224 matches
-
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broască verde de lac) - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rana temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Rutilus pigus (Babușcă de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE ... LICHENES Cladoniaceae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]
-
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broască verde de lac) - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rana temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Rutilus pigus (Babușcă de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE ... LICHENES Cladoniaceae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broască verde de lac) - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rana temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Rutilus pigus (Babușcă de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE ... LICHENES Cladoniaceae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broască verde de lac) - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rana temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Rutilus pigus (Babușcă de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE ... LICHENES Cladoniaceae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broască verde de lac) - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rana temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Rutilus pigus (Babușcă de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE ... LICHENES Cladoniaceae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rana esculenta (Broască verde de lac) - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rana temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae - Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae - Barbus barbus (Mreana) - Barbus meridionalis (Moioagă) - Rutilus pigus (Babușcă de Tur) PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae - Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae - Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE ... LICHENES Cladoniaceae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
va-ngropa în taina ei natura. 1956 De-o fi să mor De-o fi să mor pe-o stradă brăileană, Ori smuls de fluviul cu undiri viclene, Când zorii-și mișcă aripile-alene Sau când în apă luna pare-o mreană, Aș vrea s-aduni acele zile ce ne Iluminară-n viața ca o rană Și să le-arunci acestei lumi pomană, Cu soare-n gând și fără ceață-n gene. Cu chipul tău mi-am luminat cărarea Prin anii mulți
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
tablei, a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi și curate. În aval de uzină, își fac apariția alte specii de pește: elanul, mreana, știuca și bibanul, mai ales în zona Crivinei spre Jdioara.
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de diversificata este la rându-I bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se elemente
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț de
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar, culoare
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și vânzarea de pește reprezenta o ocupație aducătoare de bani. Aceste activități nu mai sunt prestate atât de intens de către cășuneni așa cum se întâmpla înaintea industrializării și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
fluturele coadă-de-rândunică ("Papilio machaon"), tăunul ("Tabanus autumnalis L."), calul-dracului ("Libellula quadrimaculata"). În apele râului Prut trăiesc o serie de pești cum ar fi: crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), știuca ("Esox lucius L."), plătica ("Abramis brama"), somnul ("Silurus glanis L."), mreana vânătă ("Barbus meridionalis"), șalăul ("Stizostedion lucioperca L."), bibanul ("Perca fluviatilis L."), chișcarul ("Eudontomyzon danfordi Regan"). Tot aici mai putem găsi scoica de râu ("Unio pictorum"), racul de râu ("Astacus astacus"). Din clasa amfibii se întâlnesc în bălți și iazuri buhaiul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă din zona se încadrează în tipul de climat temperat-continental. Vânturile predominanțe bat din sectorul vestic. Legătură cu principalele centre urbane
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcam!” / „Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o mogorogiți, / Pe ea s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de condițiile locale geografice. Climă în Comuna Marginea prezintă diferențieri între estul ei, care este
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%), cu o minoritate de romi (2,33
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru sentimental» de Nicolae
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
în jur de -25 °C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de bază
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
este de 32 m, lățimea de 31 m, suprafața de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști și pentru locuitorii din împrejurimi. Lucrările de modernizare și amenajare efectuate aici făcându-l accesibil tuturor
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]