1,791 matches
-
foarte interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica publicată în franceză și sub
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica publicată în franceză și sub pseudonim transparent de
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Nicușor Constantinescu); Avea un fizic mai mult spre slab, departe de preferința inginerului pentru femei plinuțe, durdulii. O salvau însă bogații sâni cu sfârcuri mașcate". (Gheorghe Grigorean); " Volanul în mână îi pare o joacă -/ În casă nu spală, nu calcă muierea,/ Dar calcă pedala cu toată puterea/ Și nimeni nu-i știe un ac de cojoacă." (George Peagu); " Nimeni nu trebuie să acuze firea pesimistă a lui Emil Cioran, tendința lui de a împroșca cu răutate oamenii și divinitatea. Un om
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
fi "cu curu în două luntri". Într-o lume în care canoanele strămoșilor opun rezistență tinerilor întorși "cu fumuri de prin străinătăți", iar "bărbatului îi e dat să umble și dacă poarta-i deschisă să și intre" (p. 127), iar "muierea trebuie să fie muiere, supusă și credincioasă", doi tineri cu sânge albastru au curajul de a nu mai gândi și simți "după cuviință", limba interiorității violentând-o pe cea publică. Consecințele nefaste nu întârzie să apară. Povestea de dragoste curge
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
două luntri". Într-o lume în care canoanele strămoșilor opun rezistență tinerilor întorși "cu fumuri de prin străinătăți", iar "bărbatului îi e dat să umble și dacă poarta-i deschisă să și intre" (p. 127), iar "muierea trebuie să fie muiere, supusă și credincioasă", doi tineri cu sânge albastru au curajul de a nu mai gândi și simți "după cuviință", limba interiorității violentând-o pe cea publică. Consecințele nefaste nu întârzie să apară. Povestea de dragoste curge, fără investigații psihologice intense
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
sau mai cărunt, oricine se va putea bucura pe daiboj de nurii ei, dar, pirpiriu, scălâmb de-ar fi râvnitorul, tot va avea parte, ba încă primul la rând, de desfătări la care nu cuteza a nădăjdui. Și, tot așa, muierilor balcâze, borcănate, paceaurelor libidinoase noua lege le va acorda prilejul să poată strânge în fleșcăitele brațe, precedând copilele fremătătoare de dorință, un tinerel chipeș, obligat să se supună și să fie prompt în a suporta aceste cazne". Cât de reacționar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
extrage un sens destul de evident, însă util pentru a pune la locul ei câte o întorsătură de frază pe care, trecându-i vremea, nu mai știi de unde s-o iei: "Casa ce nu troncănește pustie se socotește (Adică casa fără muiere, pustie se socotește, pentru că, din vechime, femeile purtau conduri în picere și cînd umblau troncăneau". Ultimul rînd de pilde, spre povățuire, include ziceri mai metaforice, apropiate, în elanul lor civilizator de început, de literatură. Unele dintre ele, nu puține, au
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
decât atât, el e martorul extinderii mahalalei: Pe urmă mai veniseră oameni. Mahalaua se lărgise spre marginea gropii, de-a lungul drumului Cuțaridei. Lume nevoiașă, ceferiști de lucrau la stat, meseriași pe banii lor, niște zidari, plini de copii, cu muieri frumoase și parșive, un negustor care ridicase odăi de zid și deschisese cârciumă la rampă, un frizer, un croitor cu atelier mecanic și ucenic; semăna a așezare, nu-i mai era frică iarna când cădeau viscolele" (fragment tot din capitolul
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
ce terminase arhitectura, o femeie frumoasă, spectaculoasă, inimoasă, crăcoasă, dată-n mă-sa, o tipă beton (purta pe stern, între sînii în cădere liber-bombată și cu buton cafeniu fiecare, cruci cu brațe late, răstignind Iisuși împătimiți la carne dulce de muiere, legăna mărgele pe fire invizibile, în care aproape se împiedica - și fusese o vreme cînd se plimba pe rotile, tăind aerul cu bastoane subțiri de bambus, rasă-n cap și sugrumată într-un smoking verde -, o nebunie de lungancă!; învîrtea
