1,285 matches
-
să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinăzării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
glumi cu el: - Mai, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supără pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, ca esti muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pa dumneavoastră, am zâs și ieu după capu’ mieu, fi-mi-ar capu
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
viață devotată ! Gheorșom : "sunt străin aici" ; "expulzare", sau "exil" Fu dăruit de Sefora, lui Moise, cel dintâi copil ! Fratele său Eliezer : "lui DUMNEZEU un ajutor" Născut fost-a de Sefora, ca al doilea lor fecior ! Aaron, fratele lui Moise, un "muntean, strălucitor" A fost primul Mare Preot, și lui Moise, ajutor ! Nadab, fiu al lui Aaron : "dornic, voluntar", mereu Iar fratele Abihu : "TATĂL meu, e DUMNEZEU !" "Amărăciune, răzvrătire" : Maria, sora lui Aaron S-a răzvrătit față de Moise și față de Cerescul DOMN
PERSONAJE BIBLICE (DE LA MOISE LA DAVID) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348519_a_349848]
-
Mărită - Chiuzbaia, Maramureș 18. ILIE Ionel - București 19. JANIK Gabriela Ligia - Aldingen, Germania 20. LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caras Severin 21. MARIN Ionel - Focșani, Vrancea 22. MERTICARU Mihai - Piatra-Neamț, Neamț 23. MIHALACHE Alexandra - Slobozia, Ialomița 24. MOCANU Geta - Galați 25. MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara 26. PÂL FRANCISC - Toronto, Canada 27. PÂRVU Cristina Maria - Spania 28. PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj (ÎN MEMORIAM) 29. POPESCU Adrian Nicolae - Rădăuți, Suceava 30. POPESCU Constantă - Răzvad, Dâmbovița 31. POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania 32. PRESADĂ
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348619_a_349948]
-
lucrarea sa „Lingvistica și Cultura”(1978, pag. 44) afirmă că: „limba și poporul român s-au format în nordul Dunării, unde s-au constituit mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât cel muntean, cât și cel moldovean s-au dezvoltat dinspre nord spre sud, adică dinspre Transilvania...până la sud de Dunăre, unde s-au format dialectele aromân, meglenoromân și istro-român...” Ce să zic? Adică, după ce s-au „latinizat”, dacii din Transilvania au dat
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
înfăptuirea revoluției. Lupta pentru Unire înglobează întreaga activitate din perioada 1859 ; în slujba Unirii el valorifică tezaurul folcloric național, care se va afla în centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie ciclul ” Ostașii noștri” cu celebrele „Peneș Curcanul”, „Sergentul”, „Odă ostașilor români”, „Hora de la Plevna” etc. Când Vasile Alecsandri intra la Junimea toată adunarea
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
simt ca-ntr-o Cetate Sacră, Unde respectul e deja inclus. Contemplu admirativ și iau aminte, La ctitorii ce temelia-u pus, La Filiala celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor, etern-spirituală! Suntem munteni la limita de vest, Chiar dac-avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat, sau la transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță, Dar, astăzi, iată că
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, VARIANTA A II-A, DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349849_a_351178]
-
toți ne trăgeam. A trebuit mulți ani să treacă Peste norod, peste popor. Conștiința lor să se trezească Într-un popor cutezător. În plin avânt revoluționar Au profitat de conjunctură. Renaște conștiința iar, Făcând o mare cotitură. Și moldovenii și muntenii Din cele două Principate Ales-au toți același Domn Pentru Unire și Dreptate. Românii toți s-au prins în joc Și au dat mână cu mână. Din Adunările ad-hoc Născutu-s-a nația română. Unirea Principatelor surori Se făcu dară sub deviza
