261 matches
-
Mihaela Bahna C. Ștefan Bejan Gh. Diana Marcela Bobeica I. Daniela Condurache C. Bogdan Damian I. Simona Ionela Frențescu M. Sergiu Hoha D. Didi Iacob A. CosminIulian Ilie I. Andreea Lorenț R. Ecaterina Lucan I. Ionuț Moraru G. Roxana Elenă Musteața I. OanaElena Opria F. Alină Nicoleta Pascaru I. IonuțConstantin Popa V. VasileRăzvan Râpanu C. Ionela Rusu C. Claudiu Sarbu S. Sergiu Gabriel Ștefăniu D. Daniela Ticaneț G. AndreiCristian Toader C. IonuțDaniel Tofan M. Sergiu Topciu S. RobertCătălin Vasiliu M. Alină
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Condurache H. Ovidiu Hristu Coșnița S. Andreea Donea D. Lorenza Enache G. George Tudor Gheucă C. Mihaela Iacob I. Alexandra Iacob L. Octavia Cristiana Ionescu M. Angel Georgian Iordache B. Cătălin Irimia N. Mădălina Jora G. Andra Mărar A. Cătălina Musteața N. Mircea Dorin Nechifor C. Diana Corina Ninu C. Mihaela Gabriela Obreja M. Andreea Roxana Petrescu A. Cristiana Plop R. Alexandra Pricop A. Andrei Romalia E. Carina Savin M. Oana Florina Silitra M. Crina Elenă Ungureanu Ț. Casiana Voloacă S.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mihăiță Chelaru Andrei Ciobanu V. Vlad Cocuz M. Iuliana Darie M. Roxana Diugu C. Denis Mădălina Enachi C. Lăură Georgiana Filimon M. Mihai Iacob I. Andreea Ifteni M. Oana Mardare I. Oana Micu M. Geanina Elenă Mihai G. Andra Elenă Musteața M. Mihaela Mirabela Nechita E. Ecaterina Părtenie A. Alexandru Gabriel Pricopi Maria Magdalena Proțop V. Mădălina Sandu C. Gabriel Sardaru G. Monica Cornelia Sîrbu Gh. Oana Giorgiana Țăpurică Cristian Tiron Ț. Alin Tudorache F. Claudia Elenă Vîrnă Florina Clasa a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Bogos A. Cătălina Andreea Cazan G. Gelu Gabriel Ciobanu I. Emanuela Crăsneanu V. Elenă Irina Ferariu G Marină Galeru S. Marian Sorin Hortolomei P.Andreea Ionescu M. George Lefter E. Laurențiu Marius Mistreanu A. George Donadoni Moisă M. Marian Ionuț Musteața V. Ciprian Constantin Pîrvan G. Mihai Sebastian Popov C. Magda Maria Sbanțu P. George Alexandru Secobeanu I. Ana Maria Teodorel D. Andreia Mihaela Țuca G. Adelina Gabriela Vasile I. Cătălin Vasile I. Claudiu clasa a XIII-a F.R Diriginte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
528 ; 34, pp. 24-26 ; 312, p. 401 ; pentru Înțelesul de „lume de dincolo” al acestor toponime mitice, vezi 171, p. 452 )"/>. Înșiși copiii Diavolului - cu care acesta mai schimbă, În leagăn, copii normali, nebotezați - devin „oameni roșii”, cu „barbă și mustețile roșii” <endnote id="(259, p. 433)"/>. Mai mult decât atât, conform unei credințe populare românești, Însuși „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(176 ; 137, p. 6)"/>. Identitatea etnică a acestei mitice „femei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Samoilă, Ștefan Stoean Ciupilă, Neculai N. Tabacaru, Gh. M. Șerban, Gh. Mustață Pavăl, Gheorghe Th. Rusu, Ion D. Codreanu, Ion Gavril Condurachi, Vasile I. Rășcanu, Vasile I. Chiriacu, Ion P. Th. Pascal, Dumitru a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
am spus că-mi place de el, chiar dacă a cunoscut mai multe fete, înseamnă că nu-i un popleacă. El mi-a căzut drag dintre băieții ce i-am cunoscut, că era mai cumpănit decât alții. Bunicul zâmbea șiret pe sub musteață auzind laudele ce i le aducea soața lui. − Să știți că părinții mei au înțeles ce le-am spus, continuă bunica povestirea ei. Au fost și ei de acord, ne-am cununat și am făcut nuntă mare și frumoasă, cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca orice cântare pentru mort, mai departe... și mai departe... până se pierde undeva departe... departe... Din grămada de cadavre, se ițește capul unui bătrân, un țăran-oștean, o arătare cu părul vâlvoi năclăit de glod și sânge, că până și mustețile pe oală îi sunt