653 matches
-
simbolizează defectele omului: lăcomie, egoism, inconștientă. V-ați pierdut mulți prieteni de când a început zbuciumul la Roșia? Nu cred că mi-am pierdut niciun prieten adevărat. Dar am câștigat mulți. La ce vă gândiți când mulgeți vaca? Mă gândesc că mulg vaca! Daca îmi dă laptele, dacă dă cu piciorul... Ce-i capitalismul? Aceeași Mărie cu altă pălărie. Ați dat zeci de interviuri. E vreo întrebare pe care nu v-a pus-o niciun jurnalist? Cred că mi-au pus toate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93024_a_94316]
-
Stai jos! Dacă vă jucați toată ziua, nu știți că ea vă face mâncare, vă coase, vă cârpește, vă spală...Acu, dacă tații sunt plecați la război, tot ele au grijă de vite, de orătănii, pleacă la arat, la semănat, mulg vacile, e-he-hei, câte lucruri face mă-ta și tu habar nu ai! Vii aici să înveți cât face unu și cu unu. Și nici atâta nu știi. Știți, mă, să măturați? Să ștergeți praful, să spălați geamurile, să îndrugați lâna
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
n-are ce face și intră în curte la preot. Popa, plecat de cu noapte cu căruța la târg, iar preoteasa trebăluia de zor cu hrana orătăniilor. După ce le-a dat grăunțe și apă, s-a dus cu oala să mulgă vaca. Neghiniță... după ea. Preoteasa a spălat țâțele vacii, le-a masat și a luat oala între picioare. Neghiniță s-a așezat pe buza oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
le-a dat grăunțe și apă, s-a dus cu oala să mulgă vaca. Neghiniță... după ea. Preoteasa a spălat țâțele vacii, le-a masat și a luat oala între picioare. Neghiniță s-a așezat pe buza oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige: “Coană preoteasă, uite păsărica! S-a uitat preoteasa în salcâmii de alături...nicio păsărică. A continuat să mulgă, dar Neghiniță iar
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige: “Coană preoteasă, uite păsărica! S-a uitat preoteasa în salcâmii de alături...nicio păsărică. A continuat să mulgă, dar Neghiniță iar: ”coană preoteasă, uite păsărica!” Vă închipuiți hohotele de râs ale copiilor, care au trezit-o din reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la catedră. - De ce râdeți, copii, așa de tare? Ce le povestești, Dică? Hai, spune să
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
cînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid, cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie, sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric, dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins, și-o iei pe arătură, tiptil, spre-un cîmp himeric, cu-o raniță de vise pe-un umăr slab și nins. Nici nu-ți mai pasă-n urmă că strigă după tine frumoasele ieșite din catacombe
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fiecînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid,cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie,sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric,dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins,și-o iei pe arătură, tiptil, spre-un cîmp himeric,cu-o raniță de vise pe-un umăr slab și nins. Nici nu-ți mai pasă-n urmă că strigă după tinefrumoasele ieșite din catacombe vechi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
i-o fi fost bârlogul, săracu! Și în fiecare seară venea, se scula în două picioare, se rezema de grad, ca un vecin venit la o vorbă și se uita la Mădălina. Ea ieșea gătită, cânta o doină-n cor, mulgea oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
desigur - răspunse cam încurcat Sima-Vodă - deși nu mă gândeam la el, ci la păstor. Căci păstorul e acela care duce turma spre cele mai bune pajiști, el are grija lupilor, el tunde turma când turmei îi e prea cald, el mulge turma când turma mai dă lapte. Un păstor bun poate face dintr-o numeroasă turmă slabă o minunată turmă mică în stare să pască și-n locurile pe unde au trecut tătarii, cazacii, leșii și cine mai trece în general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu și-și scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era de rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exemplu, în neolitic, a apărut olăritul, ca meșteșug și ocupație a femeilor, vasele 207 îndeplinind și o funcție artistică, atunci și creșterea vitelor a luat amploare, deoarece nu este de conceput creșterea vitelor fără să ai vasele în care să mulgi, să păstrezi laptele, să-l prepari. Sigur, s-au putut face și vase din lemn, dar acest meșteșug a fost legat de niște unelte speciale, din metal, care au apărut mai târziu. La nivel global, al societății umane, au apărut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tot. Dacă îngrijitorii Muzeului satului ar pune în fiecare dimineață niște pâine proaspătă pe masă, puțină slănina, brânză și ceapă sau o cană de lapte, ori niște flori într-un geam, ai avea senzația că stăpânii tocmai au ieșit să mulgă vacă sau să schimbe o vorbă pe ulița cu vecinii, dispăruți și ei demult, demult... Dar așa casele acelea par moarte rău, chiar dacă sunt frumoase. Diferența dintre noi și casele acelea este că ele vor trece "cu foc și troznet
