594 matches
-
de auroră, nu e trafic prin piațetă iar semafoarele trec de la roșu la verde comandând umbre. Ceața de martie transfigurează clădirile, impregnându-le cu o măreție pe care nu o au în timpul zilei, și dacă mă gândesc la asta, Iolanda, muțenia camerei mă sperie insuflându-mi temeri pe care le înțeleg prost, asemănătoare fricii cu care l-am auzit pe medicul din Mafra, punând la loc stetoscopul imens, lămurind neîncrederea caporalului: - E simplu, amice, dacă nu mă ascultă înseamnă că a
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
plecării, despărțirii, revoltei sau retragerii din lume sunt tot atâtea fotograme cu care debutează singurătatea. Istoria care poate fi citită pe un chip, odată întoarsă ca o ultimă pagină de carte, lasă loc fabulației - satisfacție sigură nevoii de a explica. Muțenia devine interval care ascunde chiar și cuvintele nerostite. Așa începe uitarea. Fiecare rând scris de George Banu este o delectare. Lectura devine o degustare pe care vrei s-o prelungești pentru a simți toate nuanțele plăcerii. Nu ai fi gândit
Pictură și teatru by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/7832_a_9157]
-
orice caz literatură și poezie nu mi s-au părut niciodată sinonime. Literatura este ceva făcut din cuvinte, poezia, dimpotrivă, se scrie cu grija, cu spaima de a nu folosi prea multe cuvinte." Din păcate, trăsătura conciziei mergînd pînă la muțenie este o calitate pe care Cronicarul mărturisește că nu a găsit-o decît la rarii și adevărații poeți. Un poet sincer Revista Familia din Oradea (numărul din iunie 2009) găzduiește un grup de poeme semnate de Alexandru Virgil Iordache. Una
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
trasată, conotațiile sale homosexuale fiind atinse doar în treacăt) e o mistuire în inefabil, o inițiere în lumină, mijlocită de moartea celui iubit: "hai către lumină/ împreună/ deschizân-du-ne unul altuia/ poarta" (deschizând...); "ca o figură de stil lumina/ își măsoară muțenia cu a ta/ emblema copilăriei" (cele mai bune lucruri...); "o, dulcele meu, nu te stinge, uite/ muzica sferelor. Ia-o tu,/ s-o ai de la mine. Să-ți topească inima" (Ceva...); Cade lumina peste emoții/ până ce ele sunt doar ideea
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
am derapat în această iubire. Ce durere! ce sensibilă și secretă petală mă amețește și mă provoacă să sintetizez ca o floare despre care nu se știe cum e făcută : iubirea în chintesența cuvântului, iubirea mută nu mai reușește în muțenia ei naturală cu un singur larg gest și să culeagă și să iubească norul care de cât de ambiguu este se diluează în acest obiect și mai vag decât norul și mai fragil, de asemenea, trupul! trupul, trupul, adevăr atât
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
le oferă prilejul neprețuit de a auzi adevăruri inatacabile, dacă nu chiar revelate. Ei se prosternează sau se prefac a se prosterna în fața unui doctor care a descoperit „intuitiv" dovezi ale inteligenței materiei, a unui comediant care a ieșit din muțenie pentru a propovădui fără șir și fără noimă, dar în ritm de mitralieră, că neamul românesc are o misiune ancestrală de esență mistică și a tot felul de vraci pe post de deținători ai panaceului universal, ghicitori în stele și
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
părere că Dumnezeu a produs big bang-ul, situație în care privești cu mefiență toate variantele fizicienilor, ori crezi că big bangul e o singularitate în spatele căreia nu mai e nimic de aflat, și atunci alegi să taci căzînd în muțenie „obiectivă“. Dar pentru un creștin cu gîndire macră, adică nealterată de cărturăria savanților moderni, big bang-ul va fi mereu forma seculară pe care o ia creația atunci cînd e privită cu ochii despiritualizați ai fizicienilor, caz în care Hawking
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
și Daniel Bănulescu. Transformat în instanță, el e cel mai puțin convingător dintre pilonii romanului. Lăsat de Conducător să publice ce vrea, fără nici o cenzură și fără nici o intervenție în șpalt, el rămâne, în întregul capitol final, de o suspectă muțenie. Nu scrie un rând în tot intervalul de probă. (Cu excepția unui titlu care va deveni, de altfel, titlul romanului.) Vorbele lui se reduc la consecvente puncte de suspensie. Viața, chiar revoltătoare și slută cum e, pare a-i prii mai
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
