338 matches
-
fruntaș apoi al PNȚCD, apologet, când găsește cu cale, al fostului regim totalitar, Onacă poartă, nu fără succes, masca ardeleanului bonom, sfătos, curtenitor, lingușitor la nevoie, vorbăreț din calcul, scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre orice țintă urmărită. Personajul din romanul anterior, Miron Goia, ajuns ziarist, publică diatribe împotriva profitorilor de pe urma insurecției decembriste, ridicându-se fățiș și împotriva lui Liță Onacă, devenit proprietar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
Cihodaru „iscălea” regulat condica la catedră. Când a fost întrebat de ce nu stă acasă, bătrânul înalt și șugubăț, cu înfățișare de plăieș, a răspuns: - Altfel mi s-ar părea că sunt pensionar. Mergea greu, mai mult împingând picioarele decât pășind. Mucalit a fost și răspunsul la întrebarea cum face să bată atâta drum. - Mă așez în vârful dealului (ședea în Copou) pe-o bancă și, când văd o studentă frumoasă, mă iau după ea. Așa îmi pare că sunt mai sprinten
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cartea poemelor, culegere de poezie populară și cultă întocmită de Confucius în secolul 5 îHr, colecția Cele mai frumoase poezii, numărul 195, 228 pagini, Editura Albatros, 1985; Lotus de Aur, Vaza și Prunișor de Primăvară, roman publicat sub pseudonimul Cărturarul Mucalit de pe Măgura cu Magnolii, secolul 16, 2 volume, 1230 pagini, Editura Cartea Românească, 1985; Întâmplări din lumea mandarinilor, roman de Li Baojia, secolul 19, 564 pagini, Editura Univers, 1986; Crizantema de Munte, roman contemporan de Feng Deying, 480 pagini, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
profesor nu poate fi desprinsă de aceea de scriitor. A fost cel mai mare scriitor dintre numeroasele talente ale Facultății de Medicină din Iași. Umorist savuros, având, însă, și o profundă duioșie, Mironescu era un povestitor remarcabil "cel mai mare mucalit", după expresia lui Topîrceanu. Făcând parte din fruntașii "Vieții Românești", mai târziu colaborator al "Însemnărilor ieșene, opera sa nu s-a demodat, se citește și astăzi cu același interes. După patru decenii de la apariție, se bucură de ediții noi, succesive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
tine și face ca el”, „în față zice una, în spate zice alta”), vorbele prin tăcere („dacă tăceai, filosof rămâneai”; „vorba lungă, sărăcia omului”), stânjeneala prin zâmbet. Vocația dublului se regăsește și în formele prin care dă expresie umorului: umorul mucalit (râde sub chipul seriozității), zeflemeaua (minimalizează lucruri importante), ironia (speculează aparența și esența), autoironia (se denigrează cu intenția de a-și minimaliza defectul), „hazul de necaz” (râde când ar fi de plâns). În toate ipostazele sale, râsul are funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comenzi mici. - Se pregătește intens pentru afaceri mici. - Trimite toți salariații să facă lobby. - Premiază salariații victorioși cu comisioane. - Pleacă din firmă pentru a face lobby. - Atacă inteligent clienții potențiali. - Gestionează bine resursele. - Nu renunță după primele refuzuri. - Este Grăsuț, Mucalit, Bogat. [10] Pasul 4 - Planifică. Acționează. Controlează. Obișnuiește-te cu modificările de pe o zi pe alta. În loc să lupți cu aceste modificări, mai bine le utilizezi în folosul tău. Soluția poate să fie “planificarea prin scenariu” - “scenario planning”: - Planifică scenariile A
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
afirmându-se ca epigramist după cum se arată într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama înstrăinării, spirit nostalgic în căutarea satului pierdut pe
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la punctul de bifurcație al elocvenței și erudiției între calea Fontenelle și calea Mabillon, gîndirea franceză ia, începînd cu sfîrșitul secolului al XVII-lea, calea viciului, încredințîndu-și destinul literatorilor, și nu profesorilor, saltimbancilor, și nu juriștilor. Ea a preferat stilul mucalit pentru a se face plăcută, în locul căutării solitare și anevoioase a adevărului. Ne putem întreba, dimpotrivă, dacă Luminile profanează onoarea pe cît descalifică acest regim clerical al antinomiilor: stil împotriva conținutului, beletristică sau științe exacte, hei-rup sau profunzime, fantezie sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Stau două-trei zile că nu prea am bani! Mîine e și ziua FRUMUSEȚII: gîndul meu cel bun și frumos pentru Iolanda! Dăruiește-i o floare și din partea mea! Dan David mi-a trimis harababura sa "Șarpele cu clopoțeii furați". Un mucalit! Ține mult la mine, dar nu știu bine de ce! I se pare că-s deștept și talentat, zice mereu! Vorbește mult și împrăștiat, dar nu e băiat rău! Și nici prost! Nu se bagă-n porcării, chiar dacă unii porci îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
