719 matches
-
ar putea fi catalogată drept „dacomană” ori „tracomană”. În realitate, influența fondului autohton a fost subevaluată, nu supraevaluată. Numele Mușat, de unde derivă și numele Mușatinilor este, de această dată fără îndoială, tot de origine autohtonă (de aici provine și cuvântul mușețel). Nu sunt, de altfel, singurele antroponime de origine autohtonă care au supraviețuit până în epoca modernă. Și bulgara și sârba (aceasta din urmă în măsură mai mică) au păstrat antroponime autohtone de origine tracă ori traco-dacă. Teama de a studia moștenirea
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
250 ml de apă clocotita. Vasul se acoperă și se lasă 15 minute. După aceea ceaiul se strecoară și se îndulcește. Unele plante se prepară numai prin infuzie, deoarece prin fierbere principiul lor activ poate dispărea. Este cazul florilor de mușețel, de tei, al frunzelor de mentă sau de roinița. Decoctul este procedeul prin care plantă se amestecă cu cantitatea indicată de apă rece, apoi produsul se fierbe un anumit timp. Decoctul se strecoară fierbinte și se completează cu apă caldă
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
defrișată iar în locul ei a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
atacurilor chimice, mărind probabilitatea de a se contagia boală. Cantiatea de călători soldați și modernizarea sistemului de transport a făcut posibil propagarea pandemiei într-un evantai mare de comunități. Medicamentele pe care le-au adoptat bolnavii erau casnice, ceai de mușețel, etc. În 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ ușoară, denumită „gripă rusească”. Virusul gripei H1N1, care a produs această pandemie, produsese deja o epidemie în 1950. De aceea, au suferit în primul rând persoanele născute după 1950.
Gripă spaniolă () [Corola-website/Science/304030_a_305359]
-
volatile. Producția mondială de ceai este estimată la circa 3,15 milioane de tone anual. Termenul "ceai" desemnează și infuziile din alte plante decât "Camellia sinensis", cum ar fi maté ("Ilex paraguarensis"), lapacho ("Tecoma curialis"), rooibos ("Aspalathus linearis"), condimente, mentă, mușețel, fructe uscate etc. Plantă de ceai își are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) și provincia Yunnan (Chină). ul a fost întrebuințat pentru prima oară de chinezii din provincia Yunnan
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
esență tare, din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
cu mâini îmbălsămate. În ultimele 4 strofe, un alt motiv, din regnul animal, se strecoară în visarea poetica: cel al greierilor, al șopârlelor și al șerpilor. El rămâne secundar, preponderent arătându-se vegetalul: trifoi sălbatic, păpădie, cimbru, nalba, cicoare, izma, mușețel, pelin, mac. Finalul îmbină toate aceste motive constitutive a propriei simțiri; simțurile omenești, participând la "panhimniul ființei" (cum spunea Heliade Rădulescu), adaugă laudă vieții și sensibilității omenești, între cer și ierburi: Simțirea mea, că vântul, colinda prin grădină, ca șerpii
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
unele uleiuri eterice extrase din plante și unele gudroane. Denumirea sa provine de la cuvântul spaniol "azul", care înseamnă „albastru”. Istoria acestui compus este lungă, datând până în secolul al XV-lea, când cromoforul albastru-azuriu se obținea prin distilarea cu aburi a mușețelului. Structura sa a fost descrisă pentru prima dată de către Lavoslav Ružička, după care a urmat prima sinteză din 1937, realizată de Placidus Plattner.
Azulenă () [Corola-website/Science/331685_a_333014]
-
cea penticostală, cu 119 credincioși (sau 12%). Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata). Se regăsește și o specie - relict terțiar: vornicerul pitic (Evonymus nanus), pe valea Tarcăului. Demne de menționat mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica montana), coada șoricelului (Achillea millefolium), mușețelul (Matricaria chamomilla), pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Unități pentru prelucrarea ceaiului - unitate prevăzută cu spații, amenajări, dotări și instalații specifice pentru recepția și depozitarea materiei prime, cu spații pentru prelucrarea ceaiului și a frunzelor de plante, ambalarea ceaiului, inclusiv în doze (pliculețe), fabricarea infuziilor din plante (mentă, mușețel, verbină etc.), precum și cu spații de ambalare, depozitare și livrare corespunzătoare. 8. Unități pentru fabricarea condimentelor - unitate specializată cu spații pentru recepția și depozitarea materiilor prime, cu spații și instalații pentru fabricarea mirodeniilor, ketchupului, sosurilor picante, condimentelor, maionezei, făinei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238206_a_239535]
