347 matches
-
gol, iar stropii mărunți îi răcoriră chipul. Se întrebă dacă nu cumva visează. Din această reverie plăcută de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și Pătru Valdescu simți căpăstrul în mână. - Murgule, așa ceva n-am văzut noi niciodată! - exclamă cu satisfacție. Calul dădu din cap de parcă înțelese vorbele stăpânului. Tânărul, cuprins de exuberanță, se aventură până aproape de cascadă savurând plăcerea valului de aer reconfortant și exclamă entuziasmat: - Iată că visul meu a
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
gol, iar stropii mărunți îi răcoriră chipul. Se întrebă dacă nu cumva visează. Din această reverie plăcută de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și Pătru Valdescu simți căpăstrul în mână. - Murgule, așa ceva n-am văzut noi niciodată! - exclamă cu satisfacție. Calul dădu din cap de parcă înțelese vorbele stăpânului. Tânărul, cuprins de exuberanță, se aventură până aproape de cascadă savurând plăcerea valului de aer reconfortant și exclamă entuziasmat: - Iată că visul meu a
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
ta! - Ha, ha! Cine-mi este bodyguard! Dracul! - Pardon! Domnul dracu! Ștefan se îmbrăcă ca la armată! După câteva minute își încălecă armăsarul și ieși pe poartă cu acel bărbat exagerat de înalt de parcă avea picioroange. Ștefan alerga călare pe murgul său pe ulițele satului și apoi luă muchia colinei. Dracul fugea alături de el, dar deodată îl văzu cum sărea ca un cangur câte patru-cinci pași, depășindu-l. În câteva secunde acesta se făcu nevăzut. Tânărul avu tendința să se oprească
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
lună/ Și să trăim în trei, sfințiți de inima mea bună.// (Număr sfânt, pag. 9); // Mă simt legănat și visez fă- ră voie,/ Dorința îmi pare un cal nărăvaș,/ Căpăstrul chemării îl țin de nevoie,/ Mă poartă sălbatic, că-i murg pătimaș.// Speranța mă prinde de mână zâmbind/ Și cale îmi face cu inima-n mână,/ Genunchii îmi tremur, mă urc bâjbâind,/ Mă simt ca un sclav chemat de regină.// Deodată îți simt sărutarea ta dulce/ Și-n șoap- tă parfumul
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
Regiunea Europeană IV - dintre Germania, Franta și Elveția, pentru tineretul originar din România rezident în Baden-Württemberg.Baza taberei a fost cabana "Prietenii Naturii", din nordul regiunii Pădurea Neagră în satul Erbersbronn. Nu departe se află orășelul Forbach în valea râului „Murg“, deci în feerica „Murgtal“ sau puțin mai departe în drum spre Freudenstadt - capitala Pâdurii Negre, orașul stațiune Baiersbronn.De la bază, s-au vizitat atât obiective de interes istoric și geografic cât și obiective turistice de larg interes public. La tabără
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FILOSOFI DOGMATICI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului filosofi dogmatici devenind chirurgi călăresc cu zorii caii roibi și murgi iau urma la zmei și prescriu rețete fără epitete dacă din resurse una, numai una știrile pe surse adeveresc minciuna că e alb sau negru devenind opacă n-are cititorul ce să le mai facă aurul se vinde drămuit în
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
clipele amoroase. Ce ironie a sorții! Acum câteva secole adăpostea la răcoarea sa deținuții cei mai fioroși, iar acum devenise cel mai tentant dormitor pentru amorezi! În a treia dimineață, odată cu ivirea primilor zori, Pătru pătrunde în grajd, încalecă pe murgul său preferat și se pierde pe o alee în adâncul pădurii. Primele raze ale soarelui îl ajung din urmă pe cărarea șerpuitoare de lângă râul gălăgios. De după un pinten stâncos, în fața ochilor i se desfășoară spectaculoasa cascadă. Noi energii i se
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
nr. 1697 din 24 august 2015. SOARELE IUBIRII Sărută-mă în zori cu-o rază, Împlinește-mi visele... Dăruiește-mi o zi nouă... Limpezește-mi mințile! Îmbrățisează-mă când cerul Își oglindește-n val albastrul... Zeul pasiunilor, de foc, Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea... Păcatul și dorința... În brațe vei avea vulcanul... Lava-ți va topi ființă! Răcorește-mă spre seară Când amurgu-i pe cărare... Fă-mă să mă pierd de dor Așteptând o sărutare! Si cand noaptea se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
tău apus... Fi Soarele iubirii mele! Citește mai mult SOARELE IUBIRIISărută-mă în zori cu-o rază,Împlinește-mi visele...Dăruiește-mi o zi nouă...Limpezește-mi mințile!Îmbrățisează-mă când cerulîși oglindește-n val albastrul...Zeul pasiunilor, de foc,Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea...Păcatul și dorința...În brațe vei avea vulcanul...Lava-ți va topi ființă!Răcorește-mă spre searăCând amurgu-i pe cărare...Fă-mă să mă pierd de dorAșteptând o sărutare! Și când noaptea se coboarăîn umbrele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
