803 matches
-
Acasă > Redacția > Autori > SORIN CRISTIAN MOISESCU Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului S ï maj but n a mur ˇ : bugojeśt ˇ , zubileśt ˇ , kolikireśt ˇ , risteśt ˇ , morkoseśt ˇ , gic ä neśt ˇ , pel a greśt ˇ , k a feśt ˇ . And-o kartier j ś
SORIN CRISTIAN MOISESCU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340207_a_341536]
-
bugojeśt ˇ , zubileśt ˇ , kolikireśt ˇ , risteśt ˇ , morkoseśt ˇ , gic ä neśt ˇ , pel a greśt ˇ , k a feśt ˇ . And-o kartier j śhonas mur ä tur j te k ë ren o j a rnatiko. Nik ë renas ë kh źuto pirostri j . K ë rnas ji on franć ˇ p- ë l bukǒrra de kopij ˇ
SORIN CRISTIAN MOISESCU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340207_a_341536]
-
Eminescu- a scris ea îngrijit pe pachet, conștientă de valoarea acestor scrisori, o parte din scrisorile mele sunt aici, o parte a rămas la el. De voi trăi, voi scrie ceva relativ la fazele acestui amor trist și nenorocit, de voi muri, lumea să ierte: Toate relele ce sunt într-un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” Dacă ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
cei ce au căzut cu el; Pentru vară mea și -al ei prunc, atât de mic și slab; Pentru fratele meu cel înalt și vânjos. Acum, lasă-mi Doamne numai lacrimile să curgă! *ZID= Zidul Plângerii sau Zidul Occidental(le Mur des Lamentations) din Ierusalim ,la care vin să se roage evrei din toată lumea.( vestigiu al vechiului Templu) Traducere și adaptare dintr-o poezie în engleză care m-a emoționat foarte mult. Omagiu victimelor Holocaustului și ale tuturor campaniilor militare ale
UN SOLDAT PLÂNGE LA ZID( VERSIUNE ORIGINALĂ ENGLEZĂ CU ADAPTARE ÎN ROMÂNĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378844_a_380173]
-
mai bogat în superenergii ș-n serii de parseci indiferenți, cea mai îndepărtată lumină ciudată dintre toate luminile ce credem noi naivi c-ar fi banale lumini... CÂND TERRA VA MURI Noi știm că Terra are un sfârșt, când Soarele muri-va-n viitor: întâi va fi glob roșu, prăpădit, umplând tot cerul cu al lui cuptor... Așa va fi în sute de milenii, când Terra redevine glob de foc, dar super-evoluții, super-genii vor strămuta toți oamenii din loc. (Chiar de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Ștefane, Măria Ta... (Doina). Vreme trece, vreme vine. (Glossă). V-ați născut într-un sat și v-ați petrecut o mare parte a vieții la oraș. Preferați civilizația urbană sau pe cea rurală? Privesc orașul - funicar -/ Cu oameni mulți și muri bizari, (...)/ Și orologiile bat -/ Dar nimeni nu le mai ascultă/ De vorbă multă, lume multă. (Privesc orașul - furnicar). Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint,/ Să văd ce eu atîta iubeam odinioară:/ A
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > POVESTE CU MURI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cândva... strângeam păduri pe coapsele, foșnind a muri, ne oglindeam a cer prin flori tu erai noapte, eu doar zori! Mușcam din plânsu-ți licurici strângând
POVESTE CU MURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373315_a_374644]
-
primăveri și toamnele au plâns pe veri, umbream tăcere-n cuib de cuci țesând pe margini eunuci. Apoi, în colții unei ierni pe coapse lungi, crestate-n perni, haite de lupi, ne-au stins prin guri lăsând orfan, crângul... de muri! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: POVESTE CU MURI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POVESTE CU MURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373315_a_374644]
-
tăcere-n cuib de cuci țesând pe margini eunuci. Apoi, în colții unei ierni pe coapse lungi, crestate-n perni, haite de lupi, ne-au stins prin guri lăsând orfan, crângul... de muri! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: POVESTE CU MURI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POVESTE CU MURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373315_a_374644]