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
H.) sau, pur și simplu, în Banat este datina de... și urmează relatarea unei practice complet diferite în raport cu ceea ce fusese documentat anterior. Pe vremuri se făceau șezători toamna până-n primăvară, între posturi( până la postul Paștelui, pânăn Sântoader).Se strângeau seara muieri cu furcile la un loc și acolo cântau și se petreceau ,la lună. Dacă erau nori șezătoarea se făcea în sobă( în cameră). Muierile nu invitau și feciori. Despre tăiatul porcului se povestește că acesta era tăiat de Crăciun sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
se făceau șezători toamna până-n primăvară, între posturi( până la postul Paștelui, pânăn Sântoader).Se strângeau seara muieri cu furcile la un loc și acolo cântau și se petreceau ,la lună. Dacă erau nori șezătoarea se făcea în sobă( în cameră). Muierile nu invitau și feciori. Despre tăiatul porcului se povestește că acesta era tăiat de Crăciun sau de Ignat, sau mai înainte, după ce-o trecut Sfântul Nicolae. La Sfântul Nicolae erau praznice, iar în Ajunul Crăciunului se mergea cu corinda
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
rază care întră pân brocarturile dese/ Zugrăvește pă perete, în tapiserii, crăiese/ Cari-n poală o licornă odihnesc și-i mângâi cornul.../ - Ei, drăcie, noi pre Vodă îl aflăm o dată, or nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
cuprinsă de un tremur și Începu să plângă din ce În ce mai Încet până când Victor fu trezit, fie de urletul lui Vizanti, fie de bocetul nevestei sale. Ce ai, fa? Te-ai prostit, nu ai mai auzit câine căruia Îi este dor de muierea lui sau nu știi că așa se bucură cucuvelele când pun de un plod, doi, trei?! Tu râz, omuli, da’ știi când o murit Baba Ana, acu doi ani, cum mai cânta’ cucuveaua pi șura ii și cum urla cățaua
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cum mai cânta’ cucuveaua pi șura ii și cum urla cățaua ii ceia neagrî? Ei, sî nu crez În sămni?! Ia ascultî, ia, auz, auz? Victor se prefăcu că ascultă cu atenție iar În gândul lui Își zise: Minte de muiere proastă și prostită de toate vorbele la care ia aminte, de la toate babele și moșnegii care nu au citit o boabă În viața lor, mă rog și de la Biserică vine cu capul plin de tot felul de pilde pe care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mă opream în pragul covăliei și priveam cum mânuia fierul înroșit și cum bătea cu ciocanul...Doamne! Părea un adevărat voinic din poveste. Ii drept că, între timp, nenea Jănel s-o mai înzdrăvenit. Era o frumusețe de bărbat! Toate muierile care treceau pe drumul din fața covăliei încetineau pasul și îl furau cu coada ochiului. Fie fată mare sau măritată. Chiar și cele mai coapte își dădeau coate...Nenea Jănel, însă, nu avea ochi nici pentru una. Nici pentru Ilincuța, frumoasa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a întrebat moș Dumitru mustăcind a râde. Alecu și Gheorghe au privit unul la altul și au rămas cu vorbele pe buze, înroșindu-se ca două fete mari... Măi flăcăi! Voi nu aveți călcătură de cărăuși, ci mai degrabă de muieri. Eu vă întreb cum îi rachiul și voi vă fasoliți de parcă nu ați mai băut rachiu niciodată - a insistat moș Dumitru, străduindu-se să nu izbucnească în râs, lucru ce nu i-a prea reușit. Da’ ce fel de rachiu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
