136 matches
-
riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș era "bos primigenius". Procesul de domesticire a implicat adoptarea unor pui de animale
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
este situat în Carpații Mici și include multe localuri populare, precum "Železná studienka" și Koliba. Parcul Forestal acoperă o suprafață de , dintre care 96% este acoperită de păduri, și conține floră și faună originală precum bursucii europeni, vulpile roșii și muflonii. Pe malul drept al Dunării, în cartierul Petržalka, se află Parcul Janko Kráľ, primul parc public din Europa, fondat între 1774 și 1776. Un nou parc al orașului este planificat în Petržalka, între lacurile Malý Draždiak și Veľký Draždiak. Grădina
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Molidul și bradul predomină în munții de sus, în timp ce pinul și laricele se găsesc în sol nisipos. Există multe specii de ferigi, flori, ciuperci, și mușchi. Peștii abundă în râuri și în Marea Nordului. Printre animalele sălbatice, se găsesc cerbul, mistrețul, muflonul, vulpea, bursucul, iepurele, și un număr mic de castori. Diverse păsări migratoare străbat Germania primăvara și toamna. Parcurile naționale ale Germaniei includ Parcurile naționale Wattenmeer, Parcul național Jasmund, Parcul național Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul național Müritz, Parcul național Unteres Odertal, Parcul
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
rece în Himalaya Înaltă. Pădurile ocupă peste 40% din suprafața statului. Vegetația este variată: jungla tropicală, păduri de pin, de stejar, de conifere și pajiști alpine. Nepal are o faună variată: rinoceri, tigri, elefanți, căprioare, capre sălbatice, leoparzi de zăpadă, mufloni, crocodili, peste 1000 de specii de păsări. Ape curgătoare(Karnali, Gandaki, Sapt Kosi etc.), ce aparțin bazinului Gangelui și au un potențial energetic ridicat(63000 MW) Kathmandu este capitala statului și cel mai mare oraș al țării(822930 locuitori; aglomerație
Nepal () [Corola-website/Science/298129_a_299458]
-
acesteia. Ciudat este faptul că numele de pe moneda nu a fost inscripționat în limba engleză, cum s-a procedat cu alte monede până în acel moment. Se selectase pentru monedele de 1, 2 și 5 eurocenți inserția unei imagine a unor mufloni, animale care sun pe cale de dispariție din arealul cipriot. Pentru monedele de 10, 20 și 50 de eurocenți se convenise desenul unei nave Kyrenia, iar pentru monedele de 1 euro și 2 euro s-a ales Idolul din Pomos, un
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
acolo, după alte zile de mers cu un vapor, a debarcat și, însoțit de indieni, s-a îndreptat, pe jos, prin pădure, pînă deasupra ghețarului Sheep Creek, la marginea Cercului Polar, unde a campat. A văzut, de aici, turmele de mufloni, despre care nota: „Carnea lor e bună de mîncare, blana însă nu are nici o valoare, părul fiind scurt și aspru". A vînat chiar cinci berbeci bătrîni și alte animale, dar s-a lăsat și pradă visării în atmosfera inspirată de
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
mici, unele ascuțite, altele rotunjite. Un fapt cunoscut este ca o ridicătura osoasă împodobea capul acestui dinozaur. Această probabil că era folosită pentru luptele dintre masculi, iar aceste lupte aveau loc pentru cucerirea femelelor, adică în același scop că și muflonii de astăzi. Dar ea era folosită și pentru apărare, deoarece acea ridicătura putea zdrobi oasele oricărui teropod. Acest pachycephalosaurid avea, ca toate reptilele cretacicului, piele cu șolzi iar ,pe lângă acestea, se poate să fi avut dungi pe spatele său. Avea
Pachycephalosaurus () [Corola-website/Science/321643_a_322972]
-
m, departe de surse de apă și de trasee, riscul de contaminare este redus la minimum. Uneori excursioniștii se bucură de posibilitatea admirării unor specii rare sau pe cale de dispariție. Cu toate acestea, unele specii (cum ar fi Martes sau Muflon) sunt foarte sensibile la prezența oamenilor, în special în preajma sezonulului de împerechere. Pentru a preveni impactul negativ, excursioniștii ar trebui să învețe obiceiurile și habitatul speciilor pe cale de dispariție. Există situații în care un singur excursionist poate avea un impact
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
dus la o concurența interspecifica (Fandos, 1991; Martinez, 1992) și pășunatul excesiv, care a afectat în special Ibexul în anii secetoși. În plus, introducerea de specii de ungulate non-native sălbatice în zonele ocupate de ibex (de exemplu, cerbi lopătari și Muflon în Sierra de Cazorla, Parcul Natural Segura y Las Vilals) a crescut presiunea pășunatului, precum și riscul de transmitere a ambelor boli native și exotice (Fandos&Reig, 1992). Ultimul Ibex din Pirinei natural, o femela pe nume Celia, a fost găsita
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
drum proiect de îmbunătățire în 1978 . În Statele Unite, mii de ecoducte au fost construite în ultimii 30 de ani, inclusiv podețe, poduri și pasaje. Acestea au fost folosite pentru a proteja caprele de munte în Montana, salamandra pătată în Massachusetts, muflonii în Colorado, testoasa de deșert în California, și panterele de Florida, aflate pe cale de dispariție, în Florida . Beneficiile derivate din construcției ecoductelor care extind coridoarele de migrație ale faunei peste și pe sub drumurile principale par să depășească costurile de construcție
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
despre tigrul tasmanian, un marsupial carnivor dispărut în anii 1930, pasărea dodo, care nu a mai fost văzută de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Suporterii „reînvierilor” au bifat un succes minor în anul 2009 cand s-a reușit clonarea unui muflon de Pirinei pornind de la celule ale ultimului reprezentant al speciei, mort în 2000. Numai că succesul a fost cu final trist deoarece puiul, purtat de o capră domestică, a murit după circa zece minute de la naștere din cauza unei malformații pulmonare
Arca lui Noe, ascunsă în ADN () [Corola-website/Journalistic/105107_a_106399]