Iată de ce efortului său i se cuvin toate laudele, fără ca totuși considerațiile de mai sus să-și piardă rostul. E o fatalitate a textelor medievale ca, citite cu umoarea unui spirit modern, să sufere de o ariditate mergînd pînă la muțenie expresivă. Și atunci nu-ți rămîne decît să schimbi umoarea, doar credința putînd da cititorului un unghi care să îngăduie o altă deschidere față de text, o deschidere aptă de a pune în abstracțiuni pasta unei imagini concrete. Pentru un credincios
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
Eu stăteam în picioare, el trecea în spatele conului de lumină și începea să mă întrebe: «Cum te cheamă? Cîți ani ani?» Și asta de mii de ori. În momentul în care am simțit că îmi pierd controlul, am intrat în muțenie. Nu le-am mai răspuns nimic. Nu voiam să mănînc, nu voiam să răspund, nimic nu făceam. Cît timp mi-a stat în putință n-am cerut să mă ducă nici la toaletă. Simțeam că nu mai pot, dar n-
Lemurul tandru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5870_a_7195]
-
stat în putință n-am cerut să mă ducă nici la toaletă. Simțeam că nu mai pot, dar n-am cerut să mă ducă. Nu voiam să le arăt semne de slăbiciune, fiindcă ei toți speculau slăbiciunea.“ (p. 91) În urma muțeniei e condamnat la 10 ani pentru furnizarea de informații secrete unor puteri străine, și este închis la Aiud, în ultima etapă de exterminare. Aici, în ziua Paștelui din 1980, Calciu își arată din nou stofa: „În dimineața aceea de Paști
Lemurul tandru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5870_a_7195]
-
imagini simbolice, de aici voința de a interpreta alegoric cîte un eveniment prozaic din propria biografie. De exemplu, tăcerea copilului din primii patru ani e privită ca o enigmă de bun-augur, aidoma unui semn premonitor a harului de mai tîrziu. Muțenia e indiciul preliminar al unui talent care se vestește printr-un precoce handicap, pentru ca apoi să țîșnească în elocința unui poet autentic. La fel, escaladarea Muntelui Șianu capătă proporții alegorice, de înduplecare a monstrului alpin, călătoria alpestră împrumutînd o aură
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
cu zi. Bătrânica Mrs. Stubard care conviețuiește cu tânărul hippiot Ylal, copilul care începe să vorbească, semn că acceptă să comunice cu lumea care-l înconjoară, după ce refuzase cu obstinație s-o facă, ascunzându-și drama interioară într-o falsă muțenie, familia Gravoski care trăiește în armonie, fiindcă prietenia supraviețuiește, meseria practicată cu fervoare de scenografa Marcella și de iubitul ei Victor Almeda, comuniunea desăvârșită cu marea a bătrânului Archimedes, cel care știa ca nimeni altul care este locul în care
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
scutură roua și norul ca un abur plutind în oglindă./ Vîntul ca un lampagiu ce aleargă seara pe străzi/ și vacarmul în care se sting lumînările noaptea./ Căderea de plumb a seminței și impenetrabilul corp al seminței./ Limbuția pietrei albe, muțenia pietrei negre./ Omul cel tînăr și viguros în hainele sale diurne./ Și trupul său ca o arcă cînd gol intră noaptea în mare./ Chipul sau masca./ Osul sau vălul sau sîngele,/ surîsul sau emoția recunoașterii./ Șoapta sau strigătul bucuriei./ Veșmintele
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
cu degetul pe nisip, desenam În cercuri, asemeni privirii mele care se Învârtea În gol, asemeni gândurilor mele cere se Învârteau Întrun cerc haotic. Nu mă puteam scula de jos, deliram. Trăiam acest gest care este unul al urii, o muțenie a cuvântului meu lăuntric, iar o trecere atât de bruscă de la bine la rău, nu poate fi decât ceva demonic. Tot ce atinge el cu privirile sale murdărește, distruge, tocmai pentru că gesturile lui, gândurile lui sunt demonice. Egoismul are ceva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Mircea Mihăieș E posibil ca până la apariția acestui articol fondul aserțiunilor mele să fie contrazis de realitate. E posibil, cu alte cuvinte, ca Ion Iliescu să iasă din muțenia enigmatică a zilelor imediat următoare căderii lui Năstase. La urma urmelor, nu e vorba de surparea stâncilor în defileul Oltului și nici de prăbușirea în Dâmbovița a cine știe cărui Jeep condus de odrasla drogată a unuia din îmbogățiții anilor 2000. E
Tăcerea lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10753_a_12078]
-
de la masa vecină/ o fată îl privește/ cu coada/ ochiului/ și își face cruce/ cu limba” (Erezie). Cu predilecție autorul se vrea un reporter al unui anodin răsucit spre senzațional. Luînd în mașină o femeie ieșită „la autostop”, încurcat în fața muțeniei acesteia, cade într-o dispoziție de povestitor, pentru a ajunge la următorul deznodămînt: „nici o clipă/ nu m-a privit în față/ iar la intersecții/ își făcea cruci mărunte/ după vreo șapte ceasuri/ am întrebat-o/ cu jumătate de gură/ încotro
