455 matches
-
Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu TU EȘTI O FLOARE-N PRIMĂVARĂ Pentu Marxilia Am să pun mândruței în piept mărțișor Și pe buze roșul adunat din maci, În păr o mușcată ruptă din pridvor Și în ochi o mură că prea îmi sunt dragi . În două cuvinte, este crezul meu : Te iubesc ! Pot scrie cu litere mari În culori alese dintr-un curcubeu, Cât poate fi frunza verde din arțari . Mereu
TU EŞTI O FLOARE-N PRIMĂVARĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366068_a_367397]
-
în bancă. În acel moment s-a revoltat împotriva propriei slăbiciuni. Cu o repezeală de nedescris a început să scrie: “ Mihail Sebastian este un mare dramaturg. Atât de mare încât nu îmi pot aduce aminte măcar ce a scris. Parcă “Mușcata din fereastră”... A! Ba nu, asta a scris-o V. I. Popa, uf! De ce nu mi-a căzut el? Cel puțin din el am citit “Tache Ianche și Cadâr”. Frumoasă piesă! Lasă că și “Steaua fără nume” este frumoasă. Dar
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
și aș vrea O iluzie, un vis să-mi mai treacă de urât; Știe toamna ce să-mi dea și mai știe ea și cât Îmi ajunge să tresar ca o frunză fără ram, Când pălesc de-atâta dor și mușcatele la geam... Nu am cântec, nu am vers și nici un alt anotimp Nu încape-n toamna mea și mă caut în răstimp Într-un scâncet fără rost, într-o lacrimă de dor; Unde-i vara mea, și tu, de ce minți
VARA MEA, CU TINE-N GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364807_a_366136]
-
se înnodase o convenție tacită. Dacă ea venea prima la plajă curăța locul unde trebuia să-și așeze Sorin pătura. Dacă venea el înainte, atunci îi așeza pe locul unde trebuia să întindă cerceaful punea o floare. De obicei de mușcată, pe care o rupea din glastra de pe balcon. Ea o lua și se uita la el cu înțelegere. Apoi o așeza alături. Acest joc a durat câteva zile. Sorin nu îndrăznea să intre în vorbă. Era timid de felul lui
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cu gardul gârbovit de vreme Se-apleacă într-o rână casa Și din rărunchi puternic geme Prin iarbă, ruginită, coasa... Oftează ușa scârțâindă, Când o deschizi încetișor, Trecând prin învechita tindă; Roșesc mușcate în pridvor. Auzul ți-a slăbit și-ți pare Că timpul pentru tine-a stat, Nu mai aștepți nicio schimbare, Doar pe copiii ce-au plecat. În tăvălugul vremii prinsă Rămas-ai ca o lumânare, Cu flacără aproape stinsă... O
ICOANĂ DIN ALT VEAC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364994_a_366323]
-
stabilizat ți-ai luat te-ai mutat în locul cu balconul spre fețeni ai cum s-ar spune domiciliul în urbe ce tulburi la ape amețindu-te amețindu-le? mă mai plimb pe sub podul vinerii mari pe punte să văd petuniile mușcatele înflorite să mai aud șoaptele apelor înfruntându-se pe parole. afurisită punte cum se-ntinde de te învață și cum să citești noul testament nu cercetând ci rugându-te. ÎNTRE PEREȚI peretele alb ce-mi acoperea spatele își sapă șanțuri
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
mare e povara, să nu uiți niciodată, Un abur este omul, dar veșnic Dumnezeu! De-aceea, azi când viața-ți șoptește: Tu, femeie! Creată ești din coasta bărbatului Adam, Supusă fii, modestă, un jar și o scânteie, O floare de mușcată, în glastra de la geam. Să te iubească soțul, cu dragoste fierbinte, O sfântă să te vadă ai tăi copii mereu, În toate să dai slavă Divinului Părinte, Căci ești iubită, soră, de Însuși Dumnezeu. Corola existenței astăzi e mai bogată
EŞTI BINECUVÂNTATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365641_a_366970]
-
Unde ne sunt baladele? Da chiar unde sunt? La această întrebare nu cred că va găsi răspuns, fiindcă doinele și baladele sunt ,,mutilate”, teii eminescieni sunt tăiați și trimiși la export! Ființa umană devine un număr controlat de un CIP. Mușcatele înflorite trebuie să apară iarăși la ferestrele satului românesc pentru ca autenticul să revină la normal. Dar Violetta se întreabă pe ea însăși; Ce sunt? La care tot poeta răspunde că este un adevăr ascuns, prefăcută-n ploi, care vor uda
VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365758_a_367087]
-
