188 matches
-
Roșu, după ce fosta măicuță a făcut de râs breasla călugărițelor. Pe un deal din vecinătatea bisericii exista o troiță, aparținând mânastirii, ridicată în anul 1850, cu forma unui paraclis, imitând în miniatură biserica, având aproximativ 15 m2. Troița, închinată Sfintei Mucenițe Filofteia, a adăpostit moaștele sfintei Paraschiva care au trecut pe aici într-o perioadă istorică întunecată. Accesul spre mânăstire este indicat actualmente de o troiță zidită cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, ce a fost ridicată pe drumul rutier național din
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Maicii Domnului” în ziua de 22 august 1992"". În prezent, aceasta biserică este parohie a satului Ruginoasa și face parte din Protoieria Pașcani a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserică are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august și "Sfântă Mare Mucenița Ecaterina" - 25 noiembrie. În curtea bisericii se află cavoul familiei Cuza, de unde au fost deshumate în anul 1907 osemintele domnitorului și ale unor membri ai familiei sale pentru a fi reînhumate în cripta din biserică. Biserică este o construcție solidă
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Meletie Arhimandritul” din incinta mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Centrele Cultural-Misionare „Sfântul Ioan Valahul” și „Nichifor Crainic” din incinta Centrului Eparhial, Centrul Cultural „Radu Șerban” din incinta mănăstirii Comana, Centrul Cultural „Dimitrie Bolintineanu” de la parohia Bolintin-Vale, și Centrul Pastoral-Misionar „Sfânta Muceniță Filofteia” de la parohia Joița. În anul 2012, în ziua de 20 decembrie Episcopia Giurgiului, a achiziționat conacul Drugănescu, situat în comuna Florești-Stoenești. Acest monument de arhitectură, ridicat între anii 1717-1715 de către Gavril Drugănescu, se situează în rândul palatelor brâncovenești de la
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
sate . De asemenea, în fiecare an de Paști, Sfinția Sa organizează câte un concurs pe tematică pascală la care iau parte și cei mai mici, dar și cei mai mari dintre pelerinii Mănăstirii Hâncu. La 30 septembrie 2008, de sărbătoarea Sfintelor Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia, Episcopul Petru de Hâncu, Vicar al Mitropoliei Chișinăului a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Casa Copilului „Preafericitul Iosif” din municipiul Chișinău al cărui hram se prăznuiește în această zi. Pe parcursul a 13
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
Mai apoi la Mănăstirea Hâncu s-au aflat moaștele Sfinților Martiri Ciprian și Iustina care au fost aduse împreună și la Chișinău . La 7 mai 2009, Episcopul Petru a adus de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” spre închinare în Biserica „Sfintele Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din municipiul Chișinău, câteva din cele mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
pune probabil în legătură cu condițiile politice și religioase ale vremii perpetuând o sugestie apărută în Moldova în a doua jumătate a secolului al XV-lea, lupta pentru credință își are originea în scena cavalcadei de la Pătrăuți . În pronaos sunt pictate sfintele mucenițe și mironosițe, lipsește însă scena celor 10 fecioare, atât de frecventă în bisericile vechi din lemn din Transilvania. Pictura reprezentând scena Răstignirii având alături scena păcatului este executată pe pânză lipită pe lemn, fără să fie ruptă la încheieturile scândurilor
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
suflete; puțin mai jos, două reprezentări circulare ilustrează, una - Cele patru vânturi dezlănțuiteși animalele înapoind trupurile oamenilor pentru judecată, iar cealaltă - Învierea morților. Pe pereții de nord și sud sunt înfățișate cetele celor drepți (împărați, patriarhi, sihaștri, călugări, mucenici și mucenițe) și neamurile păcătoșilor, în costume pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi" și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată, din care
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
patriarhul Aron (ușa spre diaconicon). Ușile împărătești, decorate cu motive vegetale cuprindeau șase medalioane în care erau reprezentați probabil Sf. Maria, Arhanghelul Gavriil precum și cei patru sfinți evangheliști. Iconografia absidei, care cuprindea pe lângă sfinți patriarhi și chipurile a două sfinte mucenițe: Ioana și Ana sau scena Răstignirii este considerată a fi una mai bogată decât cele din bisericile aflate în apropiere. Iconostasul este format din trei registre. Primul registru, cel mai de sus, este reprezentat pe Isus Hristos pe cruce, flancat de
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
amintiri. Leontin Ghergariu, care a cercetat biserica din Podișu în deceniul al șaptelea al secolului trecut, referitor la decorația pictată, făcea următoarele referiri: în pronaos, pe peretele de vest și pe cel de sud se afla pictată scena celor 10 mucenițe. Acestea erau reprezentate în mișcare, deosebindu-se între ele prin faptul că fiecare făcea un alt gest cu mâna stângă, în dreapta ținând o cupă. Hainele acestor personaje erau lungi, cu guler șal, fiind reprezentate încinse cu șorț. Pe lângă gesticulația care
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
acoperișul deteriorat. În pronaos se remarcă scena în care este reprezentată pilda celor 5 fete înțelepte. De subliniat faptul că scenele pictate sunt explicate în patru limbi: română, latină, maghiară și germană. Din pictura pronaosului se remarcă figura deosebită a muceniței Ioana. Bolta naosului a fost decorată cu scene din viața Mântuitorului. În altar se regăsesc pictați sfinți ierarhi. Aspectul exterior al bisericii este dominat de fleșa înaltă a bisericii. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos are foișor în console, cu galerie deschisă
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
lemn din zonă este pictura. Programul iconografic păstrează linia tradițională, în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, din această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate: Sfânta Treime, Mielul ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
fost mobilizați și au luptat în Armata Romînă, 15 au vărsat sînge în Afganistan, 18 locuitori în anul 1992 au apărat la Nistru independența și demnitatea Republicii Moldova. În decembrie 1989 după 47 ani de întrerupere biserica satului cu hramul "Cuvioasa Muceniță Parascovia" și-a redeschis ușile avîndul ca preot pe Grigore Lisnic. Băștinașii satului Gura Căinarului păstrează și transmit copiilor săi tradițiile și obiceiurile moștenite din moși-strămoși.
