150 matches
-
1995 și în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 - 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore mureșene, Cornel Moraru, Cuvantul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p. 12, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 24 februarie 1996, p. 3, Zburătorul nr. 4 - 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Iulian Boldea, Cuvantul liber, 24 februarie 1996, p. 3, Zburătorul nr. 4 - 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvantul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvantul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvantul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureșene, 30 iunie 2000, p. 5, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mureș, nr. /2001, Camelia Crăciun, Vatra, 2001, Țiț Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvantul liber
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
bucurie și prețuire, am considerat că merită să primească mai mult decât o înnobilare, titlul de „Cetățean de onoare al poeziei”. Este primul titlu pe care Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș îl acordă vreunui poet mureșean, dar poate nu numai, pentru că, după știința mea, nimeni n-a mai acordat vreodată un astfel de titlu. Valentin Marica, după ani buni de cercetare literară, a decis să-și adune între coperte de carte o selecție din textele sale
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
euforia ține doar 2 sezoane în 1978 se schimbă 4 antrenori și echipa reușește să obțină doar o singură victorie tot campionatul, retrogradând în divizia C. În această ediție de campionat au loc și cele mai mari bâlciuri din fotbalul mureșean existând scoruri de 24-0 (Electromureș - Văleni) și chiar 31-0 (Metalurgica - Unirea Ungheni). Odată cu retrogradarea echipei în divizia C începe un duel la nivel local între Avântul și Oțelul (echipa preluată de Maksai Moise - după demiterea de la Avântul). Această rivalitate aduce
FCM Avântul Reghin () [Corola-website/Science/308400_a_309729]
-
De altfel, revista era tipărită pe banii socrului lui Coșbuc la editura lui C. Sfetea. Revista, care a fost concepută în descendența revistelor Dacia literară și Tribuna, a apărut doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Seria nouă, mureșeană, apare începând din mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus Guga și Mihai Sin. Revista a fost condusă de poetul, romancierul și dramaturgul Romulus Guga, iar după moartea sa de criticul și istoricul literar Cornel Moraru
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
fost fondat în toamna anului 2002, în municipiul Toplița din județul Harghita, de către scriitorul și omul de afaceri, Julien Tănase și inițial s-a numit Vocea Harghitei și a apărut bilingv. În primăvara anului 2003, publicația a pătruns pe piată mureșeana de media, sub denumirea de iar din primăvara anului 2006, publicația și-a mutat sediul la București și a devenit publicație națională, sub numele de "Vocea". Din toamna anului 2006, publicația și-a întrerupt apariția, din lipsă de fonduri.
Vocea Mureșului și Harghitei () [Corola-website/Science/303714_a_305043]
-
utilizabile în procesul educațional. Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative Istoric Cu o vechime de 15 ani, învățământul economic, juridic și administrativ în cadrul Universității „Petru Maior” cunoaște o puternică dezvoltare, devenind, pentru mii de tineri, tot mai atractiv. Comunitatea mureșeană, provocată și stimulată de economia de piață, a impulsionat și Universitatea „Petru Maior”, aceasta venind în întâmpinarea dorințelor și nevoilor educaționale ale tinerilor și ale altor categorii de vârstă. În acest context, se înregistrează creșterea continuă a numărului de studenți
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
prin revista științifică Studia Universitatis „Petru Maior”. Seria Philologia (cotată de către CNCSIS la categoria B+) și prin Școala doctorală de studii literare recent validată, una dintre cele mai importante și mai cunoscute catedre de profil nu doar din cadrul învățământului superior mureșean, dar și din întregul spațiu academic național. "Departamentul pentru Învățământ cu Frecvență Redusă și la Distanță (D.I.F.R.D)" Organizează programe de studii universitare și postuniversitare destinate calificării absolvenților de liceu și a perfecționării continue sau recalificării absolvenților de învățământ superior
