493 matches
-
nu trebuie privită ca o limbă de anticariat, așa cum întreaga cultură europeană, bazată pe latină trăiește, nici ea nu trebuie uitată..."622. Tot legat de limba latină, Limba Europei viitoare este un articol scris sub formă epistolară, adresată de Alexandru Mușina lui "Cis". Subiectul în jurul căruia gravitează articolul este limba oficială a Uniunii Europene. Faptul că limba oficială a unei țări poate fi declarată limba oficială a tuturor țărilor din Uniunea Europeană, poate genera o serie de conflicte de interese. Acesta ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
33-34. Morariu, Mircea, Adevărata revenire, în "Familia", an XLVII (147), nr. 6 (547), iunie 2011, p. 128. Mureșan, Ciprian, Fabrica de Pensule: Fotografie la minut (Diapozitive într-un an de existență), în "IDEA. Artă+Societate", nr. 36-37, 2011, p. 66. Mușina, Alexandru, Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic, în "Transilvania", nr. 3-4, 2011, p. 15. Mușina, Alexandru, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. Mușlea, Ion, Cristina Ciobanu și a sa Fundație XXI, în "Tribuna", serie nouă, an
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 128. Mureșan, Ciprian, Fabrica de Pensule: Fotografie la minut (Diapozitive într-un an de existență), în "IDEA. Artă+Societate", nr. 36-37, 2011, p. 66. Mușina, Alexandru, Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic, în "Transilvania", nr. 3-4, 2011, p. 15. Mușina, Alexandru, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. Mușlea, Ion, Cristina Ciobanu și a sa Fundație XXI, în "Tribuna", serie nouă, an II, nr. 25, 16-30 septembrie 2003, p. 20. Nechit, Irina, Cu un lingvist basarabean despre
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sursă bibliografică este și The interactive nature of acculturation: perceived discrimination, acculturation attitudes and stress among young ethnic repatriates in Finland, Israel and Germany, avându-i ca autori pe I. Jasinkaja-Lahti, K. Liebkind, G. Horenczik și P. Schmitz. 558 Alexandru Mușina, Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic, în "Transilvania", nr. 3-4, 2011, p. 15. 559 Dan Popescu, Modelul suedez între mit și realitate, în "Transilvania", nr. 6-7, 2011, p. 143. 560 Mihaela Grancea; Radu Ciprian Șerban, Refacerea legăturii cu trecutul, parte
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
6 ani. 618 Ștefania Oproescu, art. cit, p. 8351. 619 Este vorba de partea dedicată "Observatorului cultural", numărul 161 din 2003. 620 Cornelia Lucia Frișan, Pecetea clasică, în "Vatra", nr. 4-5, 2003, p. 69. 621 Ibidem. 622 Ibidem. 623 Alexandru Mușina, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. 624 Ibidem. 625 Mariana Codruț, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. 626 Robert Lazu, Remember: J. R. R. Tolkien (1892-1973), în "Vatra", nr. 6-7, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Transilvania” din Brașov și redactor-șef adjunct al revistei „Arca” din Arad. Membru al cenaclului Junimea din București, a debutat în „România literară” (1978), prezentat de Nicolae Manolescu, iar editorial în 1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate de N. Manolescu pe lângă versurile din 1982 ale poetului („poezie tinerească, bătăioasă și simpatic-obraznică”) defineau exact ludicul familiar în care Whitman (Song of Myself) se amesteca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
faci câte o vizită iubitei/ acea târfă numită singurătate”) și plictis revoltat puberal: „o țigară fumegând pe caldarâm/ chipul meu răsfrânt/ de vitrine”; „să bați la mașină/ cuvântul curaj/ pe masă să cazi doborât de efort/[...] să stai cu sandu mușina de vorbă/ despre toate astea”. Cu timpul, dezabuzarea s-a înțelepțit în resemnare, curajul pufos a devenit tristețe cuminte („se face întuneric ca și cum/ deodată lumea s-ar ascunde/ sub burta unui uriaș iepure”), iar „trăitul cu picioarele pe pământ” lasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
care reunește câteva zeci de articole despre autori de facturi extrem de diverse (în ciuda omogenității viziunii critice), de la Gellu Naum la Ion Mureșan, de la Cezar Ivănescu la Mariana Marin, trecând prin Petre Stoica și Ion Stratan, prin Dorin Tudoran și Alexandru Mușina, prin Florin Iaru, Mircea Cărtărescu, Caius Dobrescu ș.a. SCRIERI: Cinci (în colaborare), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Greutatea cernelii pe hârtie, București, 1984; Literatură, viață, București, 1989; Dragoste & bravură, Arad, 1995; Cântecel(e), Pitești, 1998; Poeți optzeciști (și nu numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
