2,575 matches
-
aspră. La Vulcănescu, vibrația e înaltă, aerată sub influența privirii îndreptată în sus, de aceea tonul nu-i cade în frivolități crase. Naturile melodice sînt obsedate de originalitate, din carența unei vederi coerente. Ele vor stil, deși le-ar trebui muchia unei idei. A cincea trăsătură a autorilor de diapazon este plăcerea de a-și citi propriile producții, sub admirația narcisică a tropilor emiși, de unde și insistența cu care invocă plăcerea de a scrie, cînd de fapt voluptatea vine din amorul
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
către zero. Autorul pornește, în sensul cel mai strict, de la datele exacte ale realității înconjurătoare, de la experiențe personale ce nu au legătură cu literatura și nu constituie niște motive poetice. Existența dată de însumarea acestor experiențe își păstrează contururile și muchiile. Rămîne ca un corp străin în organismul poeziei, determinînd, prin ponderea sa malignă, febrele și tumorile acesteia. Altfel spus, realitatea devine un adevărat personaj în lirica „nouăzecistă”; la Ioan Es. Pop, avem de-a face cu unul negativ. Poemele cresc
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
privit. Eu aveam cincizeci și. El treizeci și. Și șase, spuse el, citindu-mi gândul. Nu mă simțeam bine. Eu am luat-o la dreapta, el la stânga. Drumul sau poteca lui cobora câteva zeci de trepte, la vale. Rămăsesem pe muchia dealului, înțepenită pe tocurile mele înalte și-l priveam ducându-se. Când a ajuns jos, la plat, s-a întors cu fața spre deal. Un timp ne-am privit, câteva secunde, mai multe secunde. Apoi el a urcat iar scările
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
cu atâta discreție, încât abia după încheierea lecturii cititorul descoperă câte lucruri noi a aflat, ce minunății până atunci neștiute i-au ajuns sub ochi. Romanul recent Tangoul Vechii Gărzi este, din toate unghiurile, spectacolul magnific oferit cititorului. Aventuri pe muchie de cuțit Romanul se deschide cu o întâmplare ce răstoarnă încă o dată viața lui Max Costa: șofer al unui doctor elvețian bogat, trăiește în Sorrento, pe coasta Mediteranei, în anii ’60. O reîntâlnește pe Mecha Izunza, și trecutul năvălește peste
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
iar, regrete, mai ales când își amintesc de momentele favorabile ratate...Dar acesta-i sportul, trebuia să fie în acea dimineață un învingător, și aceea a fost Coreea de Sud, norocul a fost de partea asiaticelor, într-o întâlnire disputată, efectiv, pe muchie de cuțit ! Părăsesc trist pavilionul 3 din complexul Rio Centre în care știu că nu voi mai revenil niciodată(!), după ce-l intervievăm și pe Criști Romanescu, desfigurat de denodamantul final al întâlnirii încheiate cu puțin timp în urmă...Una pesta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92541_a_93833]
-
pe oamenii puterii de atunci”: „Un om așteaptă răsăritul” (1946), „Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej” (1951), „Mărul de lângă drum” (1954), „Partidul m-a învățat” (1954), „Azimă” (1956), „Inima bătrânului Vezuv” (1957), „Cu un ceas mai devreme” (1959), precum și romanele „Pe muchie de cuțit” (1959), „Dispariția unui om de rând” (1963), „Explozie înăbușită” (1971). Despre cărțile lui, la timpul acela, au scris George Călinescu, I. Negoițescu, Gheorghe Grigurcu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Eugen Simion, Dana Dumitriu, Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Victor Felea
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
Mărgineanu și mi-a placut. Și totuși, lumea muzicală românească are valori incotestabile, dar care nu pot beneficia de industria profesinista din vestul Europei sau Americi, din păcate. Ai pomenit de Mărgineanu. Cu Mărgineanu cînți de șase ani baturi pe muchie. Cum rămîne cu “reputația” ta de mercenar ? La început nu mi-era clar ce înseamna mercenar. A trebui să caut în dicționar. Probabil că mi-au zis ‘mercenar” cei cu care nu vroiam să cînt . Pentru că nu banii sînt importanți
Interviu cu Kiba [Corola-blog/BlogPost/98685_a_99977]
-