Un nou mal du siècle by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4099_a_5424]
-
să plutească pe lac, minți cu nerușinare scribule, în mîneca ei cîrtița e infinită, adolescenții n-au nimic de pierdut, dinții lor sunt ca dicționarele niciodată știute în întregime, mușcătura cea mare e mută, mușcătura nu mă mai sperie și muțenia mi se cuvine, doamne voi fi ca turla în ceață : o punte spre tot ce nu apune și nu răsare. O zi e o viațî Totul s-a petrecut într-o zi, întîi umbra ceaiului pe pereți dimineața, scaunele pline
Iov In funicular by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/10097_a_11422]
-
noaptea hoții de umbre cutreieră parcul urâtul cuprinde întreg peisajul cu maluri zdrobite de frig de la o vreme și pasărea tace spre zori poposește la geam cerșindu-mi un blid de lumină mâine îi strig dar vorbele nu se aud muțenia neagră le înghite - mi-e frică Identitate La marginea marginei respiri aerul îngenuncheat prea multe nuanțe se aprind în lucruri obișnuite le netezești cu nepăsarea deprinsă de atunci de când pasărea albă ți-a sărutat părul în zori risipind ce mai
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
strigându-și indignarea față de absența Mirei de la ceremonie. Îi împroșcase numele cu tot felul de vorbe pe ton din ce în ce mai ridicat și-i spusese Marietei că nu o va mai primi în casă pe vară-sa. Strigase așa minute în șir. Muțenia mamă-sii o scotea din fire. Îi pretinse măcar să dea din cap în semn de aprobare. Atunci se auzise un NU! categoric. Dar Mira-Mică, de indignată ce era, nu realizase imediat ce se întâmplase, doar după minute bune scurse, timp în
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
Ia, spune-ne bobocule, care e simbolul contului „Profit și pierdere”? I se înroșiră până și urechile de flăcările rușinii mistuitoare care îl făcu să înghesuie bărbia în piept. Zeci de perechi de ochi i se lipiseră de creștet, acuzând muțenia bruscă în care se prăbușise fără rost de salvare. Umilința durea cumplit. Se revoltă. Împotriva comportamentului directorului, pe care începu să-l urască din acel moment, împotriva aroganței colegilor, cărora hotărî să nu le mai adreseze nici un cuvânt fără să
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
nume;/ dacă în umbra ei au înflorit mandragorele/ doar pentru că tu, singurul,/ m-așteptai acolo pe mine./ Ce-ți sunt eu - când până și florile/ iau forma chipului meu?/ În graiul tău însă - nu! Nu mă încumet să știu” (Mandragore). Muțenia spune totul despre dragoste, nespunând nici una dintre vorbele ce ar putea s-o înjosească: „Iubesc viața surdă ce zburdă în tine,/ îndrăzneala ta în iubire,/ putința de a-mi vorbi despre dragoste/ pe muțește” (Despre dragoste pe muțește). Nunta tăcută
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
poți să reiei. Da’ cine ești dumneata să-mi dai mie ordin, cine ești? La o întrebare atât de la obiect, prietenul meu găsi cu cale să dea cel mai simplu răspuns: Sunt Haralamb Zinca. Un raspuns care-l aruncă în muțenie, pentru câteva secunde, pe omul nostru, după care l-am auzit: Fugi, domnule, de-aici, cum o să fii Haralamb Zinca, vrei să te dai mare? Am izbucnit amândoi în râs și am renunțat la convorbirea cu Bucureștiul, lasandu-l în
Haralamb Zinca octogenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/13736_a_15061]
-
Wegenstein l A reînviat la Biserica Millenium Construită în 1901 de maestrul Carl Leopold Wegenstein, orga Bisericii Millenium a fost, ca toate cele trecătoare, biruită de timp. Uzura a mai bine de jumătate dintre componentele ei a condamnat-o la muțenie, din care doar generozitatea soților Carlo și Margueritta Marchegiano a mai salvat-o: 13 000 de euro a plătit cuplul de italieni pentru ca sâmbătă, 9 aprilie, la ora 20, în lăcașul din Piața Romanilor să se audă din nou glasul
Agenda2005-15-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283586_a_284915]
-
textelor sacre, neîngrădiți de tipare, de rigori formale, s-ar convinge ușor de ipoteza noastră. Cartea în discuție reproduce pe coperta I o pictură votivă a regelui - poet, încoronat și nimbat, privind pios în dreapta sa, în vreme ce-și acompaniază muțenia cu un instrument cu coarde, ținut cu mâna stângă și „pițicat” cu cea dreaptă. Notele laudative ale lui Valeriu Anania, de pe coperta a IV-a a prezentei antologii, ar face inutil, prin suficiența lor, orice comentariu. Dar, pentru că un plus
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]