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implicați în luptele de pe Leitha, împotriva markgrafului Heinrich al II-lea de Austria. O altă diplomă din 1217 vorbeste despre satul "Székelyszáz" din Bihor. Stabiliți în estul Regatului Ungariei secuii au înființat localități pe meleagurile mureșene. Un astfel de sat era și Târgu Mureșul, care se numea "Székelyvásárhely", adică Târgul Secuilor. În ceea ce privește așezarea secuilor în Scaunul Mureș, majoritatea datelor sunt furnizate de arhitectura bisericească din secolele XII-XV la care se adaugă rezultatele obținute din periegheze și
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
care Vasile Netea, sub patronajul Astrei, antrenează un număr semnificativ de intelectuali într-o mișcare culturală fără precedent în această zonă. Împreună cu același doctor, Vasile Netea publică mai multe lucrări despre istoria, etnografia și valorile neamului românesc, printre care "Figuri mureșene" și "Murăș, Murăș apă lină". În anul 1933, împreună cu Em. I. Cocoș, inițiază o foaie de cultură, intitulată "Credința", în care publică un material despre Nicolae Titulescu - „exponentul diplomației românești pentru apărarea integrității hotarelor României”. Chiar dacă popasul în aceste locuri
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
Marele Stat Major (1946-1947). A participat la campania din 1913 și la cele două războaie mondiale. După ce câțiva mureșeni curajoși s-au retras în apropierea Munților Călimani și au încercat timid să constituie o formă de rezistență anticomunistă, periodic, Securitatea mureșeană primea de la Centrala Securității din București (DGSP) tabele nominale cu persoanele care - în situația că ar fi ajuns în raza ei de responsabilitate - trebuiau localizate, apoi urmărite pentru a li se stabili contactele locale și ulterior arestate. Printre cei urmăriți
Mihail Voicu (general) () [Corola-website/Science/311482_a_312811]
-
de culoare având contururile „topite” (Copii cu arici, O rugăminte). Mai târziu se apleacă asupra temelor istorice-simbolice ale națiunii germane din Banat (Culegătoarele, Colonizarea șvabilor în Banat, Pribegii) și cu trecerea timpului paleta lui capătă prospețime post-impresionistă la realizarea peisajelor mureșene (Dimineața lângă drum, Peisaj pe Mureș, Bărci pe Mureș). Creația sa a umbrit activitatea modestului Stefan Jäger care continua să asiste la viața de zi cu zi a populației germane documentând traiul rural cu nostime scene de gen, mici documente
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Literară etc. În străinătate a colaborat la revista internațională de poezie „Le journale de poetes” (Bruxelles, Belgia, 1973). A debutat în ziarul Steaua Roșie Tg. Mureș în 1957 și în revista cenaclului Liviu Rebreanu care promova tinerele talente în arealul mureșean și participa la viața literară a orașului. A scris și teatru. În anul 2002 a apărut la Editura Ardealul din Tg. Mureș volumul de teatru cu trei piese Junta și Generalul, Zidul și Mandache și tranziția. A avut premiera absolută
Zeno Ghițulescu () [Corola-website/Science/317883_a_319212]
-
între 1486-1593, astfel este cea mai veche construcție din Iernut. Fondurile necesare realizării edificiului au fost donate de familia Bogáthi. Inițial lăcașul de cult a servit catolicii, dar la mijlocul secolului al XVI-lea când Reforma Protestantă a ajuns în meleagurile mureșene, locuitorii orașului au devenit reformați. Corul bisericii, având o boltă pe ogive, specifică stilului gotic, precum și ferestre cu deschideri în arc frânt, face parte probabil din prima etapă de construcție. Sub cor se cunoaște existența unei cripte a cărei intrare
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
cu multa dăruire, transmite prin interpretare, voce, priviri, fiecare simțire și tremur al cântecelor ei. Făcând parte din generația tânăra de interpreți ai zonei Transilvane, Ramona Fabian s-a remarcat prin talent și frumusețe, exprimând cântecele rupte din grădina folclorului mureșean cu multă dragoste, delicatețe și grijă deosebită. Știind să păstreze cu rigoare drumul curat al cântecului popular, a acordat atenție fiecărui detaliu ce alcătuiește imaginea unui artist. O interpretă care nu a dat pe nimeni la o parte pentru a
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
o rază mai largă a subunităților etnografice ale județului Mureș, așa încât a înregistrat atât învârtită rară cât și învârtită iute, atât purtată cât și “de-a lungu “ și chiar și ceardaș românesc. Melodiile au sursa și rădăcinile în autenticitatea folclorului mureșean, fiind adaptate calităților ei vocale și lipite de sufletul și inima artistei. Textele acestor cântece au fost alese astfel încât să o reprezinte, să oglindească interiorul personalității ei, precum și trăirile specifice vârstei pe care o are. În cântecele vesele, se observă