într-o pierdere accelerată a con¬trolului asupra unei axis mundi „visează omul că sfârtecă ielele” („Ochi prăfuit de stele”); în contextul în care „luna s-a prăbușit pe pământ”, cuvântul, deși forjat de milenii, apare „domesticit și înroșit ca mușcata din glastră” („Fantezii nocturne”); micul habitat, spațiu de locuit și de meditație, dar și al unor posibile revelații „ne povestește/ despre găzduirea ce va să vină,/ prin¬zându-ne cu umor mințile-n clește” („Cort african”); mimica și gestica languroasă sunt
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
aceea se poate duce la cârciumă să petreacă. Așa își alinta bătrâna căsuța ei „palatul meu” , o clădire înaltă, construită din bârne de stejar și acoperită cu șiță, care arăta destul de frumoasă, fiind recunosacută de departe după pridvorul plin de mușcate multuicolore, tot timpul anului. Doftoroaia, care nu muncise niciodată la câmp, iubea florile ca pe ochii din cap și făcuse aceeași pasiune pentru grădinița din fața casei, ca și pentru ghicit, lecuit, dezlegat fermece... la mulți creduli din comună și satele
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
vreau să mă însor cu ea. Mințeam. Hai cu mine, zice, dar mai întâi să dăm pe la mine pe acasă să bem și să mâncăm ceva. Casa lui era undeva la marginea satului, o casă mocănească cu pridvor, plin de mușcate, cu două încăperi și o tindă. M-a recomandat părinților lui, niște oameni de toată isprava. Ne-a pus masa, am mâncat, am băut, mi-a arătat gospodăria, acolo am văzut eu pentru prima dată roata olarului, erau olari și
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
ei ne ține ... hrănindu-ne pe tine și pe mine”. România este „acasă”! ea este cuibul în care am deschis ochii, inspirându-i doinele și legendele, odată cu aerul. Ea este casa părintească cu pereții văruiți în azuriul cerului, și cu mușcate la ferestre. La mulți ani, dulce Românie! La mulți ani, românilor de pretutindeni! ( Vă rog să-mi iertați sărăcia exprimării, dar și eventualele greșeli, luați în seamă doar iubirea de patrie ... ) De ziua ta, România! De ziua ta, România! Străbune
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
în zori Să iau roua de pe flori ... Pământul să ți-l stropesc, Din suflet mi te iubesc. MAMĂ, ȘTIU CĂ EȘTI CU MINE Mamă, când deschid fereastra, Simt o mână că m-atinge ... Să fii tu? - se mișcă glastra, Iar mușcata-ncepe-a plânge. Casa-i plină de lumină, Chipul tău aură poartă ... Tu ești maica mea blajină? Vino! fiul tău te-așteaptă. La tine vin, măicuța mea! Întinde mâna s-o sărut ... Mi-e dor de tine să te văd
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
în zori Să iau roua de pe flori ... Pământul să ți-l stropesc, Din suflet mi te iubesc. MAMĂ, ȘTIU CĂ EȘTI CU MINE Mamă, când deschid fereastra, Simt o mână că m-atinge ... Să fii tu? - se mișcă glastra, Iar mușcata-ncepe-a plânge. Casa-i plină de lumină, Chipul tău aură poartă ... Tu ești maica mea blajină? Vino! fiul tău te-așteaptă. La tine vin, măicuța mea! Întinde mâna s-o sărut ... Mi-e dor de tine să te văd
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
în zori Să iau roua de pe flori ... Pământul să ți-l stropesc, Din suflet mi te iubesc. MAMĂ, ȘTIU CĂ EȘTI CU MINE Mamă, când deschid fereastra, Simt o mână că m-atinge ... Să fii tu? - se mișcă glastra, Iar mușcata-ncepe-a plânge. Casa-i plină de lumină, Chipul tău aură poartă ... Tu ești maica mea blajină? Vino! fiul tău te-așteaptă. La tine vin, măicuța mea! Întinde mâna s-o sărut ... Mi-e dor de tine să te văd
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
i-ai făcut să simtă năprazna pân la os I-ai sechestrat în case și i-ai ținut zălog Să-și sugă de sub unghii ca ursul în bârlog Te-ai înrăit lovind cu fruntea în fereastră Și-au degerat icnind mușcatele în glastră Ai dat drumul la lupi să iasă-n drumul mare În haite adunați, să urle a-nfometare Ai pripășit tot nordul cu oastea lui de ger Hain să se împlânte în blândul nostru cer Te-ai prăbușit în ape
MAI ALBĂ CA PĂCATUL..., POEM DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346673_a_348002]
-
din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Se deschide ca o carte Anul Nou Se deschide Noul An ca o carte nouă, Miroase a speranță și cerneală albastră, Cuvintele ca picăturile de rouă Înfloresc precum mușcata din glastră. Stau cu tine alături și visăm cuvinte, Mă înlănțuie speranța orelor târzii Când verbele urcă-n rugăciuni și sfinte momente așează-n pagini poezii. E o carte de poeme Noul AN Coperțile-i sunt cu desene nevăzute, Doar
