377 matches
-
mai noi... O să poruncesc să sune trompeții la porțile Cetății ca pentru oaspeții cei mai de samă... Ștefan tace câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru tot... Ce-aș putea să-ți dăruiesc? Ai trebuință de atâtea... Mulțămesc Măriei tale... Ce să-mi dăruiești? Mi-o dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică n-am trebuință... Adică... dacă Măria ta binevoiește, trebuință aș avea... îndrăznește Daniil după câteva clipe de cumpănă și un scărpinat în creștet. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umăr și-i simte osul sub rasă. O să-ți trimit o daltă, o duzină de dălți și dăltițe să-ți termini altarul de jertfă... De-aș avea și eu o daltă... o dăltiță măcar... spune el apoi foarte încet. Foarte mulțămesc Măriei tale! se pleacă bătrânul cu recunoștință, cât îl lasă oasele, și îi cuprinde mâinile. Ce arzi! Ești bolnav Ștefane! Arzi ca focul! Rămâi! Zău așa! Timpul n-așteaptă... Daniil se uită lung, lung, îi caută ochii ca să-i ghicească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pace! Ai mai văzut drac mort? râde el și se plesnește peste gură. Iar am sfeclit-o! Ți-am spurcat bisericuța cu drăcușori... Cum plec, fă o sfeștanie, o molitvă de curățire; afum-o cu tămâie, spal-o cu agheasmă... Mulțămesc de găzduire și de povața cea bună, spune Ștefan și se apleacă adânc înaintea lui Daniil. Daniil se ploconește adânc, cât îl lasă oasele bătrâne: Măria ta, tot hâtru... Prea mare a fost cinstea... Numai să ai grijă de tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
degetele de la o singură mână. Tu ești unul din cei aleși să mă vadă și să mă asculte. Si asta pentru că găsitu-te-am de atâtea ori prin lăcașuri și zidiri domnești. Te urmăresc de multă vreme. Stiu când ești mulțămit de cele aflate, precum și când ai inima tânguită. Sunt lângă tine de fiecare dată când cauți cu disperare un semn cât de mic despre o alcătuire domnească... Am încercat să-l întreb cine-i, dar nu mi-am auzit glasul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
glas, privind cum bunicul Ion pregătea lampa iar bunica Ruxanda strânse de pe masă străchinile ca să facă loc pentru oala cu lapte adusă de nepoți. − V-a trimis mamă-ta la noi cu lapte, ai? Să-i spuneți Mariei că-i mulțămim de grija ce ne-o poartă, să aibă parte de sănătate și voi tot așa! încheie bunica, în timp ce bunicul aprinsese lampa și o agățase în cuiul de pe perete. − Noi și așa aveam de gând să venim, să vedem ce mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu m-am mulțămit cu atât: l-am pisat pân-ce m-am hrănit. După aceia l-am învălit tot în pâne muiată în rachiu." Avea Giurăscu un scutariu căruia îi venise nevasta și el voia s-o petreacă o bucată de loc. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doua, cât am călătorit prin necunoscute tărâmuri, tot a rostit șapte sau opt vorbe, ceia ce a pus în mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vra să zică ne depărtăm, suspină resemnat doctorul." Și atunci ia el pe dinainte pe al treilea drumeț pe care-l întâlnim. "Mult avem până la Hârlău. Avem așa vre-o cinci (chilo)metri? Da de unde? mai puțin". Și doctorul râde mulțămit, își saltă în râs burta. Ce dracu au frate cu metrii și chilometrii prin pustiurile astea?" În sfârșit întrebăm pe al patrulea, care e întovărășit de al cincilea: "Mult, mult până la Hârlău?" Al patrulea răspunde: "Tot mai este oleacă..." Al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai este așa de mult Cam cât? întreabă doctorul. Iaca la vre-un ceas jumătate zic amândoi, al patrulea ș-al cincilea. Cu căruța ori cu piciorul? întrebăm. Apoi tot una e, răspunde al patrulea, că nu-i așa departe..." Mulțămiți cu acest răspuns deslușit, mergem înainte, mergem, mergem, mergem, și doctorul dă desnădăjduit din cap: Mi se pare că ne depărtăm!" Eliseu ne prevestește ploae, iar Nicolau tace cu îndărătnicire. Însfârșit, ajunși după necazuri multe, la popotă toată lumea mânâncă cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oameni care toată viața lor au trăit numai în bordeiu. Când le-a stricat bordeele și le-a făcut case, nu se dădeau, ziceau că are să le fie frig, că nu sunt obișnuiți. Și pe urmă își făceau cruce și mulțămeau: "Mulțămim, Dumnezeu să-ți ajute, cucoane, că ne-ai scos la lumină". Un hoț, scapat din închisori, ori ucigaș urmărit a stat toată vara în mijlocul popușoaelor, la niște girezi vechi de grâu. Sta sus pe girezi. Când se apropia cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care toată viața lor au trăit numai în bordeiu. Când le-a stricat bordeele și le-a făcut case, nu se dădeau, ziceau că are să le fie frig, că nu sunt obișnuiți. Și pe urmă își făceau cruce și mulțămeau: "Mulțămim, Dumnezeu să-ți ajute, cucoane, că ne-ai scos la lumină". Un hoț, scapat din închisori, ori ucigaș urmărit a stat toată vara în mijlocul popușoaelor, la niște girezi vechi de grâu. Sta sus pe girezi. Când se apropia cineva, străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care am avut-o la trecerea podului. Vreți vin? Am să hotărăsc să vi se dee vin în fiecare zi. Mai bine, domnule general, de 20 de bani rum... Ei, dar de mâncare, de apă, ce spuneți voi? Sunteți mulțămiți? Trăiți, domnule general, nu ne-ar trebui nici apă, nici nimica, am răbda de toate, numai să ne ducem acasă. Astăzi 14 August, vorbind cu d-rul Negruzzi, căpitan de rezervă, îmi povestea cu groază de faptele colonelului Conta de la reg.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