-
n. 1958) Călărași, Str. Zăvoiului, bl. I13, sc. 4, ap. 4 țel. 322495 318239 18005 OPREA R. ANA (n. 1962) Călărași, Str. Belșugului nr. 5 bl. E 2 sc. C ap. 3 țel. 332686 3364 SANDOIU CONSTANTINA (n. 1954) Călărași, Str. Mușețelului nr. 3, bl. K17, sc. 1, ap. 7 țel. 331355 3366 SĂVULESCU ELENĂ (n. 1935) Călărași, Str. Flacăra nr. 83 țel. 313827 3368 STOENIENCU MARIA (n. 1940) Călărași, Str. 1 Dec. 1918, bl. A 18, ap. 9, sc. A țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
5 țel. 042/313903 BUTOI A. IONELA Călărași, str. Olteniei, nr. 4 țel. 042/312576 CHIȚU D. GHERGHINA VALENTINA Com. Dorobanțu CIRJILA GEORGETA Călărași, str. Zăvoiului, bl. I10, sc. 1, ap. 5 țel. 042/328515 CIUTACU GH. DUMITRA Călărași, str. Mușețelului, bl. H 24, sc. B, ap. 9 țel. 042/332949 CIUTACU GH. FLORIN Călărași, str. Mușețelului, bl. H 24, sc. B, ap. 9 țel. 042/332949 CORDIE LILIANA Călărași, str. 1 Dec. 1918, bl. A 24, sc. 2, ap. 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
D. GHERGHINA VALENTINA Com. Dorobanțu CIRJILA GEORGETA Călărași, str. Zăvoiului, bl. I10, sc. 1, ap. 5 țel. 042/328515 CIUTACU GH. DUMITRA Călărași, str. Mușețelului, bl. H 24, sc. B, ap. 9 țel. 042/332949 CIUTACU GH. FLORIN Călărași, str. Mușețelului, bl. H 24, sc. B, ap. 9 țel. 042/332949 CORDIE LILIANA Călărași, str. 1 Dec. 1918, bl. A 24, sc. 2, ap. 11 țel. 042/317072 CULEA B. FLORICA Com. Ciocănești țel. 093/342332 DOBRE ST. MARIA Călărași, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
trebui să încep să beau ceai de la plafar („ceai dai p-afar’“, cum îi spuneam eu și Aidan) și să-mi asum riscul de a mă preface într-una din persoanele acelea agresiv de calme care beau infuzii de mentă și mușețel. Expresia lui Mitch nu s-a schimbat. Chiar și în cele mai bune momente, ochii lui erau ochii unui om care pierduse totul. Faptul că cineva refuza să iasă la o cafea cu el abia dacă îl atingea. Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să catifeleze pielea, eliminând ridurile odată pentru totdeauna. N-avea încredere în cremele de pe piață, fie ele nemțești, franțuzești sau autohtone: de la Clarins la Boots, și de la Juvena la Bodyshop, nimic nu i se părea în regulă. Cu măr, cu mușețel, cu kiwi, cu aromă de chianti sau miere de pădure. Îmi explica iritată că sunt trucate, diluate în mod intenționat, pentru a te obliga să le folosești și mai mult, doar-doar vei reuși să-ți înmoi pe vecie tegumentul. Degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de lângă fereastră, citind un ziar și cu sacoșele de cumpărături așezate alături. Mă privi, Încruntându-se În joacă, și spuse: — Asta numești tu punctualitate? Aș fi putut face de două ori turul magazinului Sainsbury! — Scuze. Am comandat un ceai de mușețel și-am așteptat la tejghea până a fost gata, ducându-mi singură cana grea de ceramică și farfuria Înapoi la masă. Așezându-mă În fața ei, am Început fără altă introducere: Cred că știu cine a omorât-o pe Linda. — Poftim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Își face planuri de Crăciun, o să scrie acasă să-i trimită... Ce? Confeti și șampanie și un coif de carton galben? Pentru că În anul de grație 1989 nu te aștepți la miracole culinare. O să facem un chef cu ceai de mușețel și cu gem de cireșe - dacă le avem și pe alea. Dintr-un radio se aud șlagăre, Aurelian Andreescu (sau Marius Țeicu?) zbiară melodios o lirică metafizică: lucruri abstracte legate de eternitate și nemurire și nunți În cer. — Doamne ferește! zic
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
La prânz, tata este fericit. Mâncarea Îi place mult și mama Îi spune că și eu am ajutat-o. Tata este și mai fericit. Eu sunt cuminte toată ziua. Seara, o ajut pe mama să-și dea cu ceai de mușețel la ochi. O Încurajez și-i spun că nu sunt așa umflați și nici vineți. Mama plânge. Se uită În palmă, unde se află doi dinți. O mângâi și-i spun vorbe bune. Ea nu mai plânge. Mă duc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fălea, ferindu-se să-și arate prea pe de-a dreptul mândria. Maică-sa, de câte ori Îi oblojea pleoapele umflate, vinete și albul ochiului roșu și Împestrițat de schijele fierbinți de pucioasă, nu uita, după ce curăța locul rănit cu ceai de mușețel și după ce-l ungea cu niște vaselină subțire și galbenă stoarsă dintr-un tubuleț, să-i ardă marelui mutilat de război câte o palmă după ceafă. Vărul Îndura lovitura cu demnitate, fără să protesteze, ca pe un tribut adus deosebitei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]