de 32 m, lățimea de 31 m, suprafața de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști și pentru locuitorii din împrejurimi. Lucrările de modernizare și amenajare efectuate aici făcându-l accesibil tuturor
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus barbus). Zona străbătuta de răul Cerna a fost locuită din cele mai vechi timpuri, lucru atestat de numeroasele cercetări arheologice desfășurate în zonă. Până în secolul XIII evoluția acestei demografică a acestei zone nu poate fi urmărită pe baza izvoarelor
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
făcut populări (de cerb și căprior) în pădurile de pe aceste dealuri. Cursul Oltului, dar și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
părea să se străduiască la fel de tare ca și majoritatea celorlalți clienți ai restaurantului să pară de efect. El și Alice deja pufniseră în râs din cauza plăcintei cu carne. De ce să te amesteci în rețetele clasice? Ce să mai spună de mreană și de frigăruile cu cârnăciori... —Ei... a zis Alice. Oricum, e o schimbare după fasolea de la conservă. În ciuda râsului, peste masa lor s-a așternut o umbră: faptul că, la sfârșitul serii, trebuiau să se despartă și să se reîntoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ce voia soția lui să se mai transforme, Hugo nu reușea să-și imagineze. Dar cel puțin în ultimele zile, Amanda nu mai pomenise nimic de interviu. — Și Jake? a întrebat el. Alice a lăsat jos furculița cu îmbucătura de mreană. —Ce-i cu el? Abia dacă-l mai văd. Dacă lucrează acasă, se închide într-o cameră și nu ne vrea nici pe mine, nici pe Rosa prin preajmă. Iar nopțile nu e niciodată acasă. —Dar unde e? Alice a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el să cadă victimă apei. Urmează ca alegoria să intre în rol, în sensul că moartea tînărului se traduce în limbaj nupțial: mireasă-apa, nuntași-racii, cîntăreți-stejarii de pe margine. Alteori, cum ne informează etnograful român, mireasa este „apa cea repede”, druștele sunt mrenele din iaz, iar vornicii, țiparii. Alaiul de nuntă este, așadar, același, în terminologia lui acvatică. Ni se mai spune că la polonezi circulă (la fel de intens și după același scenariu) și motivul „maica bătrînă”. Limbajul criptic nupțial ei i se adresează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o soluție care nu îndepărtează misterul și permite tranziția prin realul dogmatic al imaginarului și al posibilului imaginar în contextul unui real plauzibil. Creația se bazează pe acest context: Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/ Când o mreană saltă-n aer dup'o viespe sprinteioară/ Când sălbaticele raze se abat din zborul lor,/ Bătând apa-ntunecată de un nour trecător", totul e ca în artele plastice. Vasile Alecsandri este creatorul, depășește predicția lui Hegel însemnând sfârșitul artei și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sunt tot atâtea acțiuni imaginate de omul tradițional pentru crearea unui copil. Calea naturală este substituită printr-un set de acțiuni ce dovedesc măiestria doritorului de copii. d. Metamorfoza animalelor Metamorfoza animalelor, include mai multe subtipuri (metamorfoza unui pește, o mreană de aur, o căpățână de cal, un rac, un porc). Prin metamorfoza unui pește apare deseori viitorul erou În narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (Îl
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut În aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte Împreună primejdiile la care sunt supuși. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean Îi spune unui Împărat că Mreana de aur din Ostrovu mării </citation> o poate lăsa Însărcinată pe Împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era Înscris Ipidean. În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a cărui frunte era Înscris Ipidean. În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o Încălcare a normalității. În Petrea Cățelei, soluția pentru a rămâne Însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane În tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră Frunză de aur, doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar ea Îi reproșează că nu a mai avut răbdare să aștepte câteva zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui. Zâna apelor, un băiat pescuiește o mreană; o ia În casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui. Zâna apelor, un băiat pescuiește o mreană; o ia În casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate), care-l roagă să-i cruțe viața
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bălți care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
5), conținutul de oxigen dizolvat (9-13mg/l la suprafață și 6-10mg/l în păturile de adâncime sub 50m), cât și substanțele organice din masa apei. Fauna piscicolă a Bistriței înainte de inundare a fost compusă din: 80% scobar, 17% clean, 1% mreană și 2% salmonide (lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la Ceahlău, pe
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
ultimii ani s-a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
în zona litorală. Astfel, s-a constatat următoarea repartiție luată gravimetric: 3,9% în zona Tunel aducțiune; 28% în zona Fârțigi (la jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și scobarul au fost prezente într-o cantitate constantă, scobarul fiind în ultimul timp specia predominantă (50%). Dintre speciile aclimatizate, babușca a luat o dezvoltare excepțională, ea prezentând la diferitele pescuiri între 5 și 12% din totalul speciilor pescuite
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele de munte cresc consistent păstrăvul, cleanul și mreana, existând azi și două păstrăvării cunoscute, la Slănic - Moldova și Scutaru. Bogăția și varietatea florei și a faunei din Valea Trotușului au determinat, în timp, realizarea unor rezervații naturale de importanță națională, cum sunt cele geologice, botanice și forestiere. Este
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ordinii cosmice. Cei care fac astfel de încercări sunt metamorfozați și transformați în broaște, în păsări, în porci, boi sau pești. Adesea, ființele omenești sfârșesc prin a deveni astre; precum în cântecul Soarele și luna, unde eroina devine mai întâi mreană și apoi se transformă în luna de pe cer, fiind astfel pedepsită fiindcă se opune incestului. Colectivitatea nu admite aici ca regulile fundamentale să fie violate: transgresorii sunt exilați la margine sau uciși. Comuniune Aia e tânără și frumoasă. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]