peste tot ce ne leagă de atîția ani. Deci, nu mi se pare că e ceață-ntre noi. Depinde cum privești și tu. Îți mulțumesc pentru urări! Da, am 30 de ani și-s bun de însurat, vorba unui amic mucalit. Ciudat, am o periculoasă senzație că-s foarte tînăr. Sînt foarte obosit de la școală și aștept vacanța! Din păcate, mama are prea multe zile rele, se simte foarte slăbită, pe acest fond nesimțindu-mă nici eu prea grozav. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bine și acum, un gri argintiu, asortat cu o cămașă albă, foșnind a mătase. În sfârșit, a început ceea ce nu am mai văzut niciodată, pentru că niciodată nu am mai întâlnit un orator, vrăjitor de cuvinte, spontan, cu rare pauze, când mucalit, când liric, așa cum a fost atunci, în Sala Liceului, Ionel Teodoreanu. A vorbit mult, cu voluptate a povestirii, cu naturalețe, a povestit neîncetat, de la patru până mult peste opt seara. Tema, un pretext, "Cum am scris Medelenii", a transportat sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la deal. Totuși, imaginea cea mai percutantă - nici oftată, nici semeață - despre ceea ce este Basarabia o dă un cantautor straniu, cu o voce mai behăită, mai plină de falsete decât cea a lui Serge Gainsbourg și cu înfățișarea unui raket mucalit. Născut în 1970 în satul Nișcani, raionul Călărași, Pavel Stratan nu filozofează la nesfârșit în legătură cu ceea ce ar fi putut sau ar fi trebuit să fie Basarabia astăzi. Nu se întreabă nici măcar cine ar fi putut fi el însuși. Nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
i-a adus nemurirea, iar la curtea sa - la Versailles, cum îi spu neam noi - eu dețineam portofoliul inimii, în timp ce Giglio îl acaparase pe cel al intelectului, iar Florino - pe acela al mu zicii, Vally, prin prezența lui spumoasă și mucalită tot odată, ocupând un rol intermediar între șambelan și maestru de ceremonii. Nu este de mirare deci că tocmai atunci când aveam mai multă nevoie de o îndrumare competentă și fundamentală, de o investire întru viață și omenie, m-am pomenit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
-n frigider, dar aleargă și ei să cumpere ce-i mai ieftin, la ofertă. Sunt necăjiți că nu pot să-și cumpere un televizor cu plasmă etc. Importantă e starea de nemulțumire, nu motivul. Salvatore, la un moment dat, așa mucalit cum era, mi-a spus: — Toți oamenii au o gaură-n c...! Altă dată, în timp ce urmărea o slujbă la televizor, zise: — Uite, papa se roagă pentru noi! Concetta i-a răspuns: — Fii fără grijă! Se roagă mai întâi pentru el
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
după cum ai vrea. Dacă 17 ore din 24 auzi în jur doar italiană, în cinci minute cât vorbești la telefon te mai încurci. Unele sunt însă mironosițe, le face plăcere să se laude cu asta. Odată am întâlnit un român mucalit, de vreo 50 de ani, lucrase în Perugia ca zidar și acum mergea „acasă”, undeva mai sus de Roma. Povestea că la un rând la bilete erau în fața lui două românce cu aere de cucoană. Una din ele îi spune
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la confluența veacurilor XIX și XX. " Iartă, dar tu știi că de câte ori îmi vorbești de curtezani, îmi înfigi un ghimpe în inimă ", scrie voit mucalit Eminescu la 14 ianuarie 1889"; "La imputări, "Emin" poate atinge, deci, la o adică, tonalitatea pamfletară de la Timpul. În schimb, la disculpări e confin cu Chiriac. " N-am nici viață, nici mângăiere, nici petrecere fără tine. Ție-ți trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acel ovrei agresiv din administrația ziarului Curentul, care m-a apostrofat și molestat În plină stradă Lipscani pe o chestiune de circulație automo bilă, intimidându-mă și lăsându-mă dus cu hai la Prefectura Poliției, unde „judecătorul de urgență“, un mucalit, cercetând pricina, l-a achitat pe inculpat, adică pe mine, și l-a condamnat la 500 de lei amendă pe denunțătorul meu ovrei, vinovat că și-a arogat, ilegal, atribuții de controlor al circulației! Am plecat repede din instanță ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajunși aci prin cumetrii politice sau slugărnicie cu anii pe lângă bonzii universității: fratele său mai mare, fruntaș liberal și elector de Teleorman, cerând sfatul profesorului Motru ce anume carieră să dea mezinului său deficient intelectual din naștere, profesorul Îi răspunse, mucalit uneori În sinea lui nebănuită: „Dă-l să facă pedagogia!“ Povestea mi-a confirmat-o profesorul nostru de Anul Nou 1950, adăugând câteva reflecții ingenioase cu privire la pedagogi; căci, spre deosebire, de pildă, de ingineri sau de avo cați, cărora li
