470,004 matches
-
la CCES, la Centrala editurilor, dar și la CC al PCR și la mine la slujbă, prin care eram incriminat că prea public mult, și se cerea să mi se închidă în nas porțile editurilor, deoarece cu siguranță că folosesc munca altora. D. R. Popescu a fost primul care m-a chemat la el, era Președintele Uniunii Scriitorilor, și mi-a dat s-o citesc. „Și ce faceți?” l-am întrebat. „Ce să fac?” s-a mirat. „O mototolesc și o
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
că sunt primii la învățătură la școală, în viață, în profesie. Totodată - prin spiritul lor activ, întreprinzător, cunoștințelor și reccomandărilor primite își vor croi singuri drumul în viața către profesia pe care o doresc, orientîndu-se de mici către locul de muncă preferat conform principiului ”omul potrivit la locul potrivit”. Viața întru zamolsianism, ca dacoromân, este eternă, pentru că eternitatea s-a născut, este valoarea zamolsiană vie, omul este academicianul celor văzute și nevăzute - simbolul înțelepciunii a tot și a tuturor celor care
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
nu era un impediment încât să nu ne mai putem continua treaba noastră de programare: învățasem pe de rost perforațiile pe coloană pentru fiecare caracter. Ne-am dezobișnuit să mai reclamăm că mașinile de perforare ne fac necazuri. Văzând că munca mergea totuși în continuare, au venit noi dispoziții de sus: să nu aprindem luminile în Centrul de Calcul în afara orelor de program. Așa că, perforam cartele aproape pe întuneric, abia mai distingeam perforațiile, și puneam pe bâjbâite cartele în cutiile pentru
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
aceea. Dar erau și alții, mai conștiincioși din fire, care se întorceau la birou, căci mai aveau câte ceva de făcut!... Asigurarea hranei de iarnă a bucureștenilor Era un obicei comunist în București: cercetătorii științifici trebuiau scoși cât mai des la muncile obștești, să nu ruginească de tot prin birouri, să mai ia și ei contact cu realitățile vieții. Așa se face că eram scoși, destul de des, ba la sortat cartofi, ba la măturat sau curățat strada, iarna, dar și vara, în
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
destul de des, ba la sortat cartofi, ba la măturat sau curățat strada, iarna, dar și vara, în sectorul nostru pe Str. Ceaikovsky. Când erau lucrări de terasare a bulevardelor, sau de curățat terenurile virane din zonă, iarăși eram scoși la muncă obștească necalificată. Centrele predilecte de sortare cartofi erau cele de lângă Gara Obor și din Militari. Unii erau planificați să lucreze câteva zile la acele munci. Abia acum mă gândesc, la urma urmei, acele acțiuni erau benefice pentru noi. Aveai ocazia
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
de terasare a bulevardelor, sau de curățat terenurile virane din zonă, iarăși eram scoși la muncă obștească necalificată. Centrele predilecte de sortare cartofi erau cele de lângă Gara Obor și din Militari. Unii erau planificați să lucreze câteva zile la acele munci. Abia acum mă gândesc, la urma urmei, acele acțiuni erau benefice pentru noi. Aveai ocazia să-ți mai dezmorțești mușchii, mai luai aer proaspăt în piept, deși era praful de pe lume prin silozurile acelea. Te întâlneai cu colege drăguțe la
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
împreună cu vreo colegă, să duci coșurile cu cartofi la siloz. Mâinile se făceau negre de lut. Nu-i bai, le spălam noi acasă. Uitam de cartele și de algoritmi. Când, în cele din urmă, reveneam la ITC, după câteva zile, munca de cercetare părea o joacă pe lângă cea cu cartofii. Odată am fost duși la udat plantații de cartofi cu găleata, undeva într-o comună din apropierea capitalei. Era secetă mare în anul acela. Am fost înzestrați cu zeci de găleți, trebuia
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
goale circulau în sens invers. Părea o treabă frumoasă, bine organizată, să vezi cum băieții și fetele se întreceau cu căldările de apă în șir indian. Iar pe tarla se udau cuiburile de cartofi cu cana. Asta din urmă era munca fetelor. Cu măturatul străzilor era mai neplăcut. De regulă, asta se făcea duminica, când trebuia să vii la serviciu, cât mai de dimineață, să iei legătura cu tovarășul Ilinescu, să iei măturile și lopețile și să le duci pe Ceaikovsky
