145 matches
-
Murgești (în trecut, Valea Raței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Batogu, Murgești (reședința) și Valea Ratei. Ea se află în nordul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203A, care o leagă spre est de Râmnicu Sărat, iar spre vest de Mărgăritești
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203A, care o leagă spre est de Râmnicu Sărat, iar spre vest de Mărgăritești în susul râului Câlnău și, peste niște dealuri, de Beceni, în valea Slănicului. La Murgești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ220, care leagă comuna în josul Câlnăului de Zărnești și Poșta Câlnău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Murgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
Mărgăritești în susul râului Câlnău și, peste niște dealuri, de Beceni, în valea Slănicului. La Murgești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ220, care leagă comuna în josul Câlnăului de Zărnești și Poșta Câlnău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Murgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,69%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
69%). Pentru 3,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea-Raței", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat, și era formată din cătunele Chiperu, Batogu, Murgești și Valea Raței, având în total 765 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
Valea Raței, având în total 765 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea Raței, Murgești (devenit deja reședința comunei), Mocani și Motohani (ultimele două preluate între timp de la comuna Racovițeni), în total cu 1537 de locuitori. Din 1931, ea a luat și numele de "Murgești", satul Chiperu fiind transferat comunei Pardoși. În 1950, comuna a
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea Raței, Murgești (devenit deja reședința comunei), Mocani și Motohani (ultimele două preluate între timp de la comuna Racovițeni), în total cu 1537 de locuitori. Din 1931, ea a luat și numele de "Murgești", satul Chiperu fiind transferat comunei Pardoși. În 1950, comuna a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău. Tot atunci, satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău. Tot atunci, satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
iar în pomelnicul de mai departe se prevăd la Bălițeni următoarele nume: Constantin Aprod, Costin preot, Gheorghe Rogojanu preot, Constantin Bălițeanu, apostol Neagu, Pandelie Toader Neagu. Se zice că pe atunci, fiind preot V. Lazăr cînd se distrusese fostele sate Murgești și Glodeni și abia se înființase satul Bereasa, care avea 13 case, acel preot Vasile venea la slujbă înarmat de frica păgînilor. La început biserica a fost acoperită cu stuh, pe urmă cu șindrilă și abia pe la 1855 cu tablă
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
a pârâului Oița. După urmele arheologice satul vechi era destul de întins și populat. Apariția unor proprietari cu numele de „Murgu” în documentele din sec. XV-XVI, a determinat pe Gh. Ghibănescu să considere că denumirea satului Murgeni ar veni de la Murgu, Murgești. Observația atentă asupra documentelor de arhivă pare să infirme această presupunere. Prima mențiune a satului Murgeni apare într-un document dat din Suceava de Ștefan cel Mare la 28 august 1466 în care nu apare niciun nume de Murgu. Abia
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
județul Buzău la limita cu județul Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele: Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Salciei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
este un oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Jilțu și (reședința), și din satele Gârbovu, Murgești, Strâmba-Jiu și Valea Viei. Orașul este situat în sudul județului Gorj și a apărut în jurul a două obiective industriale apărute în zonă: Termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni. Întreaga activitate a micului oraș gravitează în jurul lor. Se află la locul de
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
confirmări ale stăpânirii de moșii la Turceni. Prin secolele XV-XVI, localitatea s-a numit Câmpul Turcilor și ulterior Turceni. Localitatea a devenit oraș în anul 2004 și s-a constituit prin unirea într-o singură localitate administrativă a satelor: Turceni, Murgești, Gârbovu, Valea Viei, Jilțu și Stolojani. Orașul este situat în sudul județului Gorj și s-a dezvoltat în jurul a două obiective industriale apărute în zonă: Termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni. Întreaga activitate a micului oraș gravitează în jurul lor. Localitatea Turceni
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
de est cu comuna Plopșoru, la nord cu comuna Urdari, la vest cu comuna Negomir și Borăscu, la sud cu comuna Ionești, iar la sud-vest cu comuna Grozești din județul Mehedinți. Ca și componență, orașul Turceni cuprinde satele Turceni, Jilțul, Murgești, Gârbov, Strâmba și Valea Viei, forma lor fiind lineară. Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în zona climatului sud-vestic specifică unităților deluroase, cu o climă de deal continentală, având ierni geroase și veri călduroase și secetoase, cu precipitații
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
din izvoare, știubeie și fântâni, ca din anul 1975 să se amenajeze o rețea de aducțiune și distribuție a apei, unde au fost racordate 45 de gospodării, 1.400 de apartamente și 31 de agenți economici. Inițial, sate precum Gârbov, Murgești, Stolojani erau centre de comună, dar acum ele fac parte din orașul Turceni. Odată cu secolul al XVII-lea, Mânăstirea Tismana și o multitudine de familii boierești primesc confirmarea că pot stăpâni moșiile din Turceni. În 1964 Mânăstirea Tismana pune stăpânire
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
formată din terenuri agricole și este traversată de DN2 și de calea ferată Buzău-Mărășești. Satele sunt deservite în principal de șoseaua județeană DJ220, care urmează cursul Câlnăului și o leagă spre sud de Poșta Câlnău și spre nord de Racovițeni, Murgești, Pardoși și Buda. Deși poartă denumirea de "Zărnești", reședința comunei este la Fundeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zărnești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donațiilor și confirmațiunilor mănăstirilor din Oltenia scris de episcopul Inocențiu, mănăstirea mai posedă din cele 19 sate numai Strâmba, Izvoarele, Murgești, Baltă și jumătate din moșia Sărdăneștilor. La ridicarea bisericii contribuise și Milos, nepotul lui Stoichiță Râioșeanu. Acesta răsculându-se cu Lupu Mehedințeanu împotriva grecilor a atras urgia domnitorului Alexandru Ilias asupra casei sale și implicit asupra mănăstirii care a fost
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Lai Cantacuzin), în timp ce restul distribuției era format din Sergiu Tudose (Irimie Ortac), Giony Popovici (ajutorul de primar Vasile Mazu), Florian Potra (generalul Argintar), Gabriela Baciu (Aglaie Argintar), Șoimița Lupu (Daria Mazu), Gabriel Costea (Emil Mazu), Corneliu Revent (doctorul Barboni), Cătălina Murgea (Frosa Barboni), Victoria Cociaș-Șerban (Amalia Mazu), Cornel Scripcaru (căpitanul Cataramă), Valentin Popescu (hingherul) ș.a. Filmul are o durată de 99 de minute și a avut premiera la 19 iunie 1989. Filmul "Noiembrie, ultimul bal" a obținut în 1989 patru premii
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]