MICA UNIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349907_a_351236]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > RSDR ÎMPĂRĂȚIA MINCIUNII. Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului RSDR împărăția minciunii. Există o împărăție pe globul terestru cu mai multe popoare de forma Moldoveni, Munteni ori Transilvăneni. Normal RSDR are și o Academie care, din eroare, a conferit titlul de DOCTTORE unui concetățean de meserie avocat. Se știe că avocatura este în relații directe cu dreptul și dreptatea în sensul că spre a „lămuri” elementele
RSDR ÎMPĂRĂŢIA MINCIUNII. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350136_a_351465]
-
murmurat pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
rău pentru ăl bătrân și poate îl opream să se ducă singur la cosit.” A fost momentul din care a început să folosească zarurile în loc de bobi, de cărți, de ghioc, de tot ce avea legătură cu ghicitul, cu viitorul, deși muntenii săi îl învățaseră să se ocupe de carte, de gospodărie, de animale, să-și măsoare viitorul după muncă, nu după câștiguri de o clipă.” Desigur, are un algoritm foarte simplu la felul cum îl lămuresc acestea. Interesant este că de
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
este așa de impresionantă încât îl face apoi, într-o discuție cu altă fată, Mona, să gândească diferit față de ceilalți de vârsta lui: „În dragoste, ca și în luptă, trebuie să fiu corect. Oare nu e și dragostea o luptă?” Munteanul are principii, e echilibrat : „Ridicările în slăvi nu înseamnă mare lucru pentru Tinică.” Totuși zarurile tranșează nemilos viitorul, cel puțin apropiat, a lui Zisu, cu urmări pentru restul vieții. Dintre Jeni și Mona, sorții o favorizează pe Mona. Apoi îi
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
bucata de pâine. De asemenea, e foarte prezent și vântul, care-mi zgâlțâie somnul și ușa când o uit deschisă (ieri era gata, gata să o rupă) Dimineața când mă scol amușinez aerul, ce-mi aduce mirosuri necunoscute, mie ca muntean. Ceva tot îmi este familiar: mirosul primăverii, același peste tot, și care în curând va schimba fața lucrurilor. Dar gata, am terminat cu sentimentalismele. Vreau, maestre, în continuare, să vă anunț că am făcut și eu pasul cel mare. Ajutat
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
glumi cu el: - Măi, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supăra pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, că ești muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pă dumneavoastră, am zâs șî ieu după capu’ mieu, fi-mi-ar capu
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni nu s-a interesat ca cel puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu, mare și frumos, întemeiat în 1820 în vremea păstoririi
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
soarele înghițit de dealurile din apropiere'', ,, ghemul vremii'', etc. Este un maestru al frazei bine închegate, frumos rânduite și pusă în ritmul celei mai alese sensibilități, lăsându-se ușor citită. Verbul său are ceva deosebit, e când sprinten ca vorba munteanului, când molcom ca cel al omului de la câmpie și, întotdeauna apropiat de sufletul cititorului. Prof. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Inelul de iarbă -un simbol al iubirii eterne, cronică de prof.Mircea Daroș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
îi admiram cu satisfacția de a fi intrat câțiva și pe fereastra deschisă și că și eu aici, departe de ninsorile din țară care încă nu sosiseră dar aveau în curând să se aștearnă, aveam parte de bucuria copilăriei de muntean get-beget și în care Moș Nicolae venea mereu cu darurile, însă pe timpul meu de cele mai multe ori cu “răbdări prăjite”, înzăpezit de-a binelea. După ce în seara venirii noastre am făcut pe viu incursiunea de cunoaștere pe cont propriu a minunăților
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
dezleagă - Boris IOACHIM ∎ Acorduri moldave (Volum antologic al poeților de pe NET) - Mihai LEONTE (Coordonator) ∎ Lacrimi de stele - Nicole LEPPA ∎ Pe aripi de idei - Năzărel LUCACI ∎ Semne de apropiere - Gabriel Vincențiu MĂLĂESCU ∎ Călător prin suflet - Mariana MIHAI ∎ Dincolo de tăcere - Andreea Monica MUNTEAN ∎ Mărțișor - Năstase MARIN ∎ Suflet la ofertă - Angelina NĂDEJDE ∎ O clipă cât o eternitate - Irina NOVAC ∎ Armonia contrariilor - Mihaela OANCEA ∎ Motanul IOACHIM - Mihaela OANCEA ∎ Țărăncuța de la Londra - LICUȚA PÂNTIA ∎ Solstițiul de vară - Lucia Silvia PODEANU ∎ Tărâmul durerii - Lucia Silvia PODEANU ∎ Pas