pronunță cu extremă asprime la adresa lui Eugen Simion, Alex. Ștefănescu combate complicarea, considerată inutilă, a limbajului critic, dar tot el, în alt articol, ia apărarea tinerilor poeți coautori ai volumului Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), contestați agresiv de Corneliu Vadim Tudor în „Săptămâna culturală a Capitalei”. Cu o politică editorială ezitantă, marcată de situația din epocă - alternări de întăriri și relaxări ale controlului de partid, limitări și interdicții impuse de cenzură, rivalitate între protocroniști, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
tânără în vreme de tranziție, ST, 1994, 7-8; Ion Moldovan, „Locus periucundus”, F, 1995, 6; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 99-100; Cornel Ungureanu, Boema, după 20 de ani, O, 1996, 10; Aurel Pantea, Fragmente dintr-o singurătate, VTRA, 1998, 3; Alexandru Mușina, Antologia poeziei generației ’80, Pitești, 1993, 203-210. Dl.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
lui Caius Dobrescu, Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu sau Emil Brumaru. Ei denumesc proximitatea, omul particular, salvând individualitatea de sub obrocul patetismului, prin proceduri ironice și autoironice. Reprezentanți ai radicalismului intelectual i se par autorului a fi Dan Petrescu, AI. Mușina, Liviu Antonesei, Luca Pițu, Florin Iaru, Mircea Nedelciu, I. B. Lefter. Dar și experimentaliștii anarhici (cei trei Gheorghe în frunte cu Gheorghe Iova), sau Cristian Popescu. Retrospectiv vorbind, în fruntea Maximalismului românesc se impun I. D. Sârbu, N. Steinhardt, dar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
autoritate în anii '60 și '70, pe de alta discursul "antieroic", cultura alternativă a anilor '70 și '80 ce este atinsă de neputința soluțiilor și parazitează spațiul public. Salvarea vechiului Regat vine prin autori ca AI. Vlad, V. Marineasa, Al. Mușina. Apărând și ilustrând autori ardeleni, bănățeni sau brașoveni fără teama de a cădea într-un soi de bizar provincialism secesionist, Caius Dobrescu nu pregetă să-și ridice în slăvi propriul concitadin, nu altul decât Al. Mușina, numindu-l "dușman" al
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Vlad, V. Marineasa, Al. Mușina. Apărând și ilustrând autori ardeleni, bănățeni sau brașoveni fără teama de a cădea într-un soi de bizar provincialism secesionist, Caius Dobrescu nu pregetă să-și ridice în slăvi propriul concitadin, nu altul decât Al. Mușina, numindu-l "dușman" al postmodernismului și "partizan" al "unor prefaceri profunde, pentru a îndrăzni să crezi că ai putea lăsa generațiilor care vin memoria unor fapte pline de măreție și curaj". Apoteotic! Un capitol exploziv se intitulează "Condițional optativ trecut
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de hârtie. / Mai beau, paharul se golește încetișor / cu mișcări răcoroase dragostea face semne din urmă, / tolănită / pe fânul cosit. Poate e oboseala / vocea înecată care îmi apleacă fruntea - mă poate / frânge?" Tot din perspectiva timpului este privit și Alexandru Mușina, poetul optzecist care a sprijinit mișcarea brașoveană "mașcriistă" (din care a făcut parte și Marius Oprea). Lui îi dedică un poem unde are, asemenea altor scriitori, ciudata bănuială că Mușina deține secretul veșniciei: "Sângele tău se îngroașă, prietenii mor sau
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
poate / frânge?" Tot din perspectiva timpului este privit și Alexandru Mușina, poetul optzecist care a sprijinit mișcarea brașoveană "mașcriistă" (din care a făcut parte și Marius Oprea). Lui îi dedică un poem unde are, asemenea altor scriitori, ciudata bănuială că Mușina deține secretul veșniciei: "Sângele tău se îngroașă, prietenii mor sau dispar în / trecut. / Dar zâmbetul tău e veșnic, chiar și frica asezonată/ de o privire sfredelitoare." Spun asemenea altor scriitori pentru că un lucru asemănător observă și Ioana Pârvulescu în capitolul
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
zâmbetul tău e veșnic, chiar și frica asezonată/ de o privire sfredelitoare." Spun asemenea altor scriitori pentru că un lucru asemănător observă și Ioana Pârvulescu în capitolul dedicat timpului din recentul volum Întoarcere în secolul 21. Într-o discuție cu Alexandru Mușina, autoarea se neliniștește teribil aflând că, în vreme ce - pentru ea - timpul s-a comprimat și momentele care înainte păreau o veșnicie s-au transformat acum în clipe care trec infinit mai repede, pentru Mușina, clipele și veșnicia au rămas aceleași dintotdeauna
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
secolul 21. Într-o discuție cu Alexandru Mușina, autoarea se neliniștește teribil aflând că, în vreme ce - pentru ea - timpul s-a comprimat și momentele care înainte păreau o veșnicie s-au transformat acum în clipe care trec infinit mai repede, pentru Mușina, clipele și veșnicia au rămas aceleași dintotdeauna. Oare să fi aflat poetul optzecist puterea de a opri timpul? Poezia lui Marius Oprea are muzicalitatea visării și a curgerii apelor. În America! America! întâlnim adeseori imagini cu o sonoritate palpabilă, care