SE DESCHIDE CA O CARTE ANUL NOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351084_a_352413]
-
mea scăldată în lacrima iubirii Cu dulcea nostalgie-a copilăriei dragi Trăiesc din dărnicia lăsată omenirii De tainica Lumină ce râde-n rug de fragi. Zâmbete-încremenite pe colț tivit cu dor Prin raze ce mângâie, dumnezeiesc de blânde Surâd dintre mușcate-nflorite și-un fior Din pragul casei dragi, iubirea mă pătrunde Cu dulci vedenii ascunse într-o lumină lină Mă-ndrept cu toată ființa spre spații ancestrale Azurul mă îmbracă-ntr-o liniște divină La visul din pruncie mă-ntorc
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
aveai lumină mai puțin Așteptai tăcută cu fruntea de fereastră Aveai în ochi așchii de întuneric Iar gându-ți trimis spre mine-pasăre măiastră Doar el mă cuprindea în mieziul sferic. O iubire de tine îmi intă-n sânge mamă Cu ghiocei, mușcate și miros de pelin, Dojeana-ți blândă aș lua-o acum în seamă Și m-aș întoarce acasă pe urme de senin. Un dor îmi coboară în inimă de casă De truda tatei,a ta și de înserate mângâieri, Însă urma
LUMINĂ PENTRU MAMA, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345614_a_346943]
-
Acasă > Poezie > Cântec > MI-E DOR Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor Mi-e dor de prispa părinteasca De vremurile de demult, Si de mușcată din fereastră, De vocea mamei,s-o ascult. Blocate-n spațiu și în timp, Pierdute-n negura uitării, Azi, amintirile-mi revin, Ca un balsam,contra durerii. Mi-e dor de tot ce-a fost cândva, De mine,când eram
MI-E DOR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352200_a_353529]
-
ei. Și adormea așa de repede, obosită fiind,,de atâta alergat,,în jurul casei! Pentru că trebuie să vă spun că-i plăcea mult să alerge căci avea multă energie fetița noastră. Privise cerul de multe ori și norii de la fereastra cu mușcate: fereastra aceea împodobită cu perdele și draperii albastre, legate cu fundă roșie de catifea... Erau zile de o frumusețe rară în verile acelea. Soarele radia o căldură patriarhală, iar prispa și pomii din livadă răspândeau o răcoare binecuvântată. Toate erau
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
aveai lumină mai puțin Așteptai tăcută cu fruntea de fereastră Aveai în ochi așchii de întuneric Iar gându-ți trimis spre mine-pasăre măiastră Doar el mă cuprindea în mieziul sferic. O iubire de tine îmi intă-n sânge mamă Cu ghiocei,mușcate și miros de pelin, Dojeana-ți blândă ași luao acum în seamă Și m-ași întoarce acasă pe urme de senin. Un dor îmi coboară în inimă de casă De truda tatei,a ta și de înserate mângâieri, Însă urma voastră
LUMINĂ PENTRU MAMA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355805_a_357134]
-
pe pământ. Mă urcam în foișor și priveam stelele. Eram mai aproape de ele. Aveam impresia că le ating cu mâna. Pe jos casa avea scândură. Avea și o prispă mare, cu scândură pe jos.Pe pervazul prispei mama a sădit mușcate roșii în glastre din pământ ars. Începusem și eu să mă laud la alți copii de la școală că stau într-o casă mare. Am luat-o în această casă și pe sora lui tata, care nu avea copii și soț
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
pietrei sau asortabile cu aceasta, ornamentate cu flori de toate felurile care zâmbeau de peste tot de parcă le mângâiase penelul unui pictor; locuri de popas încântătoare, cu bănci din lemn în combinație cu fier forjat, umbrare din flori și plante exotice, mușcate uriașe - ciorchini de floare - se aflau din loc în loc la intersecțiile străduțelor sau în apropierea principalelor obiective de vizitat. În inima satului se găsește biserica, o bijuterie arhitectonică a secolului XIII, pe care este vizibilă patina timpului. Biserica Sfintei Cruci
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
și liniștea aia deplină cuprinsese deja pămîntul întreg și parcă doar iarba mai respira, iar rîul amuțise și el, scurgîndu-se leneș printre pietrele pe sub care se ascundeau peștii. Estera întinsese masa în camera de la stradă, deschisese ferestrele, pusese ghivecele cu mușcate pe pervaz, aranjase covoarele și fața de masă albă parcă strălucea și ea, bucuroasă de musafiri. Se îmbrăcase cu o rochie roșie, care îi scotea în relief tenul ei alb și ochii mari și luminoși și parcă era mai frumoasă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]