1,225 matches
-
dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhiei din secolul al XV-lea, de la anul 1402 înainte, s-au pierdut, iar istoria bisericii muntene în acel veac e foarte rău cunoscută. Fără a avea izvoare precise, credem totuși că cel care a făcut această reformă și a obținut de la Patriarh recunoașterea ei este Mircea eel Bătrân și iată pe ce temeiuri: În luna iulie
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
un nou titlu, acela de ,,Exarh al plaiurilor", adică al ținuturilor românești de peste munți, poate chiar peste toți românii ortodocși din Ardeal, care nu aveau Mitropolie [23]. Este posibil ca această înălțare în grad și acordare de privilegii pentru Mitropolia munteană, tocmai în anul când se recunoaște independența celei de la Suceava, să fi corespuns și cu recunoașterea reformei amintite [[vi]]. La anul 1401 sau în jurul acestei date a murit bătrânul Mitropolit Antim, care păstorea de la 1370. El este ultimul mitropolit grec
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
împlinirii a 70 de ani, București, 1998, p. 125-136. [vi] Despre acest epitet în titulatura Mitropoliților Ungrovlahiei, vezi Nicolae Șerbănescu, Titulatura mitropoliților, jurisdicția, hotarele și reședințele mitropoliei Ungrovlahiei, în BOR, LXXVII, 1959, nr. 9-10, p. 710-711. Acordarea acestui titlu mitropolitului muntean prin care jurisdicția îi era extinsă și asupra ortodocșilor din regatul ungar ce nu aveau o ierarhie proprie (vezi Al. Elian, Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia din Constantinopol și cu celelalte biserici ortodoxe, în ibidem, p. 908), trebuie pusă în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
hotărât și bine înfipt în realitate, frumos. „ - Îmi place să fiu mare, de ce să nu-mi placă? De ce să ascult eu de alții, când pot să asculte alții de mine? „Nu-i mare lucru să fii mare, își zice micul muntean, nu trebuie decât să fii mai bun decât alții!” Prima întâlnire cu Jeni, pentru el este așa de impresionantă încât îl face apoi, într-o discuție cu altă fată, Mona, să gândească diferit față de ceilalți de vârsta lui: „În dragoste
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
Turcia, fertilizarea pământurilor, dar mai ales deschiderea porturilor pe Dunăre și dezvoltarea comerțului. Prin aceste din urmă măsuri, deja luate,“satele din apropiere de Dunăre își transportă productele la schelele de pe margine, iar cele mai depărtate și care formează partea munteană a județului, unde nu se pune decât porumb din cauza transportului, vânzând porumbul pe la speculanți, pentru îngrășarea râmătorilor pe care-i desfac în Ungaria, Ardeal și Banat”. La o anchetă cu privire la măsurile luate pentru îmbunătățirea tehnologiilor agricole din Mehedinți, Vâlcea și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot oltean, colonelul (marele spătar) Barbu Vlădoianu. Acesta a primit, fără comentarii, ordinul de a deplasa o parte din trupele sale - Regimentul 3 - în Moldova, în cadrul operațiunii de schimbare a garnizoanelor din martie 185943. În privința poziției față de alte reforme
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
și au mers de i-au sărutat mâna”(5). Domnului Țării Românești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab, voievod, da când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru întamplările ce în pământul acesta în zilele măririi sale s-au întâmplat, (în Cronicari munteni, Vol. II, București, 1961, p.9) Urcușul spre domnie este o adevărată poezie care conferă istoriei o spațialitate și un discurs pe care doar tainele îl dezvăluie din când în când. Singură poezia desfoliază și în lumină neîntinată arată sensurile
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
1945, p.200-210; Nicolae Iorga, Constantin Voda Brancoveanu. Viata si domnia, Valenii de Munte, 1914, integral. 4 Radu Greceanu, Începătura vieții luminatului și preacreștinului. 5 Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717 - Cronica anonimă despre Brâncoveanu, în Cronicari munteni, vol. II, București, 1961, p.275-277; C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, București 1971, p.406-407 6 Dan Bodea, Cogito 7 M. Mignot, Histoire de l'empire Ottoman, vol. IV, Paris
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere sau puși pe războaie. Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la-nceput era cetate, cu ziduri groase și cu porți ferecate noaptea, ca să nu năvălească nepoftiții, și după ce-o trecut vremea, toate cele de
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
reușit să facă sașii ardeleni. Muntenii au cerut bani de la transilvăneni, pentru a publica în marile capitale europene memorii care să popularizeze cauza românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai îngrijorat de soarta națiunii române din munți. El cere comitetului de la Sibiu informații, de care nu dispunea în munți, privitor la situația inamicului și chiar a armatelor imperiale, care deși erau aliate, nu comunicau cu el. De
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
politic țărănist Ion Mihalache, amiralul Ion Zaharia, Victor Slăvescu (1891-1977) Academicianul Victor Slăvescu, " unul din cei mai prolifici savanți români din secolul nostru", cum îl numea academicianul Al. Zub, s-a născut pe meleagurile muscelene, în străvechea și pitoreasca așezare munteană Rucăr, la 5 iunie 1891. Clasele primare le-a urmat la școala din Rucăr care avea vestiți dascăli (Gherghe Arifeanu, Nae A. Ghica, Bucur Țuțuianu ș Popesc-Ciufu). Studiile liceale le-a făcut la Liceul "Ion Brătianu" din Pitești, ultimele două
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
spre a scoate asemenea cărți din bibliotecă. Rucărenii au cunoscut bine mișcare revoluționară pașoptistă, mai ales că în Rucăr se refugiase guvernul provizoriu revoluționar de la 1848 în frunte cu Nicolae Bălcescu. În ce privește învățământul, Proclamația de la Islaz - documentul programatic al revoluției muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat în vâltoarea revoluției. La Muscel