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]
-
continue. - Au zis că-mi scuipa în buzunar 1000 euroi, dacă le dau adresa uneia așa, ca matale.. - Și-ai rezistat tu la suma asta? se uită uimit la el Nae Cosor. - Când ai o oaie, mai bine s-o mulgi, nu s-o jupoi. Decât 1000 euroi odată, mai bine câte 10, dar tot timpul, plus mqncare și-un ambalaj, acolo... ! filozofa Vania. - Cum arătau? - Mari, voinici, cu niște mutre negre că de țigani, să-mi fie cu pardon. Chiar
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
și acum, când țara-ntreagă-i o ruină și visele ni-s toate scrum, iar pomul vieții din grădină s-a pricăjit și ofilit în greu miros de vraiște și fum. Destul! v-o zicem noi cei mulți, vouă ce mulgeți astă țară - ne-am săturat de falșii culți, fardați cu șarm pe dinafară, dar fără jenă alogenă, căci sunt ciocoi cu firi de șuți. BALADA EUROCIOBANULUI S-au lenevit ciobanii noștri și oile s-au boierit, de când prin legi îi
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
Ducan va rămâne pentru că el e un scriitor autentic, pentru că verbul său a făcut să se audă mai bine dangătele de clopot ale sentimentului românesc al ființei” (N. Băciuț). Îmi permit să citez câteva versuri: ” Târnava mea de lapte dulce, mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești de transilvane, te ador din cana malului de lut. Te sorb cu înghițituri de vis, având în mână un codru de pădure, din grâul dealului unde urcam ades, să las
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
urmează. Cănuța mea, albă cu un mănunchi de flori pictate pe-o parte cu formă ușor conică, m-a însoțit toată copilăria. Și acum, mă minunez cum n-am spart-o. Mi-ar fi părut rău! Spre seară, când mamare mulgea capra, stăteam nerăbdătoare să se umple oala. Nu așteptam să-l fiarbă, nu, beam laptele cald plin de spumă, făcându-mi mustăți și râdeam zgomotos, iar buna mea mamare mă dojenea prefăcut, abia ascunzându-și râsul. Nici nu știu ce-
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
bazine cu apă termală ale vestitului ștrand...cu preț redus după ora 17,00. Cina...la alegerea fiecăruia. În centrul orașului, sute de localuri, terase, spectacole stradale, erau menite să te facă să zăbovești... “Ai închis cloța (cloșca)? Tati o muls vaca? Să-i dai drumu' lu' Dick din lanț când vă culcați!” o aud pe tanti Mărie, tocmai când mă fotografiam și eu în fața primăriei. “Toată ești mumă-ta!” remarca, tolănit pe-o bancă unul din cântăreții bisericești. “Și cum
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
Și eu merg acum la fermă. Cum plec de acolo, cum nu mai fac nimic muncitorii și se apropie ora mulsului. Trebuie să-i supraveghez ca pe niște copii. Mereu îi prind că nu spală ugerele la vaci și le mulg direct în găleată fără sidilă din tifon. Cred că am să-i pedepsesc, dar dacă pleacă de la fermă, unde găsesc imediat alții? Cine crezi că preferă să stea în mizeria și mirosul unui grajd zootehnic, când la fel de bine poate lucra
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
Unde sunt oamenii buni? De ce au plătit cu viața Cei căzuți ”la datorie”? Să conduc-acum... ”Paiața” Ce ne'afundă-n sărăcie? Cum de poți vinde o Țară Făr’ a fi lovit de fulger? Să-ți faci Neamul de ocară Să ”mulgi” Țara, ca pe-un uger? Nu uita, când vine...Ceasul, Nu vei mai avea scăpare. In Iad te așteaptă...Nașul! Prea târziu... pentru-ndurare! © D. Theiss Referință Bibliografică: Prea târziu...pentru-ndurare / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363089_a_364418]
-
plece în Palestina. Nu știu de ce nu-i lăsa. Așa era ordinul. Mie îmi place ordinul, adică să fie unul care dă ordin. Ceilalți execută. Acum nimeni nu are putere, polițiștii fac ce vor, asasinii umblă în voie, țara este mulsă ca o vacă. Înainte toți mulgeam vaca. Adică, fiecare cu salariul lui.Acum, cărți, reviste cu femei goale. Unde este iubirea? Citesc, e drept sunt și cărți deștepte. Una, o nemțoaică plânge că a lăsat biserica închisă cu femei și
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
nu-i lăsa. Așa era ordinul. Mie îmi place ordinul, adică să fie unul care dă ordin. Ceilalți execută. Acum nimeni nu are putere, polițiștii fac ce vor, asasinii umblă în voie, țara este mulsă ca o vacă. Înainte toți mulgeam vaca. Adică, fiecare cu salariul lui.Acum, cărți, reviste cu femei goale. Unde este iubirea? Citesc, e drept sunt și cărți deștepte. Una, o nemțoaică plânge că a lăsat biserica închisă cu femei și copii înăuntru, biserica a ars. Ce
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]