257 matches
-
Zăpodenii copilăriei noastre, Bârlădeanu aduce dela țară un simț al echilibrului, o desăvârșită cuviință și o nepotolită sete de dreptate. (...)...strâns legat de brazdă și de meserie, Neculai Bârlădeanu este omul care nu știe să trădeze în luptă. (...) Plugărimea și muncitorimea pot avea în Neculai Bârlădeanu o inimă protectoare, un umăr sprijinitor”. În sfârșit, ultimul pe lista BPD-ului, care nici nu a reușit să fie ales, era Ioan Boboc. Tovarășul de idealuri de la „Cronica”, Valer Mitru, domiciliat cu tot cu redacția și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926 a fost de 369 de locuitori (capi de familie) - „271 evrei și 98 creștini”. Conștient de pericolele ce puteau să decurgă din starea generală de nemulțumire instaurată în rândul muncitorimii băcăuane - rutinată suficient în amplele acțiuni greviste și de protest de la începutul anilor ’20 -, primarul orașului a declanșat încă din 17 mai 1926 campania de ajutorare a persoanelor sinistrate. Prima măsură concretă a fost aceea de a se acorda proaspăt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care 30 de hectare au fost destinate înființării cartierului C.F.R.-„Al. Constantinescu”. III. D. Muncitorimea Evoluția ascendentă a procesului de industrializare din mediul urban, conturată în special în ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, a fost, din multe puncte de vedere, principalul motor al dezvoltării ulterioare a orașelor din Moldova și nu numai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
munca excesivă și subnutriție, un grad ridicat al mortalității provocată, printre altele, de „(...) izbucnirea și propagarea cu repeziciune a bolilor infecțioase și contagioase precum sifilis, tuberculoză, conjunctivită granuloasă și felurite febre eruptive”. Primele semne ale unei relative maturizări organizaționale a muncitorimii locale au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu înființarea celor dintâi organizații profesionale. În ordinea apariției lor, cele mai importante au fost „Uniunea lucrătorilor meseriași din toate breslele” (1888, președinte Vasile Paloșanu) și „Societatea meseriașilor creștini din orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din urmă situație, nu de puține ori, cei care aveau de pierdut erau tot muncitorii - de regulă, patronii întreprinderilor reveneau asupra deciziilor de concediere, după ce obțineau din partea angajaților acceptul de diminuare a tuturor salariilor. O parte din aceste drepturi ale muncitorimii aveau să fie recunoscute și puse în aplicare de-a lungul perioadei 1934-1938. De pildă, în acest interval, ca urmare a solicitărilor repetate ale directorilor de la Camera de Muncă Bacău, patronii întreprinderilor din localitate au fost obligați „să acorde concediile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
duce doar la protejarea totală a valorilor unui anumit grup, aflat în contradicție cu ordinea ce domină. Înlesnind acestor grupuri să devină conștiente de identitatea lor, această chemare contribuie, de asemenea, la realizarea unei coeziuni mai strînse, la asigurarea identității: muncitorimea se afirmă cu adevărat ca o clasă autonomă în ceea ce este visul revoluției proletare. De asemenea, ideea Vîrstei de aur, inseparabilă de noțiunea de colectivitate restrînsă, trebuie, în mod normal, să ducă la restrîngerea spațiului social la micile grupuri comunitare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sine înțelese și de a înceta să le mai prețuiască. Își dau seama de importanța unui lucru atunci când nu-l mai au... După 1989, românii rămăseseră cu gîndul că formează un "popor unic muncitor", iar "clasa muncitoare" conduce. "Peste noapte", "muncitorimea" și-a pierdut locurile de muncă și considerația de sine. Unii au căutat să supraviețuiască, să se descurce, "să facă față", și-au estompat multe dorinți. Alții au căutat să-și satisfacă poftele înăbușite. Traiectoriile au fost (re)construite în funcție de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
că statul român nu putea fi decât un stat țărănesc, deoarece: o poporul român era un popor de țărani; o munca țărănească condiționa toată viața economică și socială. -În perioada 1919-1924, țărăniștii au susținut “lupta de clasă” a țărănimii și muncitorimii împotriva “burgheziei obligarhice". -După 1924 au propus ”apărarea de clasă” împotriva agresiunii la care era supusă țărănimea din partea burgheziei. -În 1935 țărăniștii susțineau colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul “statului național țărănesc” pe baza unei reale democrații. În perioada interbelică s-