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
arată în aparență deschidere și bunătate... Dar .. în timp poți observa cât poate fi de superficial. Nu mi-au plăcut niciodată oamenii care fac orice numai să poată salva aparențele. De fapt, asta mi-a plăcut cel mai mult în munca jurnalistică. De a descoperi ce se află după aparențele ce vor uneori să distragă, să ducă în eroare, să manipuleze. Să dezvălui adevărul, să-l promovezi, să fac lumină în lucrurile care sunt confuze. Să informez corect. Să fac oamenii
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
i-a promis omului, că îi va trimite totuși un Răscumpărător (Fac.3,14 -15). De atunci, Adam și Eva, omul, îl căuta pe Dumnezeu cu multă nădejde, încercând prin jertfe de sânge, sau prin arderi de tot, din roadele muncii lor (Fac.4,3-4), să refacă legătura ce era oarecând între om și Dumnezeu, dar văzând că zadarnică le este încercarea, așteptau nerăbdători să se împlinească “Făgăduința Tatălui” - adică: să vină Mesia - Răscumpărătorul. Patriarhii și toți Drepții Legii Vechi, așteptau
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > CONSTANTIN ȘTEFAN ȘELARU - CHELTUIELI INUTILE Autor: Constantin Ștefan Șelaru Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt pensionar după o viață de muncă în calitate de militar și jurist, în curând sper să reușesc să ajung la vârsta de 72 de ani și sunt pe cale ca să trag concluzia tristă că am regresat drastic adică în mod concret, am devenit un asocial deoarece cu tot efortul
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
își aduc un aport substanțial la plata salariilor magistraților, procurorilor, polițiștilor, a celor din serviciile speciale, prefecților și a celorlalți funcționari publici care, după ce au fost instruiți pe sume considerabile suportate de la bugetul statului și au semnat contractele individuale de muncă obligându-se ferm ca prin întreaga lor activitate profesională să servească Țara, Legea și Poporul neprecupețindu-și nici viața prin jurământul depus pe Biblie?! Cum de acest popor asistă nepăsător de atâția amar de ani la așa zisa ”privatizare” fără
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
după ce grecii au inventat democrația, fiecare națiune mai hotărâtă și-a inventat propria ei democrație cum de pildă americanii care, odată sosiți acolo în turneu i-au căsăpit pe indieni iar cei rămași i-au închis în lagăre în timp ce, pentru muncă i-au confiscat pe negri africani. Exemplul lor a fost urmat și de belgieni care, pentru a mai pune stavilă omorurilor dintre triburile de africani s-au apucat ei gospodărește să omoare vreun milion de negrișori iar pentru a asigura
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul uman, iar aceasta are permanență. În el găsim rodul de aur al muncii cu aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul rol de a contribui la înnobilarea diademei cultural artistice a Bacăului ei căruia-i slujește până la alipirea cu inima. Maria Șalaru este, se va vedea, între personalitățile municipiului și județului
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul uman, iar aceasta are permanență. În el găsim rodul de aur al muncii cu aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul rol de a contribui la înnobilarea diademei cultural artistice a Bacăului ei căruia-i slujește până la alipirea cu inima. Maria Șalaru este, se va vedea, între personalitățile municipiului și județului Bacău, memoria ei se va așeza pe
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
noi competențe și abilități în domenii precum branding personal, leadership, comunicare, creativitate sau sustenabilitate, utilizând o abordare interactivă. În cele două zile de training, studenții vor parcurge 11 module diferite care îi vor ajuta să acumuleze abilități relevante pe piața muncii și competențe cheie pentru dezvoltarea profesională. “Acoperind întregul lanț valoric al industriei de petrol și gaze, KMG International / Rompetrol este o referință în toate cele 12 țări în care își desfășoară activitatea, fiind una dintre primele companii din România care
