521 matches
-
pe podiumul lui, si se confruntă atât cu publicul cât și cu Berlusconi, si asta e ceea ce s-a întâmplat: După ce apelul pentru un "bis"din "Va Pensiero"s-a oprit, s-a auzit în public: "Trăiască Italia!" Dirijorul Riccardo Muți: Da, sunt de acord cu "Trăiască Italia", dar ... [Aplauze] Muți: Am peste 30 de ani de carieră și am trăit că un italian care a călătorit în întreaga lume de multe ori, mi-e rușine de ceea ce se întâmplă în
OH, MIA PATRIA, SI BELLA E PERDUTA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360853_a_362182]
-
nemeitat unui om nevinovat. În cazul unui accept, există o condiție. - Serios? - Dosarul nu va părăsi această încăpere. - Cum vrei să-l citesc? Prin telepatie? - Întrevederea s-a încheiat! răspunse glacial Madame. Ai timp de gandire până mâine. Acceptând, te muți aici. Madame ieși, lăsând-o furioasă, bulversata. - Babă nebună. Jake unde naiba, m-ai adus? Asta are avarii grave la mansarda. Se urcă nervoasă în automobil. Jake îi lasă vreme să se liniștească: - Dosarul e autentic! vorbi atent la drum
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
sunt un milion de treburi fără de sfârșit și fără de început. - Bine, am spus, atunci vă rog să-mi dați noul număr de telefon, că la cel vechi răspunde altcineva.... - Asta e foarte normal, a fost de părere centralista, când te muți la o adresă nouă, lași vechiul număr de telefon la adresa veche, mai ales că nici nu era al lui, el stătea acolo cu chirie, adică provizoriu. - Bine, domnișoară, voi suna la adresa nouă, numai fii matale bună și dă-mi numărul
TELEFON LA PSIHIATRIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367413_a_368742]
-
se află în mare ai putea descrie valul peste care treci cu cercul ființei tale ai putea aștepta încă o zi fără suspine cu zâmbetul acceptând drămuirea iubirii? nu spun urmei ce-mi urlă în față: trecători suntem voi și muți și prea plini cuvântul vine prin ochi și moartea o credeți sublimă minunate ființe prin viață hoinari atingeți pământul cu tălpile goale nu spun să tacă trecutul e sec și urma pe val se pierde în noapte înghite hoinarul non-grații
O PALMĂ DE GÂND DEASUPRA LUI SUNT de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366801_a_368130]
-
-l cât e de galben la față, Vasile a început să râdă în hohote. - Ce-i, Ioane, ți-e frică de ciolane? Las' că tot la fel o să ajungem și noi, nu te teme! Ion se uită în groapă și muți dintr-odată. Duse o mână la gură, iar cu cealaltă îi făcu semn tovarășului său, indicându-i fundul gropii. - La dracu, omule! Ce-i asta? S-a dat un pas înapoi ca și cum ar fi vrut să se asigure că are
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
același sfârșit. După aproape o oră de foiri și intrări la domnul șef de departament, tânăra secretară se arătă zâmbitoare adresându-se celor care nervoși așteptau audiențele: Domnul secretar părăsește instituția și se întoarce peste o oră. Cei prezenți rămaseră muți uitându-se unul la celălalt. Semenul s-a ridicat pornind spre treptele care duceau spre ieșirea din instituție. Cobora agale. Două femei, care discutau aprins, cu câte două bibliorafturi în brațe, trecuseră grăbite pe lângă bătrân. Acesta le observă și parcă
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
Dă-mi, te rog, rest! - Nu vezi că n-am timp? mi-a răspuns vânzătorul. Tocmai mi-au adus mezeluri proaspete și trebuie să le cântăresc. Ia-ți singur și ai să-mi plătești mâine. Doar n-ai să te muți de aici numai ca să-mi tragi clapa... - O.K., am mormăit și am plecat cu iaurtul care nu-mi trebuia. Chiar alături de băcănie este o sursală a băncii. Aici n-o să spună că n-au bani, m-am gândit. Și
SCHIŢE UMORISTICE (98) – DĂ-MI REPEDE RESTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367061_a_368390]
-
vă mai aud gura la niciunu', că toți mă cunoașteți și știți foarte bine cum fac atunci când mă supără cineva. Se lăsă o liniște deplină, în care se auzea până și respirația celor aflați acolo în acel moment. Toți rămaseră muți de parcă le-ar fi băgat cineva un căluș în gură. Unii dintre ei căutau ieșirea, mai îmbrâncindu-se din când în când - de data asta fără să vrea - și găsind-o până la urmă, plecară în parc. Alții rămaseră în discotecă
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