Nobel pentru Literatură. M-am bucurat foarte tare și sincer, însă m-am și întristat repede, dându-mi seama ce va urma: isterie, delir, bătăi românești cu pumnul românesc, în piepturile noastre românești. Adrian Păunescu o să plângă de emoție, pe muchia leșinului, în brațele moderatorilor de la Realitatea. Vanghelie, Mihaela Tatu, Mitică Dragomir (hai și Poponeț) își vor revendica cu mândrie acest Nobel, în calitate de români, iar limitele decenței și ale bunului simț vor fi călărite deșănțat, ca de obicei. Herta Muller e
Hai să nu facem din Herta Muller un fel de Costel Busuioc! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20376_a_21701]
-
secolului 21: egocentrismul și obsesia pentru cosmetizarea propriei imagini, totul pe ritm de Nou Val. “Influența riguroasă a lăudatului Nou Val românesc, adesea caracterizat prin umorul său caustic în fața corupției instituționale, este evidentă în film, Mertoglu se plasează pe o muchie extrem de fină între realism amar și absurd sec”, spune Variety. Pe Euronews, Album de familie apare ca o poveste despre “o clasă de mijloc limitată și materialistă, și o birocrație absurdă”, într-un film care “portretizează Turcia”. Aflăm că regizorul
Album de familie, cel mai românesc film turcesc, intră mâine în cinematografe! [Corola-blog/BlogPost/96798_a_98090]
-
în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului 19.Ogrădeasa Ogrădeasa e taina pășunii pe unde oile-ți aduni peste fire de iarbă , pe mușchi și priviri , până în umbră , când pașii îți zboară în ochii oilor , pe muchiile firului de iarbă . Ogrădeasa e mersul prin iarbă în frunte la turmă când soarele arde și vara toridă fruntea îți moaie cu gândul la oi , cu gândul la turmă , printre ele să te strecori , până la apă să le conduci , ca
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
scurge , și astăzi apa o duce la vale printre cele două râpi uriașe, două prăpăstii fiind și azi între Ogrădeasa Bogății de Jos și cea a Vadului cusută cu spini . Rămâne pășunea , iarba rămâne , să fie păscută de oi pe muchia timpului până în soare apune , până în umbră , mioarele toate sătule să fie ca lapte. De departe , în fruntea turmei de ești , Cetățuia Vadului mișcarea-ți surprinde , să știi . Și Măgura Vadului e aproape , iar Zgleamănul , mâna-ți întinde cu turma să
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
picioare, auzindu-le suflul și pașii. Ogrădeasa e cântecul oii ce vine-n pășune , chemarea la apă-n părău , din umbră oaia să bea să-și stâmpere setea . Acolo , oile-și cântă cântarea , cântarea ierbii, cu pașii în grabă , până pe muchia staului cu găleata cea plină ce ochi-ți încântă și te îmbie gustu să-i simți, până-n izvoare adânci . La Ogrădeasa un pat mi-am făcut de mușchi din pădure , de lângă pădure, la umbră ca-n vis când ochiul deschis
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și Zgleamăn . Pașii oilor rămân în memorie , prin iarbă , prin tufe , cu-al lor behăit până la ape , când izvoarele cântă spre soare țâșnind să stâmpere setea
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
întunericul nopții , iar noi ne înveleam cu frunze de vis în izvoarele nopții. Pașii prin iarbă așternuți , când roua îți cântă sub ochi și oile-s aproape , în raze de soare ce-ți zvântă privirea e Ogrădesa în floare pe muchia zilei . Pe ici pe colo , mai găseam pomnițe de pădure, mai găseam căpșuni, însă destul de rar . Îmi amintesc de tufele de la Ogrădesa dinspre părău dar nu-mi amintesc nimic de tufele de la vârful Ogrădesei , nu știu , n-au fost atunci
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
ai pierdut fir-ar să fie fluierând pe sub aluni Stea întunecată-n pumni cine naiba te-a vrăjit dacă n-ai cum să mă suni dincolo de infinit Cine naiba te-a vrăjit m-ai pierdut fir-ar să fie pe muchia de cuțit cine ești copilărie Stea întunecată-n pumni ai răspunde nu știi cum Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de Autor
UN NU ȘTIU CE EMINESCIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383798_a_385127]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ZAREA CU PLOPI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului zarea cu plopi zarea cu plopi îmi cade pe gene, pe muchia lor duc norii amurgului, luceferii sună pe pântec de cer, aer de platină cade-mprejur, e timpul furilor când luna dă foc pădurilor, rândunelele zoresc patima zborului, bat căutările-n vârful norului. fântâna se culcă pe cumpeni de vis, cu
ZAREA CU PLOPI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380128_a_381457]