mocirlite. Doare, Gheorghiță? îl întreabă el cu milă pe tânărul plăieș cocârjat lângă roata tunului, cu pumnii adânciți în burtă. Olecuță, geme el încetișor, cu un zâmbet schimonosit, da' pe 'mnetale țapăn te-o mai otânjit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cărarea... Acușica vin și eu, mai spune și se culcă alături. Și se face tăcere... Fulguie ușor și aburi destrămați se leagănă, se leagănă... Un stol de ciori croncănind mătură în zbor pământul cu umbra lor. Câțiva oșteni zdraveni, cu musteți bogate, cu căciuli țuguiate, adună morții; pe moldoveni îi cară cu grijă, ușurel, de mâini și de picioare, îi culcă unul lângă altul cu capul spre Răsărit; pe turci îi târăsc, îi adună și-i fac stivă... Printre copaci, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gol, cu pletele blonde pe spate. Aferim nostimadă când o afla Mohamed-sultan, de așa trântaie ce-o mâncat strălucita armie a Împărăției, rușinată în mlaștina ce-i zice "La Podul Înalt", hohotește vornicul Bodea, un roșcovan cu ochi de viezure, musteți pe oală și o gură hlizită. Și când te gândești că Süleyman-Hadâm-Pașa avea strașnică poruncă: "Pe afurisitul ghiaur al Moldovei de barbă să-l scoată din vizuină, și viu au mort să-l târască la picioarele Slăvitului Padișah", spune rânjind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bătrân alb, înțelept și blajin, un adevărat tată pentru nepotul Ștefan. Ce spui? face Ștefan pe miratul, deși prea bine știe. Chiar așa a spus Slăvitul? De barbă? întreabă și își mângâie obrazul, cu un zâmbet șăgalnic. Regret: barba-rade... de musteață, poate... Boierii pufnesc în râs, o dată cu bubuitul pușcilor pe metereze. De nu era "Ghiaurul ista spurcat", nu știu, zău, dracu' ne lua, mărturisește Duma, fiul lui Vlaicu și văr bun cu Ștefan, un tânăr pârcălab, iscusit sol și cavaler de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
chiar muntenii lui taica. Că toți au strâmbat din nas: "Oaste de opincari", ridică ea din nou glasul. Da' numai ce și-a slobozit Măria sa "opincarii" în luptă, că le-a înghețat zâmbetul pe buze și li s-a pleoștit musteața! Că Ștefan... continuă ea, dar, brusc, se întrerupe cuprinsă de panică. Măria sa Doamna... șoptește și repede furișează alăuta sub bancă și, de prea mult zor să pornească vârtelnița, răvășește feșile pe jos. Voichița se ridică în picioare, spăsită, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vin, cât din luptele cu turcii, pe care ni le povestea cu vorba lui lată, ardelenească. Eu și cu Vlad niște băiețandri, ne legasem frați de cruce ascultam vrăjiți, cu gurile căscate, nu ne puteam lua ochii de la uriașele lui musteți pe oală. Ne povestea planurile, visele ce și le făurise, împreună cu toate puterile Europei și ale Asiei: eliberarea Constantinopolului și aruncarea turcimii dincolo de Marea Marmara, salvarea Europei de teroarea ciumei otomane, ce numai cucerirea lumii visa. Eram la Veneția, povestește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
una! "No! O dat Dumnezău să fim o singură țară! Transilvania, Moldova și Țara Românească! Împreună! Jurați!!" Am jurat să fim la bine și la rău împreună, până la moarte! Și unde s-a pornit uriașul să hohotească de-i fluturau mustețile, să stingă făcliile, nu alta: "No! Amu pohtește Mahomede, de ți s-o făcut de trântaie! Nu ți-i mai trece osmanlâii Dunărea cât îi lumea și pământul! Că Dunărea-i bună stavilă, și gând să sece n-are". Ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spade grele, cu scuturi și mai grele, cu buzdugane foarte grele! Înțeleg!... Da' să ne fugărească cu bolovani la spinare de-am scos limba de-un cot!... Pe mine unu' m-a cocoșat, m-a secat! se vaicăre el și mustețile îi fâlfâie în bătaia răsuflării gâfâite. Șendrea scoate din sacul său un bolovan de râu, îl cântărește în mâini și râde: Lasă bădie: nădușești cu folos! Ce folos?! Ce folos?! Până ne belesc turcii, ne belește Vodă! S-au încins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spune Ștefan în bătaie de joc luându-se peste picior. M-am săturat ca orice mocofan să mă măsoare de sus. Mai cu folos ar fi să vă scurtez pe toți de picioare, continuă el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă dau de gol. Afurisiți moldovenii iștea, de unde le-or fi aflând pe toate? Râd eu... râd mânzește de mine însumi! Boierii râd și ei... La a treia ulcică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o rupă, spune Stanciu. Te gândești la Lublau? Păi... eu am luptat la Marienburg, când am dat o mână de ajutor Poloniei în lupta ei pentru neatârnare. Ce spui?! se minunează Ștefan. Ai apucat Marienburgul?!... Apucat! Nici nu-mi mijise musteața, era spada mai mare ca mine, începe să râdă Stanciu amintindu-și. Mă visam un magnific! Eram îndrăgostit lulea de Nastasia, fiica cea mică a voievodului Alexandru. Voiam să mă întorc acoperit de laurii gloriei... La prima ciocnire, m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și cine ne-a dus de nas?! se oțărăște Alexa. Un mucos! Un băiețandru căruia abia-i mijise musteața!... Îmi vine să-mi dau palme! Și într-o zi de Sântă-Măria Mare țin minte -, se făcuse slujbă mare la biserica Mirăuților, am legănat și racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou să ne meargă bine. Măria sa ne-a pohtit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
copiii să se băjenească la codru! Din această clipă, suntem un gând și-o singură voință! Duma! Pleci la Buda! Tăutule! Pleci la Cracovia! Omorâți caii! Zi și noapte! Duceți sabia însângerată și strigătul de luptă: "Vin turcii!! Vin turcii!!"... Musteața zbârlită îi fâlfâie în bătaia răsuflării gâfâite. Învingem au murim!! Jurăm!! strigă boierii într-un glas. Ia! Ia mai slăbiți-mă cu moartea! Eu am nevoie de viteji, nu de hoituri fie ele și de eroi! Aveți grijă de voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să se mânie iar, dar se stăpânește. Adică?!... Toader își frământă căciula, transpiră, mormăie: Oamenii... oamenii cârtesc... Cârtesc?!?! Nu... nu mai vor să... Zic că, dacă... dacă... își înghite cuvântul și pleacă ochii spăsit. Ceee?!?! strigă Ștefan mânios mușcându-și musteața, vânăt, cu tot sângele năvală în cap, amenințător. "Nu mai vor?!?!" Ce "nu mai vor?!?!" Cum "nu mai vor?!?!"... E vreme de război, nu-i pe vrute au nevrute!! E după poruncă!! Altfel!!... Avem prunci, muieri, bâiguie tânărul cu ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul securității, iar Dumitru Hrapciuc este coptat pe linie judiciară. Comandantul Centrului Militar raional Trușești este adus din comuna Răuseni, unde era văcar, și i se dă gradul de căpitan. În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul securității, iar Dumitru Hrapciuc este coptat pe linie judiciară. Comandantul Centrului Militar raional Trușești este adus din comuna Răuseni, unde era văcar, și i se dă gradul de căpitan. În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să deie În Căcîga cu o bardă lată, Iar acela aruncând o bebeie, Îl tocă tocmai în gura căscată, Și așa-i fu de crudă lovitura, Încât îi zdrobi toți dinții din gură. DINICU
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pierdu mustățile, pe care le colectă, cu evlavia unui Alfred de Musset, într-o cutiuță. Luă opiu spre a nu mai supraviețui acestei catastrofe, pentru ca nu cumva lumea să zică: Iată Daniil Scavinschi cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața și e chiar caricatură. Scavinschi traduse Brutus de Voltaire și Democrit de Regnard. Ultima piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii merită atenția doar Călătoria la Borsec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]