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
, aflată în satul cu același nume din comuna harghiteană Săcel a fost ridicată în anul 1784 în localitatea mureșeană Boiu. A fost mutată în Uilac în 1905. Are hramurile „Sfântul Gheorghe” și „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor isorice sub codul . A fost adusă, în satul răsfirat pe dealuri, în 1905 de la Boiu, când preot
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
Cryptal.Dupa o perioadă Marius se retrage fiind înlocuit de Ciprian Almășan ,simgurul membru al formației care nu este din Toplița,chitară ritm și backing vocals. Formația a participat la Festivalul văii Mureșului de la Rastolita ediția 2008.2009,Zilele Tirgu Mureșene -2009,zilele Toplițene 2008,2009 în deschiderea formației Compact, Festivalul Pro Bono Cultura-Tirgu Mureș, Festivalul internațional de tatuaje -Sibiu 2010,clubul Jazz & Blues din Tirgu Mureș,Clubul Office din Tirgu Mureș,Clubul Atstadt din Reghin,festivalul Proetnica Sighișoara -2009.Formația
Orion (formație) () [Corola-website/Science/322205_a_323534]
-
și Muzeul Județean Mureș și a colaborat la realizarea unor antologii de studii de istorie locală, care au vizat obiective cultural-religioase atât din municipiu, cât și din județ. A valorificat prin scris monumente și edificii cu rol simbolic în viață mureșeana: palatul Prefecturii și al Consiliului Județean Mureș, Catedrală Mare Ortodoxă, dar și altele mai puțin cunoscute din Reghin, Suseni, Pănet, Săcalu de Pădure, Cuștelnic, etc. Este autor al mai multor studii de specialitate privind evoluția urbană a municipiului Târgu-Mureș și
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]
-
mai multor studii de specialitate privind evoluția urbană a municipiului Târgu-Mureș și unele monumente de artă din județul Mureș, publicate în revistele: „Marisia” a Muzeului Județean Mureș, în seria „Reghinul Cultural” din Reghin, AD „Arhitext Desing” din București, „Anuarul Arvhivelor Mureșene” din Târgu Mureș. A publicat numeroase lucrări: Evoluția urbană a municipiului Târgu-Mureș de la începuturi până la 1848 (serial publicat între 1984-1994), Un monument transilvănean mai puțin cunoscut: Biserică Evanghelica din Reghin (1999), Muzeul Etnografic - un monument de seamă al arhitecturii artei
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]
-
în piața din mijlocul orașului prin demolarea Bisericii Franciscane și altor monumente istorice. În prezent thalia formată din Trupele "Liviu Rebreanu" și "Tompa Miklós" reprezintă un model de interculturalitate, prin promovarea unui repertoriu bilingv, funcționând ca un liant al comunității mureșene. Cei care caută o alternativă pentru ofertele institutului public, pot găsi în persoana Teatrului 74. Funcționând în Bastionul Măcelarilor din Cetatea Medievală, trupa formată din tineri actori vrea să abordeze prin proiecte unice stratul intelectual român din Târgu Mureș. Drepturile
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
București, Zwi Mazel, într-o solemnitate desfășurată la Ambasada Israelului, a ținut să-l comemoreze pe colonelul Sabin Motora și să-i confere, post-mortem, medalia „Yad Vashem”, de „Drept între popoare”. Jandarmeria Română a dat numele colonelul Sabin Motora unității mureșene de jandarmi. În conformitate cu ordinul M.A.I. Nr. 678 din 06.06 2005, începand cu data de 15.06 2005, Inspectoratul de Jandarmi Județean Mureș își schimbă denumirea în Inspectoratul de Jandarmi Județean Col.
Sabin Motora () [Corola-website/Science/330179_a_331508]
-
la Fabrica de cherestea din Lunca Bradului - în vacanțe, cât și pe cel rezultat din diversele prestații efectuate colegilor din școală. Anul 1928 reprezintă momentul în care își ia diploma de învățător și pornește pe drumul de luminător al satelor mureșene. Ca tânăr învățător a fost repartizat la 1 septembrie 1929 în satul Bozed (comuna Ceaușu de Câmpie) din județul Mureș, în activitatea sa didactică ajungând ulterior să predea în satul Vălenii de Mureș (comuna Brâncovenești) și mai apoi în satul
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
pentru că am început mai prost și le-am permis și lor să conducă cu unu zero important e că ne-am revenit am avut această putere am făcut un meci foarte frumos în care cred că a mulțumit și publicul mureșean. Ultimele meciuri din șaisprăzecimi se vor disputa mâine forbal internațional. EMPTY. A eliminat aseară pe Arsenal din șaisprăzecimile cupei Angliei scor doi la unu chiar la Londra. Empty. Tenis de masă acum echipa feminină a României joacă astăzi în compania
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]