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
Altminteri, n-ar fi citit-o așa, de la titluri până la virgule. Nimic n-a iertat. Impresia e că manuscrisul acestei cărți a fost redactat pe hârtie milimetrică. Să comparăm selecția lui Mihail Vakulovski cu aceea, tradițională deja, a lui Alexandru Mușina, din cunoscuta lui Antologie. Cifrele ne-ar putea înșela. Vakulovski alege 31 de autori, Mușina 32. Comuni, însă, sunt doar 24. Apar, prin urmare, 7 (Ioan Flora, Virgil Mihaiu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Iova, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter și Petru
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
Impresia e că manuscrisul acestei cărți a fost redactat pe hârtie milimetrică. Să comparăm selecția lui Mihail Vakulovski cu aceea, tradițională deja, a lui Alexandru Mușina, din cunoscuta lui Antologie. Cifrele ne-ar putea înșela. Vakulovski alege 31 de autori, Mușina 32. Comuni, însă, sunt doar 24. Apar, prin urmare, 7 (Ioan Flora, Virgil Mihaiu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Iova, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter și Petru Romoșan) și dispar alți 8 (Aurel Dumitrașcu, Paul Grigore, Emil Hurezeanu, Ion Monoran, Aurel Pantea
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
numi, în Portret de grup cu generația 80, empatie stilistică. Ca să-i poată comenta cum trebuie, Mihail Vakulovski le învață, optzeciștilor, codurile. Despre acest curs practic de limbi străine depun mărturie titlurile secțiunilor din care e alcătuită cartea. Cazul Alexandru Mușina sau despre intertextul cu viitorul sau, la Mircea Cărtărescu, poezia rock baroc sunt doar două exemple. Memorabile. Mai mult ca sigur, astfel de sintagme ar fi făcut vogă la Cenaclul de Luni, cu treizeci de ani în urmă. Dar nu
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
rămâne remarcabil. (Vakulovski ajunge chiar, printr-o foarte bună posesie a materialului bibliografic, la inteligente previziuni legate de volumul nimic, la ora aceea încă nepublicat.) Cu nimic mai prejos sunt secvențele despre Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie sau Ion Mureșan. Păcat că un critic atât de subtil nu deține, în nici una din revistele importante, o rubrică numai a lui! Am câștiga cu toții, poate nu un publicist, dar un talentat cititor
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
mult prea simplu un asemenea remake). Cu atât mai mult cu cât Bodiu nu se sfiește mai apoi să „predea” fiului o lecție de creative writing, repovestind scena și așteptând, cu atenție didactică, o reacție emoțională. Discipol al antilocalistului Alexandru Mușina, autorul Firului alb vizează (ar fi normal să vizeze) o trimitere de mai mare amploare. Înclin să cred că la rădăcina acestui poem stă mai degrabă un eseu al lui Nicolae Manolescu (publicat într-una din Teme) și care se
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
din Firul alb în care exercițiul acesta funcționează excelent. De multe ori, în rolul jucat aici de Tudor e distribuit cititorul sau o serie de personaje cu prezență difuză. Mă gândesc, în primul rând, la regretații Gheorghe Crăciun ori Alexandru Mușina, dar și la alte nume de toată mâna și de toată condiția, de la Hannah Montana, Rommy Schneider, Radu Cosașu sau Silvio Berlusconi. Asistăm la o inflație onomastică sau, după caz, topografică. Străzi, locuri, orașe sunt convocate laolaltă pentru a desena
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
Din context nu rezultă că bărbatul cu pricina avea vreun motiv anume de a prefera frizerului o coafeză. Privind înapoi, cu gratitudine Admirabil grupajul de articole pe care revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 421), sub titlul „Să ne amintim de Alexandru Mușina”, îl dedică personalității acestui strălucit scriitor optzecist, acum, la trecerea sa în neființă. Semnează Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Romulus Bucur, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Cezar Gheorghe, Adina Dinițoiu, Cătălin Badea-Gheracostea, Georgeta Moarcăș și Radu Vancu. Iată două scurte fragmente din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
Dobrescu, Romulus Bucur, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Cezar Gheorghe, Adina Dinițoiu, Cătălin Badea-Gheracostea, Georgeta Moarcăș și Radu Vancu. Iată două scurte fragmente din tulburătoarea evocare a lui Andrei Bodiu: „Tracasat de navetă și de conformismul dement al unei epoci demente, Mușina găsise un subterfugiu în producția de flori. Împreună cu mama și cu fratele lui, dar și cu prietena care i-a devenit soție, Tania, au făcut o mică afacere. Îl ajutam și la vândut flori și îmi amintesc cât l-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]