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război el oferă, generos, bologanilor nisipul cu reziduuri aurifere, prețul pâinii de zi cu zi a celor mai mulți munteni, nevoiași. În acest areal de legendă, un spațiu ocrotitor, apare casa părintească unde imaginea mamei umple sufletul copilului de admirație, de uimire, de bucurie și mai ales de liniște ca în povestea „Puiul mamei” sau „Barza”. Burcuș, câinele, tovarășul său
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
clar. (...) 4. Problema «guvernelor centrale», asupra căreia am promis să revenim, este foarte importantă! Cei care cunosc istoria românească interbelică știu foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de suferit decât de pe urma guvernelor și grupărilor politice transilvănene. În vreme ce moldovenii, muntenii și oltenii priveau cu venerație către Pământul Sfânt al Transilvaniei și către suferințele de veacuri ale Românilor ardeleni, grupările politice transilvane erau în mare parte dominate de oameni cu alte idei și interese. Cele mai mari suferințe ale Transilvaniei interbelice
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
nu doar atunci! Căci, dacă aspectele interbelice sunt secundare astăzi și țin de un trecut prea îndepărtat, să vedem situația recentă! Putem observa că, între decembrie 1989 și 9 februarie 2012, avem 7 prim-miniștri din care trei transilvăneni, unul muntean, unul basarabean și doi proveniți din structurile sovietice de ocupație din România comunistă (unul autopretins transilvănean). După religie, trei dintre prim-miniștri sunt catolici, unul de religie incertă (autodeclarat ortodox, dar dovedit de mai mulți martori ca penticostal și favorizator
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
Iancu au participat și alți fruntași transilvăneni. Atunci și-a dat seama Iancu că politica pașoptiștilor români e greșită, pentru că se baza doar pe susținerea austriecilor, în loc să se sprijine pe simpatia întregii Europe, așa cum au reușit să facă sașii ardeleni. Muntenii au cerut bani de la transilvăneni, pentru a publica în marile capitale europene memorii care să popularizeze cauza românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai îngrijorat de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
de munte unde „perpeleala colectivistă” a fost împiedicată cu obstinație (și sacrificii!) să se exprime în voia ei și, chiar dacă eram june neuns cu alifiile propagandei pretins „obiective, realiste și generoase” intuiam și realizam fenomenul în derulare prin toți porii munteanului, care împărtășise cu „frisoane” trâmbițata schimbare a „vieții și muncii țărănimii” colectiviste! Ofensiva „cu alai” și îmbrobodeli meștesugite, cu o retorică demagogică și cinică, completată de o „recuzită” cu insinuări transparente la forță și constrângeri dintre cele mai felurite, mimarea
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
Mării până în Postul Crăciunului. Dacă m-ați vedea, sunt numai piele și os...Parcă n-ar fi fost de-ajuns...Criza! Ca să vezi, dom’le, ce răni colaterale poate produce democrația...mioritică (să mă ierte „cel moldovean” și cu „cel muntean”! Că „cel ungurean”...are el nevoie de iertare!). Să ne-ntâlnim sănătoși și fără cucuie în...noiembrie! C-atunci va fi loc și de...sânge, Doamne ferește!, de vreme ce n-au confirmat acum bobii d-nei Macovei. Referință Bibliografică: TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile de veci înștiințau că Țara era în război. Și trenurile doldora de combatanți și de fierăria lor ucigătoare, care zdruncinau șinele de cale ferată și scrâșneau din roți înspre Bulboaca și Munteni. Și lumea multă și străină, oameni oropsiți, femei, copii și bătrâni umblând în pribegie ca să-și scape viața. Un neam mereu călcat de străini: tătarii, otomanii, semințiile cele mari de prin vecinătăți. Acum, nemții ... Și în vreme de razboi, ca
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]