stâncă... VEDENII Cu fața spre soare văd globul aprins al trandafirului cu care alerg pe apa gândurilor. Cu fața spre munte ciocârliile tale îl văd pe EMINESCU... EVADARE Mă simt captivă în propria-mi libertate ...de aici aud nechezat de murgi alergând orgolioși prin Calea Lactee azvârlind din copite puzderii de stele până aici, unde întoarce blând eternitatea. Mă simt prizonieră într-un tărâm al timpului în care mă constrânge fiecare clipă și alerg să prind secundele cu care mă întrec și
EVADAREA (POEZII) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374713_a_376042]
-
în pământ. Femeia surprinsă de propria-i acțiune curajoasă și de rezultatul acesteia se retrase înspăimântată în așternut. Se temea că l-a deranjat peste măsură și se va întoarce cu furie împotriva sa. Între timp Pătru alergase călare pe murgul său pe ulițele satului și apoi luase muchia colinei. Dracul fugea alături de el, dar deodată îl văzu cum sărea ca un cangur câte patru-cinci pași, depășindu-l. În câteva secunde acesta se făcu nevăzut. Bărbatul avu tendința să se oprească
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
un pat de ierburi și de flori. Voiam să fie noaptea lungă, Eternă, dacă se putea, Să ne trasăm hotar c-o dungă, Lăsată-n treacăt de o stea. Să colindăm ținutul nostru, Regină tu, iar eu plebeu, Ținându-mi Murgul de căpăstru, Pe drum scăldat de curcubeu. Referință Bibliografică: Ai semănat cerul cu stele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AI SEMĂNAT CERUL CU STELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369280_a_370609]
-
visez Că tu mă adori... Aș dori să plâng, Dar lacrimi nu am... O bufniță stă Tăcută pe-un ram... Pașii mei se pierd Pe cărări pustii, Încep să mă tem Că n-o să mai vii... Trec îngândurată Pe lângă doi murgi, Simt, nepotolit, Cum prin vene-mi curgi... Ce s-a întâmplat Cu iubirea ta, De ce oare-acum Te ascunzi de ea? Văd natura ce Zburdă-n verde viu, O mângâie un Amurg sângeriu... Pașii-ntortocheați Spre casă-mi îndrept, Evadez în
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al. Rosetti, în Istoria limbii române, a dat definiția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îl îngenunche și îl mângâie pe coamă. 6 2254 CENUȘOTCA PERSOANELE SOCOL UDRIȘTE SABĂU GLIGA TOADER LUPĂȘTEANU fost vornic de poartă și stăpân pe cetățuia Moara Guzganilor BOGDANA CRĂCIUNA fetele lui TUDORA ANGHELINA numită CENUȘOTCA, {EminescuOpVIII 121} fata lui Ștefan Murgul, fost pârcălab al Cetății-Albe, orfană în casă la TOADER LUPĂȘTEANU DAN VOIEVOD fecior domnesc din neamul Mușatin ISAC DIN BESERICANI cititori în zodii PEPELEA măscărici al lui VODĂ VLADISLAV BZMIAJNIE negustor leah HAGI MANUK BALAMUK negustor arman AVRAM NESPĂLAT negustor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
află în semnificația celor două cuvinte-cheie : Murga și druga. Pentru a desluși valorile semantice și simbolice ale termenului „Murga”, trebuie să pornesc de la probabila lui etimologie (fără să mă mai opresc asupra soluțiilor care s-au dovedit a fi eronate). Murg este un cuvânt autohton (prelatin), din fondul comun indo- -european, care s-a păstrat în limbile română și albaneză cu sensul adjectival de „închis la culoare, brun, negru” etc. Prin extensie, animale de culoare închisă : cal, câine, bou-murg, respectiv iapă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rolul lor documentar, cât și pentru valoarea unor piese care nu au mai fost atestate ulterior, cum sunt baladele Vizercan și porumbul, Ștefan Vodă și Vlădica Ion, Ileana din Ardeal, texte din ciclul Novăceștilor, colindele Soarele și porumbii, Mireasa, Dorul murgului. SCRIERI: Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele Moldaviei, Sibiu, 1862; Detorințele noastre, Viena, 1868; Epistolă deschisă cătră d-nii protopopi, preoți, învățători și
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Al. Vlahuță, Emigrantul de Elena Sevastos, Punguța cu doi bani de I. Creangă, Furnica de Carmen Sylva, schițe de I.L. Caragiale ș.a.). Literatura în primă apariție este alcătuită din povestiri cu subiecte folclorice sau povești populare, tradiții și obiceiuri: Dealul Murgului, Piatra Neamțului ș.a. Alți colaboratori: Ioan Suciu, Ioan Georgescu, Grigore Moldovan, Al. Aciu, I. Petrișor. M.Pp.
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite alert, cu simțul detaliului revelator, impresii suscitate de meleaguri balcanice, grecești și italice. Rețin atenția
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui Mantu, Timișoara, 1969; Mareșalii aerului. Expediția, București, 1973; Umbra. Fulgerul, București, 1975; Sonete, cu desene de Florin Pucă, București, 1979; Cursa cu obstacole, București, 1980; Poeme, București, 1998; Mahalaua colosală, București, 2002. Repere bibliografice: Radu Anton Roman, „Sonete”, LCF
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu, țară, Republica mea! Scăldată-n lumină, Te-ai schimbat la față Vezi, dragă Mărie Omul nu Îngheață!” (Ă). Eugen Frunză. - Birocratul. Ibidem, nr. 195, 30
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]