capul...Da’ de unde să știu eu dacă îi adevărat?...Asta vine cam așa: prinde orbul, scoate-i ochii. Mare îi Dumnezeu însă și poate oblicesc ceva, că pe urmă las’ pe mine!...” se bățoșa Mitruță în fundul patului. „Măi, că frumoasă muiere mai are Costache aista!” I-a trecut prin cap lui Pâcu. Indată, însă, și-a revenit, zicându-și: „Măi hodorogule, la ce îți zboară gândul? Tu ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. Ai băut o ulcică de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Si ce? Nu am mai fost noi la iarmaroc? Si ne luăm câte un armăsar? Spuneam, dar...dar acum, numai gândindu-mă că la ceasul aista nu voi mai bate șleaul spre casă mă trec fiorii plânsului... Doar nu ești muiere, Dumitre - l-a atenționat Pâcu, ducând mâna la ochi... Mă mai gândesc și la... La ce, Dumitre? Că tu numai la prostii te poți gândi. Mă întreb cine a mai vrea să facă cărăușie? Numai să dăm zvon și să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Hm, cu adevărat, bun vin! (Cortină de lumină. Muzică. În sală intră mai mulți Privitori și Crainicul toboșar. Spot pe Crainicul toboșar.) TOBOȘARUL (strigă puternic, intercalând răpăituri de tobă): Să afle tot omul, și boierul și calicul și bărbatul și muierea și pruncul și moșneagul, că feciorul măritului nostru împărat și al împărătiței sale, Brăduț-Voievod, se însoară. Iară aleasa dumisale este jupânița Liana, carele a fost ajutor jupânesei Ilinca chelăreasa, dară de-acu-ncolo se face domniță. Așa că, de azi în trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Brăduț-Voievod, se însoară. Iară aleasa dumisale este jupânița Liana, carele a fost ajutor jupânesei Ilinca chelăreasa, dară de-acu-ncolo se face domniță. Așa că, de azi în trei zile, va să pornească nuntă mare, fiind chemați în ospeție mulțime de împărați cu muierile și cu odraslele lor, precum și alte fețe alese. (tobă) PRIVITOR 1: Da' pe noi nu ne cheamă la nuntă? (animație, râsete) PRIVITOR 2: Parcă tu l-ai chemat pe Măria Sa la nuntă când ți-ai însurat feciorul... PRIVITOR 1: Iaca-ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și dacă nu m-or pofti la nuntă acuma, apoi nici eu nu i-oi pofti pe Măriile Lor mai târziu! (animație, comentarii amestecate) TOBOȘARUL (se îndreaptă spre ieșire): Să afle tot omul, și boierul și calicul și bărbatul și muierea și pruncul... (se aude tot mai de departe) Tabloul 4 Lumină pe scenă, unde se află întinsă o masă semiovală, așa fel încât niciunul dintre meseni să nu fie cu spatele la sală. Blide, urcioare, căni, talgere cu pâine și fructe; aspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
HABACUC (oftează discret): Sunt mai întâi felurite feluri de mâncări grase, care mai de care mai sărată și mai chipărată... PAFNUTIE (scârbit): Toate cu carne... FARNACHIE (melancolic): Este și rachiu... HABACUC (la fel): ...și titiun... FARNACHIE (cu spaimă): Sunt și muieri de cele vii și adevărate! (Toți trei se privesc crunt, zguduiți de această veste. Își fac cruce și scuipă în patru părți.) PAFNUTIE (descurajat): Vai de sufletul și de viața lui! Cam ce minuni va să facă un sfânt nevolnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care să-i tragă Zoița la piepteni. Și a poftit să-l vindece de nevoile bătrâneții, că era căzut de tot... BABA RADA: Și-acu' cică umblă moșneagul ca un buhai pe ulițele satului, de nu mai poate trece nici o muiere de răul lui... BABA LUȚA: Iară baba i-a murit anțărț, de Schimbarea la față... PITAC: Zice că-l cheamă Sisoe și că vine de-a dreptul din Rai. NIȚĂ: Vine din... raiul mâne-sa...! Las' c-ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
învoire am primit și dezlegare pentru a purcede pe pământ spre binele oamenilor, pogorându-mă cu hârzobul din Rai. NIȚĂ: Din Rai? Văzutu-l-a cineva Raiul cu ochii? Ia să nu-mi umbli mie cu balivernele astea, că eu nu-s muiere. Și să te cam cărăbănești urgent de la noi, dacă nu vrei să dai de dracu'! PITAC: Și acum și pururea... NIȚĂ: Auzi colo! Din Rai! Din care Rai? BABA SAFTA: Lasă-l părinte, săru' mâna...ce-ai cu el? Lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]