133 matches
-
s-așterne Sub pasul lui... Căci lutul în el crește, Lutul îl naște, lutul îl primește. 61 {EminescuOpVI 62} Și acest drum al pulberei, peirei, Ce ca pe-un plan l-am zugrăvit cu mâna, Nimic fiind, L-am închinat murirei -. În van s-acopără oprind ruina, Nimic etern în tremurul sclipirei; În van adun și-și grămădesc lumina, În cărți și scrisuri - și în van ș-acață De vis etern sărmana lor viață... Și tu ca ei voești a fi, demone
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rasați, ca medicul Zeletin, să se țină deoparte, într-o retragere discretă și subînțeleasă, punând între ei și lume distanța simbolică a cărților scrise în singurătate. Iată cum îl descrie Zeletin pe Tutoveanu: „Moartea maestrului a fost tristă, ca toate muririle. Ajunsese o umbră, o rămășiță de om, atât cât îi trebuie distincției ca să aibă prin ce să se exprime. Singure, înălțimea, fruntea generoasă și ținuta dreaptă îi rămăseseră aceleași, prefigurând însă «mâna din țarină», dar eu nu-mi dădeam seama
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
PRESA Școlile grecești fură acelea care dădură ascultătorilor întîia idee a unei filozofii de catedră. Cugetarea se mărginea până atunci la comentariile etico-religioase, la cărțile despre arta de a trăi mult (Macroviotica) sau de a muri odihnit (Îndeletnicire despre buna murire). În 1826 Eufrosin Poteca tipări niște Cuvinte panegirice, în care se încerca a da o noțiune despre principii, despre "întîiele începuturi ale celor ce sunt: Trup, Suflet și Minte" (cum s-ar zice: univers fenomenal, spirit universal și idee) și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rom�nesc�, 20 septembrie 1933 149��Neamul rom�nesc�, 21 martie 1937 150�Iorga a remarcat faptul c? P.�P.�Panaitescu se ridică �mpotriva falsific? rîi istoriei�. Memorii, vol. VI, p. 52. Vezi ? i Iorga, ? coală Nou? de Istorie: o l? murire definitiv? , Bucure? ți, 1936, p. 8 151�Memorii, vol. VI, p. 320 152�Gheorghe Br? tianu, Nicolae Iorga: istoric al rom�nilor, Bucure? ți, 1944; Iorga, Trei cuv�nt? ri, p. 67 153�Iorga �i scria lui Basil Munteanu: �Nu am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
der Rum�nien, Heft 1, Jena-Leipzig, 1933, p. 1 170��Neamul rom�nesc�, 17 mai 1936 171��Curentul�, 17 mai 1936 172��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 173��Universul�, 13 mai 1936 174�? coală Nou? de Istorie: o l? murire definitiv? , p. 14; Munteanu, op. cît. , p. 443 175��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 176��Adev? rul�, 10 iulie 1935 177��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 ? i �Adev? rul�, 24 iunie 1935 178�Memorii, vol. VII, pp. 262
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de greu. Doar hedoniștii o considerau ușoar]: o „acțiune corect]” ar fi pur și simplu ceea ce era perceput, în general, ca fiind corect, ins], având în vedere c] se putea justifica doar prin contribuția sa la pl]cere, orice nel]muriri puteau fi soluționate prin referire la acest crtiteriu, ușor de recunoscut de c]tre oricine. În schimb, Socrate pretinde c] nici el nu poate s] descrie aceast] arete, pe care o apeciaz] atât de mult, si c] nici nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ultima part. − (în stadiul actual de limbă) Și noi ce-amŭ fostŭ muriți în păcate (Coresi, Carte cu învățătură, 1581, apud Zamfir, 2007: 40) Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți (M. Eminescu, Împărat și proletar, 1874) nom. muritul (murirea − "experiența efectivă a morții") A PIERI Cinci persoane au pierit din cauza vremii part. pierit, -ă nom. pierirea, pieritul A REAPĂREA Ion a reapărut în oraș după o absență de cinci ani part. reapărut, -ă nom. reapărutul A RECIDIVA Boala recidivează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]