începe a fi neastâmpărat. Parcă s-ar gândi la ceva, parcă ar vrea să ia o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări ciudate. Cum izbutesc a-l liniști și cum el singur în urmă e mulțămit, se închină și oftează în liniștea serii, la un canton singuratic în munte... * La Dorna 6 August. La Hotar. Bistrița murmură între plutele înșirate la amândouă malurile. Poenile și răriturile pe de laturi. În fund la obârșie, neguri, și lucirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i călcat. Vreau să mi-l calci. Îmbracă-te așa. Vrau să mi-l calci. Bine, să ți-l calc, zice mama. Pune pe dușumea surtucelul și-l calcă ușor cu picioarele. Apoi mi-l dă zâmbind. Eu sunt mulțămit și-l primesc. Mama mă-mbrățișă. Suntem numai noi amândoi în odăița răcoroasă. Eu îi privesc cu gravitate bucuria stăvilită. Sunt cam bănuitor, cam nedumerit, totuși e vădit și logic că surtucul a fost călcat. Legătura cu adevărul s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am îmbătat cumplit. Am băut rachiu și vin cam mult și-s bată. Trebuie să mă duc să mă culc. Așa? se miră Ivan. Te-ai îmbătat? Da. Atuncea îi bine; ai dreptate; du-te și te culcă. Și plecă mulțămit că a dat un sfat bun în asemenea împrejurare. 13 Oct. S-a pustiit în codru. Ne-am întors la munte, supt codru verde. O întâmplare care are toată înfățișarea că va strivi pe niște oameni. Se desfășoară însă așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ușor un clopoțel și marca iese. Toate automatele acestea care pe la noi de mult s-au stricat aici funcționează perfect. Multe prăvălii de tutun Cigaretten sau Zigaretten, și multe cafenele, în care nu văd prea multă lume. Oameni care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta devine contagioasă. Palatul Cronprințului acuma Galerie Națională. Fântâna lui Hercule. Monumentul lui Rolland. 19, sara După amiază am vizitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a soției, om influent și foarte răzbătător, n-ar fi intervenit cu toată puterea, hotărând să se claseze afacerea. Cine să se mai intereseze de o Armeancă străină și singură, fără rudenii în acel oraș? Rudele de departe s-au mulțămit cu moștenirea depusă în bănci și nici nu s-au mișcat. Negustorul e eliberat, s-a întors la îndeletnicirile lui, și viața orașului și-a luat cursul normal. Partea din casă în care se comisese asasinatul a rămas pustie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pădure și negustor de lemne. A plecat de acasă dela 16 ani, din spirit de aventură, a ajuns la Londra, a trăit apoi la Paris și Bruxelles. A fost lucrător, chelner, oberchelner, girant și acuma-i patron, are stare, e mulțămit de afaceri, vorbește destul de bine italienește, franțuzește, nemțește, englezește, olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
remarcabilă, încât a sărit dincolo de șea. Astăzi se simțește bine cu oligarhia liberală. Nu-i fac d-lui Inculeț din aceasta o crimă, mai ales că și alții au înțeles tot așa de bine lucrurile. Afară de asta am a-i mulțămi d-sale pentru o anecdotă, pe care a spus-o odată cu mult tâlc, în parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ceară sfat în nevoie. Se duce la rabin. Am venit, învățătorule, zice, să mă înveți ce să fac. Nu mai încăpem în casă; suntem așa de mulți: eu, tovarășa cu care m-am însoțit și care-i destul de grasă, mulțămesc lui Iehova; unsprezece copii, nu fie de deochi, unii destul de mari, iar alții care țipă-n leagăn; două cumnate, mama nevestei mele și niște nepoți, copii ai acelor cumnate... Nu știu ce să fac cu atâta lume: unii pe paturi, alții pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poți să te duci cu fuga. Când s-a întors acuma, năcăjitul zâmbea ca și soarele. A îngenunchiat și s-a închinat: Astăzi, învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ospătar; eu sunt cântăreț de felul meu și după stare sărac; dar dacă vrai, să-ți cânt ceva care să-ți placă. Nu-mi trebuie cântec; îmi trebuie plata. Ba să-ți cânt, și dacă ți-a plăcea, să te mulțămești cu atâta. Nu mi-a plăcea și nu m-oiu mulțămi. Ba să-ți cânt. Încearcă! Călătorul cântă unul, cântă două cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar dacă vrai, să-ți cânt ceva care să-ți placă. Nu-mi trebuie cântec; îmi trebuie plata. Ba să-ți cânt, și dacă ți-a plăcea, să te mulțămești cu atâta. Nu mi-a plăcea și nu m-oiu mulțămi. Ba să-ți cânt. Încearcă! Călătorul cântă unul, cântă două cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mi-a cerut Sandu Rosetti o mică prefață pentru volumul prim al operelor complecte. Am văzut pe M.R. pentru chestiile și planurile noastre foarte interesante. Par destul de deplasate în aceste vremuri. Rosetti mi-a comunicat că ministrul (M.D.R.) s-ar mulțămi cu o pensie de al treilea grad pentru Demetrius, pentru care a intervenit (la stăruința, se pare, a d-lui M., a cărui secretară particulară e Lucia Demetrius). Am început a ceti extrem de dramatica și interesanta "carte galbenă" a ministerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]