137 matches
-
al nostru. - Cum, tu nu-ți cunoști concetățenii? Măcar după moaca lor. Altă dată să nu te mai apropii de buzunarul meu. Ai auzit? Că îți rup gâtul! Dai de belea cu mine. Dă-i drumul de aici! După ce-l muștrului și-l avertiză o luă la fugă fără să pară că ar avea vreo destinație. Era unul dintre cei care 226 locuiau în catacombele din cimitir sau poate era chiar un hoț de buzunare. H. Între joc și artă Erau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe nume Biberi - o mână de om, mic de statură, dar pătimaș în modul idiot de a și bate joc de oameni! Cum ajungeam la locul de instrucție, cea mai mare plăcere a lui era să adune teteriștii și să muștruluiască pătimaș oamenii cu carte (învățători, profesori, contabili, ingineri) vând să pară mai ceva decât Napoleon. N-am îngăduit să mai repete acest gest, deoarece am socotit inumană o asemenea faptă, spre mulțumirea celor vizați de această brută, cu chip de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
n-am trecut zadarnic prin viață. Am fost pentru toți școlarii mei mai mici ori mai mari ca un adevărat părinte și am căutat mereu să fiu sfătuitorul părinților în privința felului în care să-și educe copiii. Maiorul M. își muștruluiește copilul ca la cazarmă. În discuțiile avute la domiciliu i am spus ca măcar acasă să fie părinte, dacă la cazarmă nu poate fi! N-a ascultat, copilul a fugit de acasă aproape o săptămână și când l au găsit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Lasă călăria!...Un Domn în toate trebuie să fie în frunte! Când vei încrucișa sabia cu iataganul, nu vei găsi îndurare de vei fi "al doilea". În meseria aiasta afurisită de "Domn", trebuie să transpiri mai mult ca toți! Șendreo! Muștruluiește-l! Scoți untul din el! Alexandre! Să nu cutezi a te înfățișa înaintea ochilor mei decât atunci când vei fi "prima sabie în luptă"! Voi fi! îl înfruntă el semeț. Din gură e simplu. Să te vedem în faptă! Îți dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trimiterea în judecată ca fiind sabotor al economiei republicii. Pentru a nu fi comună codașă în îndeplinirea sarcinilor, pretorul și prefectul (mai târziu, activiștii, împuternicitul și secretarii de raion și regiune) erau, mai tot timpul, pe teren sau în ședințe, muștruluind pe cei convocați de la comune și aceștia întoriși de la ședință, fie președinte, fie vicele, sau directorul școlii de centru, care la rândul lor, își vărsau năduful pe cadrele didactice și salariații sfatului popular, cerândule să-și intensifice munca după care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trimiterea în judecată ca fiind sabotor al economiei republicii. Pentru a nu fi comună codașă în îndeplinirea sarcinilor, pretorul și prefectul (mai târziu, activiștii, împuternicitul și secretarii de raion și regiune) erau, mai tot timpul, pe teren sau în ședințe, muștruluind pe cei convocați de la comune și aceștia întoriși de la ședință, fie președinte, fie vicele, sau directorul școlii de centru, care la rândul lor, își vărsau năduful pe cadrele didactice și salariații sfatului popular, cerândule să-și intensifice munca după care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai izbitor e cultul pentru Piața Universității și pentru ce s-a întâmplat acolo în primăvara anului 1990. Nu contează că unele personaje s-au demitizat ele însele în anii următori. Nu e încă momentul să ironizezi Piața Universității, mă muștruluia amical criticul Gabriel Dimisianu. Poate că sunt și eu influențat de Pastenague și degeaba am fost în mai multe rânduri, atunci în plină răzmeriță, în Piața Universității: am simțit că magia nu operează asupra mea. Iar chestia cu îngenuncherea, mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
intens după ea, sau un lucru din acesta, care nici nu trebuia luat În seamă... Un om normal n-ar fi procedat așa, mai cu seamă În situația lui, că și el era deținut, dacă era vorba de aia... Apoi muștruluiau și Îi luau la ochi și la bruscare În baracă: „Nu ți-ai făcut norma!”. Și mai plesnea pe câte unu’. Așa a fost Gherman... Deci erau doar lovituri cu palma, cu pumnul, nu bătea regulat? Nu, nu o bătut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sînt invocați și cititorii, evident anonimi, care vor ceea ce li se abate lor prin gînd, dar al naibii se mai potrivesc cu el în păreri! Toate aceste forțe obscure îi trezesc un sentiment de vinovăție: acela că nu ne-a muștruluit îndeajuns ca să fim mereu „pe linie”. Ședința de azi, de pildă, a început o mimînd autocritica: „îmi dau seama că n-am organizat bine procesul de producție!” etc. *S-au împlinit cinci ani de la 20 iulie 1978, cînd am fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fie. Exasperarea lui G. vine din faptul că ar fi luat, se pare, o papară strașnică de la unul și mai oportunist decît el, Dulea, vicepreședinte al CCES, pentru „insuficienta reflectare (în numărul pregătit pentru tipar) a realizărilor din «Epoca Ceaușescu»”. Muștruluit la București, acum se descărca pe noi, amenințîndu-ne: „Cine nu face așa cum zic, să-și caute alt loc de muncă; valea! Asta e linia de sus!” Sergiu a încercat să-i amintească, scuzîndu se în felul unui Moș Ion Roată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
exhibă un identic aer de hăbăuceală cu pampon, frați siamezi întru inexpresivitate și abstracțiune. Întrupări desăvârșite ale corectitudinii vestimentare și-ale exprimării onctuoase, ce lunecă pe lângă subiect precum uleiul pe șaibă, ei oferă guvernaților involuntare alibiuri. Arareori, când sunt, probabil, muștruluiți la rândul lor de șefii din centrală, afli că viteza negocierilor scârțâie și că nu ne-am prea ținut promisiunile. Dar își revin repede și, după câte un chef cu aleșii neamului, conced că, da, s-au făcut totuși pași
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
de a iubi”, era un amestec ciudat al stilului moralizator și pedagogic al poeziei didactice și al temelor frivole ale genului elegiac latin. În cea veche și mai cunoscustă specie a genului didactic, „Munci și Zile”, poetul grec Hesiod îl muștruluiește pe un frate destrăbălat să ducă o viață bazată pe muncă cinstită. Câteva secole mai târziu, în anul 29 î.Chr., poetul roman Virgil, scriind în latină, dar inspirându-se în parte din Hesiod, publica „Georgicele”, o lucrare al cărei
De medicamine facies feminae () [Corola-website/Science/317944_a_319273]