acesta, și se vor cutremura: apucă groaza pe Filisteni, se înspăimântă căpeteniile Edomului și un tremur apucă pe războinicii lui Moab; toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. Îi va apuca teama și spaima; iar văzând măreția brațului Tău, vor sta muți ca o piatră, până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece poporul, pe care Å¢i l-ai răscumpărat. Tu îi vei aduce și-i vei așeza pe muntele moștenirii Tale, În locul, pe care Å¢i l-ai pregătit
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
acesta, și se vor cutremura: apucă groaza pe Filisteni, se înspăimântă căpeteniile Edomului și un tremur apucă pe războinicii lui Moab; toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. Îi va apuca teama și spaima; iar văzând măreția brațului Tău, vor sta muți ca o piatră, până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece poporul, pe care Å¢i l-ai răscumpărat. Tu îi vei aduce și-i vei așeza pe muntele moștenirii Tale, În locul, pe care Å¢i l-ai pregătit
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
binecuvânteze! - Ia spune, Noam, ghicești pentru ce te-am chemat? - Nu pot ghici, stăpâne. Aștept bunăvoința măriei tale, să-mi spui pentru ce m-ai chemat. - Uite, m-am gândit să-ți ofer o slujbă, dacă primești. Vreau să te muți în palatul meu și să ai grijă de toate cumpărăturile pe care le face din bazar, casa mea și garnizoana Ninive. Am mare încredere într-un om vrednic și cinstit, ca tine! - Ah, ce cinste! Ar trebui să mă arunc
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
sluji cu credincioșie toată viața! - Mă bucur de devotamentul tău. Văd că ești un om cinstit, n-ai lua niciodată nimic din ce nu ți se cuvine. - De bună seamă! Noi păzim toată Legea lui Iahve. - Așadar, de mâine te muți în palatul meu, cu toată familia ta. Am încăperi destule în palat. - Parcă visez... Ce noutate! Iahve să-ți dea sănătate și tot ce-ți dorești! Mare bunătate ai arătat pentru mine astăzi! Viața lui Noam revenise la standarde înalte
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
pe câmpuri de levănțică în acordul melosului de seară știut și cântat în cor de toți ai caselor bătrâne ceva părea incert sau totul era cert dar nu aveam opreliști în drum cu muzica și dansul când adunam spendide bucurii muțeau Zeii de ciudă topirea îngerească ne cuprindea în valuri și ne urca la cer când noaptea de pe urmă ne-a adus la focul de lemne nimeni nu se mai săruta numai Zeii toți erau muți de ciudă Referință Bibliografică: Când
CÂND de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349400_a_350729]
-
dansul când adunam spendide bucurii muțeau Zeii de ciudă topirea îngerească ne cuprindea în valuri și ne urca la cer când noaptea de pe urmă ne-a adus la focul de lemne nimeni nu se mai săruta numai Zeii toți erau muți de ciudă Referință Bibliografică: Când / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1319, Anul IV, 11 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CÂND de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349400_a_350729]
-
Nici eu n-am văzut așa ceva până acum. Știam de jocul aurului doar din legendele bătrânilor. Focul se depărtează și dintr-o dată se formează o dâră gălbuie către iaz. - Ohooo! - exclamă Artistul! - Ce-i? - se nedumeri Exploratorul în timp ce fetele parcă muțiseră. - Jocul galbenilor se transformă într-o horă! Se întinde prin codru! Iată că avem de-a face cu o comoară uriașă! - și se urni din loc după dâra focului. Ceilalți trei, încurajați de îndrăzneala partenerului, își reveniră din spaimă și
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
urmă care a trecut și cea dintâi care vine; la fel este și timpul prezent." (Leonardo da Vinci) Scriam despre prenume și nume, Dar numai una, Iubirea, are ceva adevărat. De-ar fi s-o găsești printre postamente, ea ar muți, prefăcându-se vie, ca-n prima zi, din viața ta și a ei- Enigmă, care-și poartă Numele, talismanul de cunoaștere prin teleportări. Un nume agreabil, antonimul unor trâmbițări. Stranie cumpătare, o grabă prin vene. Sânge închis într-o celulă
IUBIREA FĂRĂ NUME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350028_a_351357]
-