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
Cronica“, nr. 29 din 18.VII.1980; de asemenea în amintita carte a dr. I.H. Crișan, precum și în multe scrisori primite de la istorici (prof. Radu Vulpe, Dinu C. Giurescu etc.). Încă B.P. Hasdeu spusese că „dacii au fost poporul cel mai muntean“ (Studii istorice, B., 1973, p. 54), iar N. Iorga scria că „dacii poartă în izvoarele romane și numele de lungă durată și, de la un timp, și de mare faimă, de oameni ai muntelui“ (Studii istorice, I, B., 1971, p. 64
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N. Densușianu că în vechime dacii mai erau numiți Dai sau Davi (Strabo, Plaut Terențiu, Horațiu) și erau considerați ca un popor de munteni: astfel că Davi nu însemna altceva decât „munteni“. (Dacia preistorică, passim). Suntem în măsură să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic dhasas (idem, p. 345) pare a fi în
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
specifice zonei. Așadar, dincolo de frumusețea lirică de necontestat, ne ancorăm și în frumusețea realității satului de munte. Povestioarele au fost publicate separat în numerele publicației Caiete folclorice Argeș și au atras încă de la început atenția prin stilul scrierii (un Creangă muntean în variantă feminină) și prin modul raportării la viața consătenilor. Grafica deosebită a fost realizată de nepoata autoarei, Andreea Bădescu. Cartea Cameliei Sighiartău oferă prilejul unei întoarceri în lumea unei copilării luminoase, acea lume a satului nealterat de obiceiuri citadine
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
înlăturarea suzeranității otomane. După ce instituția domniei fusese la discreția boierimii și a grupărilor sale, în această perioadă se remarcă tendința de întărire a autorității domnești. Afirmarea în răsăritul Europei a Rusiei, ca mare putere, i-a determinat pe unii voievozi munteni si moldoveni să întrevadă în aceasta un sprijin impotriva turcilor, stabilind contacte diplomatice cu noua putere, in speranța unui ajutor eficace. În 1688 a fost ales domn al Țării Românești marele boier Constantin Brâncoveanu, fiul lui Papa Brâncoveanu si al
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele lor și le vindeau gospodarilor de pe la satele de șes sau chiar prin târguri. Uneori executau un fel de troc de produse, întorcând-se
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
un cadru sărbătoresc, elevii claselor primare ai Școlii Movila Miresii, instituție de învățământ a cărei director este prof. Brezuică Mirela, s-au adunat și au dat tonul unei frumoase activități extracurriculare. Aceștia au redescoperit povestea Micii Uniri, când moldoveni și munteni, animați de aceeași cauză, s-au unit în cuget și simțiri. Programul școlarilor a constat în interpretarea unor cântece și poezii patriotice, în vizionarea unui material PPT despre Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, precum și o expoziție de desene reprezentative, realizate
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
Vasluiului apare în 1375, din timpul lui Alexandru cel Bun. La 1470, devine reședință domnească a lui Ștefan cel Mare, aflată la confluența Vasluiețului cu râul Bârlad, unde marele domn l-a caftit (sic!) crunt pe celebrul Suleyman și oastea munteană. Aliată! Era o zi de marți, ianuarie 1475, ca de primăvară, când a plecat Soliman la drum cu o armată uriașă. Agenții meteo l-au informat corect, însă nu au știut despre enigmaticul dans al tobelor și a zurgălăilor moldovenești
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
zilele de 22 și 23 mai 1971 are loc o interesantă întâlnire cu fiii satului, după ce cu trei ani mai înainte (1968) avusese loc, la inițiativa prof. Nicolae Terceanu, directorul Căminului cultural prima întâlnire cu locuitorii Sovejei din Vrancea, oază munteană în sudul Tării Moldovei, dorită - dar nu și devenită - ulterior tradițională. Mici încropeli care să probeze destoinicia și aptitudinile de odinioară au mai fost încercate (cu mai mare sau mai mici șanse de reușită) prin organizarea unui cenaclu (mai întâi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împărătească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
eliminare a boierilor fideli vechii domnii, care culmină cu executarea marelui vornic al țării de jos, Ionașcu Zbierea, în chiar ziua de Paști. În locul acestuia, Ioan-Vodă își numi un om de încredere, pe Dumbravă, care, pare-se, era de origine munteană și despre care Hașdeu spune că „...era de neam mic, dar avea o inimă mare.” Vornicului Dumbravă îi încredință proaspătul domnitor comanda unei trupe de vreo 6000 de oameni, încropite în grabă, pe care fu nevoit s-o opună oștii
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
și din componența căreia, mai puțin de o treime poate erau oșteni de meserie, majoritatea fiind răzeși luați direct de la coarnele plugului. În doar două luni, viteazul domnitor și oastea sa, dau lovitură după lovitură oștilor otomane, sprijinite de cele muntene și transilvane. Mai întâi, la Jiliște, spulberă armata turco-munteană, condusă de Petru Șchiopul și fratele său, domnitorul Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea și care era menită să-l instaleze pe cel dintâi pe tronul Moldovei. Imediat după aceasta, marele
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
al său, demersul nu-i reușește decât într-o mică măsură. Noua domnie de la București, apărată doar de o mână de oșteni conduși de vornicul Dumbravă, se încheie după numai patru zile, când o mică oaste strânsă de câțiva dregători munteni, lovesc capitala, înfrâng mica gardă și-l ucid pe proaspătul înscăunat, Vintilă-Vodă. Despre marele vornic Dumbravă se știe că a reușit să scape cu greu și să fugă în Transilvania, unde, câteva luni mai târziu este prins, adus în Muntenia
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]