-
postulate care descriu dreapta, cercul și unghiurile. Despre o discuție cu Euclid nu putea fi vorba. Dar, cu răbdare și perseverență a obținut un loc de învățăcel la un nou curs care dura 2 ani. Da! Doi ani bătuți pe muchie a învățat temeinic fundamentele geometriei și, cu toate că le învățase în copilărie, le-a înțeles mult mai aprofundat. Avea și de la cine. De patalamaua oferită nu a făcut caz. Avea diplome mult mai valoroase astăzi. Așa că și-a luat calul din
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
amintiri dintr-o istorie neelucidată în totalitate. Căci ce altceva aș putea spune despre noi care am dat buzna peste acest altar de sensibilitate patriotică, peste visul și frământările unui om care, din cele șase decenii de viață bătute pe muchie, patru le-a petrecut pentru a descoperi mărturii de romanitate. Dar Petre Diaconu n-a căutat oricum și orice. A scormonit patru decenii cu migală, a petrecut mii de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
eroi umbriți de o victorie negativă a propriului eu, ceea ce duce iminent la o răzvrătire ivită din tăcere. Așa se naște poezia! “Dumnezeu a visat cândva un poet să ne bântuie insomniile în iernile despuierilor noastre adaggio se frânge pe muchii de suflet culorile pânzele lui așteaptă in anticamera suferintelor mute” (Eroica) Eu sunt Spartacus, este, în opinia mea, o carte cu strălucire îndrăzneață, o carte cu stil autentic și expresie stilistică formată, Melania Atanasiu Briciu realizând unitar acest parcurs liric
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând singur într-o poiană cu flori sălbatice la marginea unei gârle...stau pe
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
în care renaște și își regăsește sensul și echilibrul. „Pentru mine, poezia este o imensă bucurie, o bucurie pe care nu o poți trăi nicicum într-o altă lumină, o cale prin care ajungi la întâlnirea cu echilibrul, fie pe muchia ascuțită a unei metafore, fie pe coama teșită a unei stări”, a explicat Aura Popa. Se lasă pradă pasiunii de a scrie, valsând în vers și destăinuindu-se cu înflăcărare. Vădește un profund devotament pentru poezie. Chemarea sa în universul
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
unde-n lumină Mai vor turma să o țină S-o hrănească pe alese Din privirile culese S-o hrănească pe osoi În Bogata pe la noi Ogrădeasa loc bătut De ploile ce-au trecut Ogrădeasa spic de vânt Doar pe muchii de cuvânt Spic de iarbă din Ardeal De pe-al amintirii mal Cât de gingașă tu ești Precum stelele cerești Lasă soarele să vină Să te-mbrace în lumină Lasă oile să-mbuce Iarba asta ce străluce Lasă oile să
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
Pavel Șușară Pe la sfîrșitul deceniului șapte, unul sau mai mulți îndrăgostiți pătimaș de artă, nu se știe nici pînă acum clar, furau, din Muzeul Brukenthal din Sibiu, opt lucrări de pictură. Au trecut de atunci patruzeci de ani bătuți pe muchie, miliția epocii s-a alertat corespunzător, Interpolul a prins și el de veste, dar lucrările s-au pierdut prin subteranele lumii interlope, iar hoții s-au evaporat și ei cu multă abnegație, așa cum le stă bine unor hoți care n-
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
și felul în care a fost moderată de regizor mi-a plăcut, în ciuda amenințărilor de tip Die Hard prin prezența incasabilului Bruce Willis, acompaniat însă de un actor de marcă, Samuel L. Jackson. M. Night Shamalian își joacă filmele pe muchie de cuțit, la marginea cu kitsch-ul ordinar, utilizînd formule de succes care se pot întoarce împotriva sa ca regizor, cum se întîmplă în acest film, dacă facem abstracție de succesul de piață al producțiilor lui. Revizitarea anumitor formule senzaționaliste
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
de proză scurtă de la noi n-ar fi, ca atare, deplasat. Dar nici n-ar fi, vorbă veche, în chestie... Cred eu, Foxtrot XX merită citită așa cum se prezintă. Fără a o răsturna într-o parte sau într-alta a muchiei - și așa subțiri - pe care evoluează. Nici proză în sens tare, nici publicistică făcută după manual, volumul conține o serie nesfârșită de piese cu monogramă. De genul acelora ale lui Caragiale ori Arghezi și mai puțin asemănătoare cu produsele sobre
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]