Ești Tu Cel mult așteptat? Sau să așteptăm pe altul, Ce-l trimite din înaltul, Dumnezeu Prea Adorat? Domnul blând atunci le spune: La Ioan Eu vă trimit, Ce-ați văzut puteți a-i spune: Surzii-aud și-ți vor răspunde, Muții glasul și-au primit, Orbii și-au primit vederea, Și mulți morți au înviat. Slabii-si capătă puterea, Si săracii Evanghelia, De la Cel mult așteptat. Iar Ioan este acela , Înaintea mea trimis, Cel ce-mi pregătește calea, Curățind cu grijă
IOAN BOTEZATORUL de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350203_a_351532]
-
se simțea într-al nouălea cer și era convins că fericire mai mare de atât nu poate cuprinde. * Noua propunere a lui George era de-a dreptul șocantă; să meargă să-i vadă noua casă. - Vrei să spui că te muți de aici? - Da, într-o casă nouă! Zâmbetul misterios al lui George i-a provocat o strângere de inimă: - De ce trebuie să pleci de aici? - Știi, trebuie să-ți spun mai multe - continuă George , bucuros că are cui s-o
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
-un ochi din fiecare rătăcesc fin trandafirii Cei uscați în vineția, aburoasa și geroasa iernătate Presărați în suflet tandru și-n angoase siderate Din a griului părere se mai naște-o transparență Ce-și rezeamă-a fricii fiere, ce-și muțește-o penitență Dar a vălului albire ce ascunde-n frig frumosul Îmi renaște-o garofire de pădure ce pătrunde-n foc iernosul Referință Bibliografică: Iarna pădurii / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17 decembrie 2015
IARNA PĂDURII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366346_a_367675]
-
-De la serviciu, am avut mult de muncă, suntem în reorganizare. Mamă, felicită-mă, sunt directorul -general al firmei. -Fata mamei, nu trebuia să accepți funcția,acum patronul a descărcat toată răspunderea pe tine. După cum te cunosc, ai să te muți cu totul acolo. -Va fi bine, ai să vezi, te rog umple cada cu apă fierbinte, vreau să fac o baie, să-mi pun gândurile în ordine. Apoi să mergi să te culci, am mâncat un sandvice la serviciu, nu
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți... Nici muierile nu mai chirăiau... Din obiect se ridică un fel de lumină și văzură toți cum un om înalt, cu părul lung, cam roșcat și cu ochi albaștri de o insuportabilă blândețe, le spune: - Fraților, este
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
magul Lică, acel care, precum vitejii din vechime, își avântă cuțitul cel ascuțit pe piatră și din câteva mișcări reteză capul cocoșului, evident, după buricele degetelor de la mâna stângă. Sacrificiul de sânge se împlinise! Martorii urmăreau cu sufletul la gură, muți din mai multe cauze, efectul magiei... Lică se zvârcolea de durere ținând degetele-n gură, iar cocoșul se zvârcolea urmând să însemneze cu sângele său locul viitoarei fântâni, așa cu le spusese sacerdotul încă nerecunoscut Lică, devenit acum, „cel beteag
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
decât îi trebuie pentru întreținerea zilnică: “Zadarnic umpli carul până la vârf, cu lemne, / Căci oiștea purtată spre casă - va plesni - / Mai bine ia din codru - și Domnul să te-ndemne - / Un vreasc anume: vreascul de fiecare zi - // Ai vrea să muți și munții, dar punga ți-este goală, / Și trag mereu de tine familie și copii - / Dar poți pentru o lume, să gânguri cu sfială / O biată rugăciune, în fiecare zi - // Un sfat, o vorba bună, sau numai o mustrare, / Sau
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
altceva decât cerul albastru și curat le poate urma, nici una, nici două, mi-a și ieșit porumbelul pe gură: vine seninul! De parcă seninul ar fi ceva compact și material, pe care poți pune mâna ca pe o gutuie, ca să-l muți mai încolo! “ - mărturisește Gabriela la începutul cărții sale, ceea ce este relevant pentru a-i creiona din start starea de spirit cu care a pornit în realizarea acestui proiect inedit, o explicație logică a orientării ei spre frumosul din oameni, din
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
ființă, îți dau impresia de straniu, de nepământesc, de ceva vecin cu nebunia. Parcă îți vine să încerci cu gândul cum ar fi să te arunci în această genune. Te înfiori, te temi să nu te cheme piaza-rea și îți muți privirea în altă parte. Acest tulburător și nefiresc peisaj zămislit de nemurire este în deplin contrast cu planul de la orizont în care ne aflăm, o lume obișnuită, calmă și nepăsătoare la tot ce a fost odată cauza acestor vecinătăți atât
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]