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
inaugurând revoluția culturală, care a presupus: promovarea cultului personalității și reîntoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist; formarea „omului nou” de tip sovietic și „ruperea cu trecutul”; blamarea a tot ceea ce era românesc, național; glorificarea clasei țărănești și a muncitorimii; promovarea învățăturilor lui Karl Marx, Engels și Lenin; excluderea din Academia Română a unor mari personalități culturale; Lucian Blaga; Constantin Rădulescu-Motru; Simion Mehedinți, etc; publicarea cărților sovietice; politizarea învățământul; epurarea sistemului de învățământ; mistificarea istoriei românilor (prin negerea valorilor acestora); înființarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a identității național-ceaușiste Patria = Poporul = Partidul = Ceaușescu. ibidem, p. 217. 885 Ibidem, p. 218. 886 Ibid., p. 221. Însuși imnul de stat deținea o consistentă încărcătură mitologică: mitul curajului perpetuu, al istoriei patriotice, al muncii eliberatoare (dublat de dogma rolului muncitorimii și al Partidului călăuzitor), al patriei primejduite, mitul pacifist, mitul protocronist, mitul utopist (înfățișat în teza comunismului salvator). ibid., pp. 219-220. 887 Ion Manolescu, Carnetul elevului socialist, în idem, Explorări în comunismul românesc II, p. 254. 888 Ion Manolescu, Clișee
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
social care tinde spre o altă ordine economică a societății. Acest aspect a fost ilustrat de către Virgil Madgearu care spunea " În realitate diferitele organizații cooperative, născute izolat, din necesități speciale, în forme variate și în mijlocul categoriei sociale eterogene țărănimea, meseriașii, muncitorimea etc. n-au realizat încă nicăieri o coordonare deplină a țelurilor și nu s-au înțeles asupra aceluiași program de acțiune"13. Totuși această lipsă de unitate de acțiune și eterogenitate a țelurilor imediate, nu poate împiedica reducerea la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obținut de către cooperativele de consum de tip Rochdale, se reconsideră poziția față de acestea, apreciindu-se că țelurile superioare ale cooperației nu pot fi atinse decât prin organizarea consumului. Aceste cooperative de consum erau privite, însă, ca organizații de clasă ale muncitorimii, mișcarea cooperatistă fiind subordonată celei politice. Această idee s-a dovedit a fi total greșită, confirmând justețea principiului independenței politice și religioase a mișcării cooperatiste. Pentru a avea succes ideea asocierii nu trebuie să fie impusă cu forța de sus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al unității naționale într-unul al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sovietică a anilor ’20. Accentul pus pe montaj, pe mijloacele formale ale cinema tografului, pe experiment, este clasat ca ineficient în influențarea marii mase. Filmele „formaliștilor” nu au fost înțelese și nu au penetrat practic deloc o bună parte a muncitorimii și populația rurală. Partidul cere să se facă filme care să reușească o mult mai bună identificare a spectatorului cu ceea ce vede pe ecran, firește, în condițiile unei conformități ideologice mai bine supravegheate. Scenariul, aprobat de organele de partid, va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
asta „a plătit scump”. Despărțirea lor se datorează „incompatibilității de clasă”, căci boierul Caius se jena în fața „fandosiților” la care mergea în vizită cu proletara Irina, deoarece ea făcea zgomot cu lingurița în ceașca cu ceai, în vreme ce criteriile lumii Irinei, muncitorimea comunistă, erau „mai serioase și mai severe, Caius”. Numitul Caius fumează tot timpul, are barbă, e dubios, mai rade și câte un whisky, câte un coniac. În afară de fum, scoate pe gură numai cugetări, citări și recitări din producția lirică proprie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acest context la 10 august 1914, rezoluția Congresului extraordinar al socialiștilor români, explica: ”Congresul se ridică împotriva oricăror aventuri războinice și declară că singura politica compatibilă cu interesele vitale ale țării este neutralitatea sinceră și definitivă, pentru a cărei menșinere, muncitorimea română se va lupta cu prețul sângelui său”. Anul 1916, când România va intra in război alătuiri de puterile Antantei nu va aduce nimic bun pentru mișcarea socialistă și social democrată. Cea mai puternică manifestarea antirăzboinică se va desfășura la
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