-
mică, poemul de-afară prins înăuntru recită, declară - Aproape trecută e toamna, așternută-i castana pe caldarâm. Auzi pașii iernii din negura vermii cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
ați mai fost la noi, și ați mai scris despre mine și despre cărțile mele. Vă mulțumesc pentru tot ce-ați făcut pentru mine și pentru satul Chiuzbaia, satul în care m-am născut, am crescut și aici voi și muri, când a vrea Bunul Dumnezeu. ,,... eu sunt bătrână, mă vedeți, doa r". Reporter: - Stați liniștită. Nu trebuie să-mi mulțumiți, noi ne-am făcut doar datoria. Să fiți sănătoasă și vă asigur că voi veni aici ori de câte ori voi avea ocazia
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
curioasă... Îmi spui că-ți plac florile... A lui e drăgăstoasă, a ei mieroasă Tot rătăcești iscoditoare Ai aflat? Câți pui sunt în cuib? O, iar ești mioapă În lumea crizelor de piatră... nu mai avem s-au aruncat toate Murul se înalță să ne separe În a vedea sau nu ce-i libertatea Iar te-ai furișat printre flori Cine e orb? Nu, întunericul este lumina în mișcare Mintea și-a pierdut vederea... Câți pui de cioară sunt în cuib
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. O să mă întorc la tine, umerii albi așteaptă ca două fețe de pernă pe care n-am pus capul. Și sânii sunt copți de-atâta asprime de arșiță cu sfârcuri ca murul ce se urcă pe garduri. Inima se luptă să-nalțe iubirea-n poeme. Cum să mă întorc plecatul copil la totul de-a gata? Cheamă-mă tu, să-mi fie drumul mai sigur O să venim împreună în orașul din cuvânt
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
pietrele calme nu mă cunoaște cu sufletul ud fii Don Quijote al iubirilor crud simt piatra rotundă a sufletului rece ești cald în penumbră respiră va trece și nu de trei ori nu mă iubi iubesc eu atât cât se poate mur Referință Bibliografică: De trei ori nu / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DE TREI ORI NU de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376610_a_377939]
-
Acasă > Poeme > Devotament > EL, UN PAHAR CU LAPTE CERU ȘI-APOI MURI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului El, un pahar cu lapte ceru și-apoi muri Te plânge România când nu mai ești, bădie Și numai versu-ți dulce străbate pan la noi
EL, UN PAHAR CU LAPTE CERU ȘI-APOI MURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375853_a_377182]
-
ale părinților ei...erau acolo, sau numai amintirea lor? Dar, Daria unde era? - Daria, Daria, te iubește mama! Apoi, o explozie de lumini îi inundă creierul și întunericul de după o aruncă într-un haos din care nu mai ieși niciodată.Muri în închisoare spânzurată.Daria refuză să accepte că mama ei murise nebună.Vorbea despre ea ca despre cea mai minunată ființă, născocind povești în care credea cu ardoare, despre mama ei. Moștenise talentul mamei ei, urmând calea scrisului.Era jurnalistă
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]
-
dată, „Cetatea Soarelui”, întrucât este îmbrăcată în ceramică portocalie. Pentru că îmi plac florile și fructele, am avut grijă ca în primăvară, să semăn cât mai multe și diverse semințe de flori, dar să și plantez câțiva butași de căpșuni, zmeură, mur, coacăz și agriș. Acum, grădinița mea este plină de flori, care mai de care mai frumoase: petunii cu petale catifelate, regina nopții cu parfum delicat, trandafiri nobili și crăițe cochete, îmbrăcate în rochițe la fel de elegante ca și cele ale dansatoarelor
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
primeni cu flori de busuioc, Să amiroasă sfânt a lemn pe foc, Mirozna lor să urce pân' la stele. De nu, m-or târî lupii-n urlătoare, Lăsând în urmă oasele albite, Pierdute prin poiene înflorite Cu flori de zmeur, mur și de cicoare. Îmi vine somn de veci ca alinare, Rămâne trupul stins lângă stejar. Presară harpii flori și-apoi dispar, Iar eu vă țes povești din Ursa Mare. *** Ciclul "Era sa fiu poet" Referință Bibliografică: Povești țesute-n carul