Invitaţi speciali şi poveşti de succes la Enterprise You by http://www.zilesinopti.ro/articole/7247/invitati-speciali-si-povesti-de-succes-la-enterprise-you [Corola-blog/BlogPost/98664_a_99956]
-
deloc cum stă chestia cu „franceza” asta. De ce franceză și nu română? A zâmbit lunganul și l-a dus la Direcția Companiei, unde a semnat un contract de franciză. După ce l-a semnat, l-a citit: --Bine, domnule, eu cu munca, eu cu cheltuielile, cu benzina, cu reparațiile mașinii, iar firma... cu ce? Cu procentul acesta aproape cât venitul? Ce face firma în afacerea asta? Directorul l-a privit sictirit și l-a repezit pe lungan: --Ce vii la mine cu
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu care ar fi putut rupe lanțuri, darămite pe cei care, din invidie, îl urau, jigneau, provocându-l ca niște
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
balcanic la decatlon. Erau perioade când Nicu domnișanul era chemat la București pentru antrenamente, întâlniri sportive, concursuri, ca orice campion care își reprezintă țara la zece probe de atletism într-una singură - decatlonul. Dar revenea acasă la clarinetul lui, la munca în pomicultură. Avea cea mai iscusită pepinieră de pomi: pruni, meri, peri altoiți de mâna sa, de acele degete care apoi, cu mult talent, apăsau clapele clarinetului, la hanul lui Ardei, unde se încingeau jocurile, sau cu alte ocazii. Mereu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de copii, de tineri și de bătrâni pentru hărnicia sa, dar și pentru talentul său muzical și sportiv
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
te iubește, dacă în pieptul înflăcărat de dragoste îi bate o inimă bună și sinceră, ia-o, mamă, ad-o aci, la noi acasă, fă-ți-o nevastă, faceți copii, iubiți-i așa cum eu te iubesc pe tine, ajutați-vă la munca câmpului, distrați-vă și jurați-vă că vă veți iubi până la moarte, la bine și la greu să fiți mereu unul lângă celălalt. Vorbele mamei l-au mișcat pe Nicu și, din ochii săi plini de nesomn, au început să
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Era o seară rece, noroasa, ploase în acea zi de iarnă iar norii cenușii amenințau cu încă o bună ploaie pe noapte. Lucrăm pe atunci ca paznic pe șantierele din Valencia, de câte ori plecăm de acasă pentru a începe muncă de noapte, aveam un sentiment de disconfort mă gândeam că cel mai bine este că omul să lucreze ziua iar noaptea să stea acasă cu familia sa. Aproape toate nopțile le începeam cu o mică stare de zbucium interioară pe
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
deodată în față, cum îți mai merge lucrezi tot acolo eu cred că ai auzit nu mai lucrez la firma aia?“ I-am răspuns surâzând: ,,Bine mulțumesc nu mă plâng sunt bine, desi după cum știi aș dori să mai schimb muncă asta de noapte în ceva de zi.“ Iar el îmi spuse: Da ți-am spus că se poate trebuie să mergi la cursuri așa cum ți-am explicat și gata te califici în altceva și apoi lupți puțin pentru a obtine
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
profesie, cinematografia, e motivul exercițiului meu de comunicare aici, ci efectul asupra mea rezultat din pasiunea maestrului pentru ocupația sa de suflet, colaterală meseriei de cineast, îndeletnicire practicată liber, solitar de omul debranșat de la mecanismul rigid al profesiei, de la constrângerile muncii în echipă. Multă lume știe că harnicul și ilustrul cineast are o sumă respectabilă de filme de lung și de scurt metraj, prestigioase premii naționale/ internațional și titluri onorabile, aferente recunoașterii măiestriei în profesie și civismului său. Dar presupun că
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
și părinți a câte unui copil. Casa de la țară avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au adus frigider, radio, televizor, tot ce trebuia unei locuințe moderne. Au construit o încăpere atașată casei, pentru baie, cu tot necesarul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]