154 matches
-
cele de la Mănăstirea "Sf.Trei Ierarhi" din Iași (confecționate din piatră) . Decorațiunile exterioare au fost făcute după modele prelucrate în ipsos de preotul Vasile Bostan și de presbitera Elena . Pe fațadă, biserica este înconjurată de un brâu format din patru muluri (la 2/3 din înălțimea bisericii), deasupra căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin Călinescu din Iași și a ucenicei sale, Iulia Handragel. Printre frescele din
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
etaje. Parterul era străpuns de oculi și de ferestre duble. Nișe terminate în arce rotunde încadrau cele două etaje pe toată înălțimea lor, ferestrele erau duble și triple, precum și rozetele de la primul și al doilea etaj. Fațadele erau evidențiate prin muluri orizontale deasupra soclului, precum și între parter și primul etaj. Clădirea avea deasupra sa muluri crenelate. Fațadele erau împărțite pe verticală de pilaștri care reflectau organizarea interioară a spațiului. Fiecare pilastru era terminat printr-un turn decorat cu arcade oarbe în
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
rotunde încadrau cele două etaje pe toată înălțimea lor, ferestrele erau duble și triple, precum și rozetele de la primul și al doilea etaj. Fațadele erau evidențiate prin muluri orizontale deasupra soclului, precum și între parter și primul etaj. Clădirea avea deasupra sa muluri crenelate. Fațadele erau împărțite pe verticală de pilaștri care reflectau organizarea interioară a spațiului. Fiecare pilastru era terminat printr-un turn decorat cu arcade oarbe în plin cintru și cu un bulb mic încheiat printr-o săgeată. Fațada principală spre
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului și tot în stil gotic. Exonartexul este boltit „en berceau”. El este separat de pronaos printr-un zid în care se află un portal cu cu muluri în retragere, terminat în arc frânt, și încadrat de un cadru dreptunghiular, cu baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
6 m lățime. Biserica este luminată prin 12 ferestre mari, de dimensiuni egale. Biserica are un plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată deasupra naosului este construită pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, opt ferestre dreptunghiulare terminate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între camera mormintelor și naos au existat ziduri despărțitoare înlăturat ulterior de Romstorfer. Una din ușile interioare a fost mutată în peretele sudic
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
turn deasupra corului, dovadă în acest sens stând grosimea pereților existenți astăzi. Lipsurile financiare au împiedicat, însă, realizarea acestui proiect. Pe peretele din nordul corului se poate vedea o nișă de tabernacul cu un frumos baldachin, ferestrele corului păstrând încă mulurile traforate în arc frânt. În anul 1625, ferestrele naveiau fost tranformate în formă rectangulară, au fost ridicate portalurile laterale ce au arhivolte în arc frânt și s-au construit contraforții care sprijină pereții bisericii. Într-o cu totul altă etapă
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
care au ajuns recent în Portugalia. Au fost împărțite în trei secțiuni, separate de pilastri, mici frize dințate care fugeau pe orizontală și încoronau setul, un fronton mare spart. Secțiunile laterale aveau două deschideri: partea de jos acoperită de o mulură și partea de sus terminată cu un arc îcastrat. Secțiunea centrală, mai mare decât cele laterale, se remarcă printr-o mare deschidere ce parcurgea fațada de jos până sus, care intra în același fronton și forțândul să crească. In rama
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
clădirea de substații, dar care nu are acoperiș în două ape. Fațadele sale relativ joase, sunt caracterizate prin marile ferestre verticale, acoperite cu arcuri rotunde. Deasupra lor, este un fel de specie de fronton cu borduri evidențiate și cu o mulură închizând spațiul. Sub toate acestea, este o bază lisă din care nu se vede cărămida, decorată cu rame de arcuri încastrate simulând deschiderea (unele dintre ele chiar sunt deschideri), care ”sprijină” restul fațadei. Fațada Sălii de Mașini merită o atenție
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
fost însărcinați să execute și alte opere pentru diferite familii aristocrate ale vremii, bucurându-se de o profundă apreciere și de o plată pe măsură. Operele acestei “prime școli de la Fontainebleu” se remarcă prin folosirea intensă a materialului denumit stuc ( muluri și rame de tablouri) și a tehnicii frescei dar și prin ingenioasele compoziții bazate pe iconografii alegorice și mitologice. Motivele decorative ale Renașterii, grotești, antrelacuri și putti, sunt frecvente ca și un anume grad de erotism. Siluetele sunt elegante și
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției. Prezența unor elemente decorative cum sunt ramele dreptunghiulare ale ferestrelor, cu rozete în colțurile superioare și muluri în arc ușor frânt, precum și ancadramentul ușii de intrare, de profil clasic și cu lintou deasupra, indică o refacere a bisericii în secolul al XVII-lea. În biserică au mai fost găsite și două pietre funerare din același secol, parțial
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
înălțimea turlei până la cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