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O să mă întorc la tine, umerii albi așteaptă ca două fețe de pernă pe care n-am pus capul. Și sânii sunt copți de-atâta asprime de arșiță cu sfârcuri ca murul ce se urcă pe garduri. Inima se luptă să-nalțe iubirea-n poeme. Cum să mă întorc plecatul copil la totul de-a gata? Cheamă-mă tu, să-mi fie drumul mai sigur O să venim împreună în orașul din cuvânt
CHEAMĂ-MĂ TU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374178_a_375507]
-
Eminescu opune prafului zidul: "Viața omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în câmpie (risipă), piramidele-n ruine, / Pedici sunt ce le-a pus omul l-al tău pas înfricoșat..." (Moarte, tu îmi pari...). Istoria zidului (cetate, domă, palat, castel, muri, ruine) este subiectul predilect din panoramele sale sociogonice. Nu zidul turnului babilonian, ca semn al trufiei, ci zidul ca rivalitate demiurgică, fapta creatoare a omului: cetatea Uruk a regelui sumerian Ghilgameș, primul om căruia i se dezvăluie condiția prafului: "Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
operează și deoarece adevărul se împlinește numai prin instalarea lui într-o anumită ființare".44 Înțelesul pe care-l dă M. Eminescu "locuirii pe pământ" este zidul, el nu este "pro-ducerea pământului", precum la Heidegger, ci act al faptei umane: "Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți / Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție, / Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, ..." (Memento mori). Precizarea lui Heidegger este importantă: "În înălțarea sa, templul conferă lucrurilor chipul care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
deoarece adevărul se împlinește numai prin instalarea lui într-o anumită ființare".44 Înțelesul pe care-l dă M. Eminescu "locuirii pe pământ" este zidul, el nu este "pro-ducerea pământului", precum la Heidegger, ci act al faptei umane: "Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți / Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție, / Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, ..." (Memento mori). Precizarea lui Heidegger este importantă: "În înălțarea sa, templul conferă lucrurilor chipul care le este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un semn, din ev în ev, către "populii" din istorie: "Ca s-explic a ta ființă, de gândiri am pus popoare, Ca idee să clădească pân-n soare,... Cum popoarele antice în al Asiei pământ Am unit stâncă pe stâncă, mur pe mur s-ajungă-n ceruri" (Memento mori) Într-un alt manuscris (ms. 2270) Eminescu relatează despre drumul lui Pitagora în Egipt descriindu-ne o viziune a sa: "O alee întreagă de sfinxi drum al vieții omenești plin de întrebări, iar la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din ev în ev, către "populii" din istorie: "Ca s-explic a ta ființă, de gândiri am pus popoare, Ca idee să clădească pân-n soare,... Cum popoarele antice în al Asiei pământ Am unit stâncă pe stâncă, mur pe mur s-ajungă-n ceruri" (Memento mori) Într-un alt manuscris (ms. 2270) Eminescu relatează despre drumul lui Pitagora în Egipt descriindu-ne o viziune a sa: "O alee întreagă de sfinxi drum al vieții omenești plin de întrebări, iar la capăt răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ciclului etern, "sigilii" ale faptei umane. Ridicarea lor, conviețuirea lângă ele, meditația, conferă după același Călinescu personajelor (regi, magi) "propria forță și slăbiciune, titanismul și asceza, damnarea și harul creației": cetate: "Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate..." (Memento mori) "Memphis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți " castel: "Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]