stânga din Franța, care vor impune în 1934, ca prim - ministru pe Léon Blum, care va elabora împreună cu guvernul pe care l-a condus, un pachet de legi de protecție socială. În România, lucurile stăteau altfel, începutul anului 1933, găsind muncitorimea și forțele politice, care- i apărau interesele, într-o situație critică. Curbele de sacrificiu, pe de-o parte șomajul ajuns la cote alarmante și ziua de muncă prelungită, vor face din muncitorul român, o victimă sigură a măsurilor de austeritate
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
august 1914 să aibă loc congresul extraordinar al Partidului Social Democrat Român. Unul dintre raportorii de la Congres, Ecaterina Arbore, una dintre intelectualele mișcării social democrate și apoi socialiste spunea: ”Noi, care cunoaștem interesele vitale ale țării noastre, care cunoaștem nevoile muncitorimii de la orașe și sate, nu vom ezita de a cere neutralitatea”. Manifestații împotriva războiului și a unei eventuale intrări a României în luptă, alături de unul dintre cele două blocuri militare, s-au desfășurat în multe orașe ale țării precum: București
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
a nu mai vorbi de urmele vechii aristocrații. Sistemul social comunist nu cunoștea și nu recunoștea decât două realități: statul muncitorilor și țăranilor, jos, la bază; clasa nomenclaturistă, de activiști, sus, la conducere. Ambele profund și definitiv antieuropene. țărănimea și muncitorimea n-au avut și nu pot avea niciodată astfel de aspirații. Iar nomenclatura vede în orice influență occidentală care introduce alte idei, valori, criterii de organizare și selecție primejdia imediată și mortală a dominației sale. Modelul occidental, în două cuvinte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nebunie, atâta vreme cât o asemenea sinceritate n-a fost prezentată ca posibilă prin creșterea prealabilă, și considerabilă, a nivelului de trai al populației”. îndepărtându-se totuși și el, ca numeroși alți tovarăși de drum, Sartre estimează că „nu trebuie să aducem [muncitorimea din] Billancourt la disperare” și impută aceste „dezvăluiri” revoluției ungare din noiembrie 1956, chiar dacă și el condamnă înăbușirea acesteia de către Armata Roșie*. Totuși expediția franco-britanică în Canalul de Sucz și luptele decolonizării permit multora din acești intelectuali să treacă direct
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a vagabonzilor, poate veni de hac acestor rămășițe ale blestematei societăți capitaliste, acestor gunoaie ale omenirii, acestor mădulare iremediabil putrezite și cangrenate, acestei infecții, acestei ciume, acestei plăgi pe care capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul rusesc de toate insectele dăunătoare, de purici (vagabonzii), de ploșnițe (bogătanii) și așa mai departe. Ici vom băga în pușcărie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
simulacru al pluripartitismului, chiar dacă rolul dominant revenea partidului comunist. E interesant de observat faptul că directivele partidului comunist posedau cel puțin intuiția teoriei clivajelor multiple, eliminând dușmanii de clasă (partidele burgheze și aristocrate) și organizând un monopol riguros asupra reprezentanților muncitorimii constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost total neglijată de specialiștii occidentali, care le considerau, grăbindu-se puțin, simple "curele de transmisie" în serviciul statului. Astfel
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
război mondial, era vehement atacat de cei care erau convinși că o posibilă schimbare trebuia realizată mai degrabă prin revoluție decît prin reforme treptate și moderate. Lenin era de departe liderul și teoreticianul reprezentativ al acestui grup. Recunoscînd faptul că muncitorimea nu era pregătită pentru declanșarea unei revolte, preferînd să aibă încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind după părerea lui veritabilul catalizator al schimbărilor politice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al unității naționale într-unul al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dispariția economiei socialiste și a unor mari aglomerări industriale a creat în ultimele decenii o populație săracă, obligată să se reorienteze profesional, să suporte o drastică scădere a nivelului de trai și să se confrunte cu lipsa unui viitor previzibil. Muncitorimea din fabrici și chiar muncitorii agricoli din IAS-uri se confruntă cu o pierdere de identitate. Pentru aceștia răspunsul la întrebările legate de modul în care trăiau înainte de 1989 în comparație cu perioada postcomunistă se poate baza chiar pe referințe concrete. Comparația
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]