rândul de jos. Fereastra de la absida altarului este terminată în arc semicircular, toate celelalte ferestre au chenare în arc frânt. Spațiul bisericii este împărțit în pronaos, naos și altar. Intrarea în pronaos se face printr-un portal încadrat de patru muluri în stil gotic, cu bazele decorate și terminate în arc de cerc. Pronaosul are două ferestre, una pe latura sudică și alta pe latura nordică. Trecerea din pronaos în naos se face printr-o ușă cu chenar dreptunghiular aflată în mijlocul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Vaslui sau Volovăț. Absida altarului are formă semicirculară. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre înguste și mici (câte două dispuse simetric pe fațadele de sud și de nord și una în axa absidei altarului), care sunt încadrate de muluri încheiate cu un arc în plin cintru. Aspectul unic al acestui edificiu religios este dat de pridvorul deschis cu etaj. În încăperea de la parter se intră prin cele două arcade ale pridvorului dispuse în zidul de vest, care duc la
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
biserici de tip triconc. În interior este evidentă prezența unei rotonde acoperite cu o singură calotă sferică, modificări structurale intervenite sub influența stilului neoclasic. Decorația plastică exterioară a clădirii sunt din arsenalul neoclasicismului, rezumându-se la prezența unei cornișe cu muluri la ancadramentele dreptunghiulare ale ferestrelor și ușilor. Intrarea în biserică are loc dinspre sud, printr-un pridvor de proveniență târzie. Acoperișul actual datează din anii '90, cu turlele încununate de cupole sub forma bulbului de ceapă, realizate sub influența arhitecturii
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
se înalță până la cornișă. Nava centrală și cea transversală au acoperișul în două ape, susținut de pilaștri. Altarul are forma semicirculară în interior și poligonală în exterior. Intrarea în biserică se face pe latura de est, printr-un portal cu muluri în stil neogotic. Ușa de la intrare este ornamentată cu fier, având în timpan un basorelief în care este reprezentat Isus Cristos înconjurat de copii. Pe aici se intră într-o antecameră. În partea de vest a bisericii se află galeria
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
și una mai veche a unui preot Conradus. Relativ recent, în secolul al XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară, orga se afla deasupra altarului. În secolul al XVIII-lea, aceasta a fost relocată într-o tribună pe latura vestică, special construită. Turnul de
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
servind ca avanpost de apărare pentru Sibiu și ca strajă pentru drumul ce ducea la Mediaș. Biserica a fost construită în a doua jumătate a sec. al XIV-lea. Corul are o boltă în rețea cu nervuri, ferestre ogivale cu muluri cu 3 și 4 lobi, iar portalurile din S și V au ancadramente profilate. În jurul anului 1500, tavanul din grinzi a sălii bisericii este înlocuit cu o boltă pe nervuri aparținând goticului târziu. Altarul baroc este datat 1773. Tabloul median
Biserica medievală din Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/326784_a_328113]
-
planșeu de lemn și un cor scund, decroșat, cu închidere poligonală. În partea de nord a corului mai sunt vizibile urmele sacristiei demolate. Corul este luminat de două ferestre bifore, cu ancadramentul din piatră, încheiat în arc frânt, decorat cu muluri. Pe fațada de vest a lăcașului se află portalul cu ancadrament de piatră, încheiat în arc frânt, cu muchiile teșite. Tot în fața frontului vestic al clădirii se află turnul-clopotniță, din lemn, și el într-o stare avansată de degradare, care
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
cilindrică trece la vest în bolta de formă semisferică a apsidei altarului. Navele laterale sunt acoperite cu tavane plate, înviorate de casetele rezultate de la grinzile de acoperire. Lipsește obișnuita decorație plastică sculpturală a interiorului, fiind utilizate doar cea arhitectonică. Din mulurile clasice sunt prezente utilizate doar frumoasele capiteluri corintice ale coloanelor și modilioanele, așezate la încheierea elementelor constructive - la casetele tavanului și la linia de naștere a bolții navei centrale. Sobrietatea interiorului bisericii a fost înalt apreciată de opinia publică de
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
Eminescu și care include intrarea principală. Compoziția este simetrică, alcătuită din șapte axe, în șase dintre care sunt amplasate ferestre, iar în acea centrală intrarea de onoare. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente în arc ogival, conturate cu o arhivoltă din muluri, cu timpanul opac. Reliefurile care completează ferestrele sunt dominate de motive orientale: lanțul selgiuc, ciubuce în torsadă, arcaturi ogivale, discuri. Ferestrele sunt aliniate vertical cu ferestrele de aerisire a podului, de aceeași lățime și în stil similar, precum și cu ferestrele
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
repetă și la portal. Holul intrării este iluminată de o fereastră laterală, iar urcarea la nivelul parterului se efectuează prin trepte exterioare. Fațada laterală are o compoziție simetrică, alcătuită din patru axe, toate conținând ferestre. Cornișa casei este proeminentă, din muluri, cu o friză netedă, susținută la colțuri de lesene. În anul 2014, agentul economic care arendează clădirea a demarat lucrări de restaurare a monumentului. Cu scopul de a restabili aspectul conferit de Bernardazzi, agentul economic dorește să inaugureze în clădire
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]