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Europeană, atât cât Îmi stau la Îndemână, voi mai Întâlni, desigur, câteva figuri care să intereseze fie pe istoricul literar, fie simpla și sănă toasa curiozitate nativă a cititorului. Dar, Îmi spunea deunăzi directorul și veneratul nostru profesor C. Rădulescu-Motru, mucalit Încă la ai săi 83 de ani: — Din câte mi-ai citit până acum, mă tem că cititorul de mâine va zice despre colaboratorii noștri că au fost toți niște escroci! [...] Simplicitate, băiatule, simplicitate! Don Quichotte RĂSFOIND PRIN COLECȚIA NOII
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
greco-catolici, împărtășindu-se cu Preasfânt trupul lui Cristos. Părintele Vasile Mare, capelanul grupului nostru, preot franciscan român de rit oriental a fost tot timpul călătoriei și al pelerinajului duhovnicul și animatorul pelerinilor veniți din România. Cu firea sa veselă și mucalită reușea să întrețină mereu o atmosfră plăcută și senină între noi, cu toată oboseala de care eram uneori copleșiți. În după-amiaza zielei de Paști, potrivit unui program prestabilit, ne-am deplasat toți pelerinii români la orele 16 la Bazilica Sf.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
are margini nici rușâne! Și-aveau putere de la diavol, să ia pacea de pe pământ și să pună în loc, moartea, și foametea, și molima! Și-or pornit război mare ca să stăpânească toate semințiile și toate noroadele pământului!... Nu rămânem neprohodiți, șoptește mucalit Toader, dând cu cotul. ...Tu, Dumnezău al meu! Cu lacrimi de sânge mă rog ție! Pedepsește-i! Blăsteamă-i! Nimicește-i! Trăznește-i! Spulberă-i! Varsă asupra lor urgia mâniei tale! Aruncă-i în întunericul cel fără fund unde-i plânsul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strigă el rar, răspicat, Moldova nu-i sat fără câini, nici pământ de izbeliște, să-și facă cine o pohti mendrele cu ea! Să se știe: Cine vine în Moldova cu sabia, de sabie va pieri!" Și-apoi, zâmbește el mucalit după ce se liniștește, așa ne place nouă, moldovenilor, să umblăm ca Vodă prin lobodă, cu nasul pe sus și coada pe spinare. Cine ce are cu noi? "Aiasta-i pohta ce-am pohtit!" Chiar mi-a trăsnit un gând, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ceee?!?! strigă Ștefan uluit. Călugărul, vlăguit, se prăbușește la picioarele lui Ștefan și dă să-i sărute mâna. Ștefan îl înșfacă de rasă, îl ridică, îl scutură, strigând: Cee?!?!... Turcii?!?!... Nu mai vin?!?!... Vorbește căpitane!!!... Vorbește!!!... Călugărul-căpitan gâfâie și râde, mucalit: Trei... trei cai de olac.... trei au crăpat sub mine!... Gherasime!! îl zgâlțâie Ștefan. Nu mă fierbe!! Nu mai vin?!?! Turcii?!?! Mahomed?!?! Vorbește!! Turcii, Măria Ta!... Mahomed, Măria ta! silabisește el răspicat. Cum așa?!?! se clatină Ștefan amețit, aiurit. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tine nici cât într-o găină, îl zădărăște Luca. "Pe măgar îl recunoști după urechi; pe nătărău după vorbă", îl înțeapă Șendrea. Boierii râd, dar cel mai tare râde Mihail. S-o lăsăm baltă, propune Ștefan cu veșnicul său zâmbet mucalit. S-o lăsăm, încuviințează Mihail, parcă dezamăgit că Măria sa n-a încurcat cărarea, cândva, undeva... Bre Nichiperceo, n-ai de gând să-ți iei muiere? Nu de alta, da' ti-i mai potoli. Doar muierea să-ți mai vină de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se aprind călcâiele după prospătură. Te pomeni că-i dragoste cu năbădăi, chicotește Negrilă. L-o pus jos, munteanca. O fi ajuns tărășenia la urechile Măritei? se întreabă Negrilă, ros de curiozitate. S-a grijit Isaia să-i ajungă, zâmbește mucalit Alexa făcând cu ochiul. Să te ferească Sfântu' de gura muierii încornorate: îți face zile fripte de-ți vine să te atârni de grindă. A scăpat careva netârnosit? se spovedește Negrilă. A mea, odată, când m-o aflat, era să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]