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
următoarele școli teologice: Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Teologul” și Seminarul Teologic Liceal (de băieți) „Sfântul Sfințit Mucenic Foca” din Edineț (ambele având sediul la Mănăstirea „Nașterea Domnului” din satul Zăbriceni, raionul Edineț), Seminarul Teologic Liceal (de fete) „Sfânta Cuvioasă Muceniță Elisabeta” din orașul Edineț (având sediul în clădirea Episcopiei de Edineț și Briceni) și Centrul de Studii Patristice "Sf. Paisie Velicicovski" de la Mănăstirea din Zăbriceni. La data de 5 decembrie 2006, PS Dorimedont, Episcop de Edineț și Briceni a suferit
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
teritoriul administrativ al capitalei, și Costescu și Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai. În 1936, se pune temelia unei adevărate capodopere de arhitectură bisericească în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Muceniță Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Șerpe care, în urma decesului soției sale, a intrat în cinul monahal și a primit numele de Pavel Șerpe. În perioada
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
Sfânta Muceniță Filofteia (limba greacă "iubitoare de Dumnezeu") este una din sfintele mucenițe care sunt amintite pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Sfânta Muceniță Filofteia (limba greacă "iubitoare de Dumnezeu") este una din sfintele mucenițe care sunt amintite pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face la data de 7 decembrie. Variații
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
amintite pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face la data de 7 decembrie. Variații ale numele muceniței ar fi "Filofteea" sau (mai rar) "Filoteea" / "Filoteia". Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (astăzi, Veliko Tărnovo, Bulgaria), capitala Țaratului Bulgar, într-o familie de țărani. Este crescută în dreapta
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face la data de 7 decembrie. Variații ale numele muceniței ar fi "Filofteea" sau (mai rar) "Filoteea" / "Filoteia". Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo (astăzi, Veliko Tărnovo, Bulgaria), capitala Țaratului Bulgar, într-o familie de țărani. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când Filofteia
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina. Documentele istorice arată însă că moaștele muceniței au rămas la Tarnovo și sunt aduse în Țara Românească numai după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Dumnezeu, Celui ce, mai înainte de a te naște, te știa pe tine, ceea ce te-ai făcut podoabă fecioarelor și locuitoare a cămării celei de nuntă, vrednică de laudă. Pentru aceea, strigăm ție: Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!" Pentru reprezentarea Sfintei Mucenițe Filofteia, Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
celei de nuntă, vrednică de laudă. Pentru aceea, strigăm ție: Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!" Pentru reprezentarea Sfintei Mucenițe Filofteia, Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
fecioară, pururea pomenită!" Pentru reprezentarea Sfintei Mucenițe Filofteia, Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele muceniciei. Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și Sfântul Gheorghe din București, Sfânta Filofteia și Sfânta Vineri din Ploiești, Adormirea Maicii Domnului din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur, prăznuiți la 30 ianuarie) și Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie) a fost ridicată de spătarul Mihai Cantacuzino, în perioada 1695 - 1698, pe locul unei biserici de lemn, cu hramul Sf. Muceniță Paraschevi, din Roma ( 26 iulie), ce fusese ridicată probabil în 1641 - 1642 de slugerul Udrea Doicescu. Deși poate fi considerată ctitoria cea mai importantă a spătarului Mihail Cantacuzino, biserica poartă până astăzi numele clucerului Colțea Doicescu, fratele lui Udrea Doicescu
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]