1,100 matches
-
Facultatea de Filologie și Fundația „Vasile Pogor” din Iași îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea „Norocul literaturii române, Eminescu”. Rar mi-a fost dat să citesc un roman mai bine documentat ca acesta, cu vervă academică care mustește în fiecare frază, cu o multitudine de informații care abundă în fiecare localitate prezentată de scriitorul clujean. Narațiunea romanului debutează în noaptea Anului Nou, când părinții lui Gib Mihăescu sunt invitați la petrecerea ocazionată de intrarea în secolul XX, în
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/petre_din_1459415392.html [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
îți dai seama la a doua lectură, că dincolo de comedia amar-tragică a destinului clasei țărănești, te așteaptă o piesă de teatru filozofică în cel mai profund sens al cuvântului. Aparent ușoară, vioaie și pitorească, dar și surprinzătoare, chiar șocantă, piesa mustește de semnificații filozofice, fiind de fapt o parabolă, o filozofare profundă și amară pe marginea sensului, destinului nostru ca popor. Încercăm să ne adunăm cuvintele căutând un unghi, un loc de intrare în universul semantic al piesei, pentru că, mărturisim, iată
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
să nu fie surprins de dușman, care mai chiulește și el de la muncă, trăgându-se la o țuiculiță și la un pahar de vorbă. Țăranii lui Dumitrescu (autorul, altfel destul de intelectualist, are mai multe piese cu țărani, unele capodopere, toate mustind de filozofie), sunt oameni buni, glumeți, cu înclinație către umor. Sunt însă cuprinși repede de boala fricurilor. Fricurile sunt un fel de reacție la absurdul istoriei, la cinismul, la setea de destrucție. Sunt o reacție la istorie, un mod de
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
într-una din cele cinci piețe cu căsuțe din bușteni de lemn, răsărite în oraș ca niște sate de iarnă de pe felicitările copilăriei. Cârnatul îl primim din mâinile unui slovac inimos care își laudă marfa pe bună dreptate. Carnea proaspătă mustește de sevă și are gust ca de la porcul de casă sacrificat în ograda bunicilor noștri, acum nu chiar atât de mulți ani. Să ne mirăm că vânzătorul nu e austriac pursânge? Ba, bine că nu: se spune că un vienez
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_vienez.html [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul creșterii armonioase a frumoasei așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
dacă aș fi un boboc de iris m-aș deschide voluptos într-o floare albastră la marginea zării, dar parcă mai bine ar fi să fiu o sabie, un paloș, un dinte de Archaeopteryx, în aceasta zi bolnavă de toamnă, mustind de obsesii, îmi vine să arunc cu nuci în scorburi să omor veverițele, pițigoii, să-mi iau ochii în mâini și să mă-ntind în toată nefericirea-mi pe-un strugure. Referință Bibliografică: Accente grave de toamnă târzie / Aurel Conțu
ACCENTE GRAVE DE TOAMNĂ TÂRZIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1479353836.html [Corola-blog/BlogPost/372713_a_374042]
-
oniric. Florile din glastra mea au cenușă vulcanică în loc de polen. Își întind aripile negre noaptea , pentru a mă îmbrățișa. Merg pe mijlocul străzii, mă simt ca o figură geometrică fără puncte. Vitrinele pe două picioare se plimbă neregulat pe străzi, mustind a pelin și a rumoare albastră. Gândurile mele, aidoma cărnii ultimului somon de pe planetă, sunt curierii lichefiați ai outside-ului teluric. Imortalizez divinitatea ce face flotări cu încetinitorul ceas. Stop-cadrele mușcă din celulele actorilor. Văd, levitând sarcofagele mesteceniilor muți. Pădurile, deghizate
UMANU-I UN ORBIT MIȘTO de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488921015.html [Corola-blog/BlogPost/340237_a_341566]
-
tastatură, numai de dragul de a colecționa diplome, de a-și vedea numele și elucubrațiile „literare” prin revistuțe „de cultură”, de a bea șampanie pe la festivaluri de artă și de a da interviuri pe cine-știe-ce canale regionale de televiziune care oricum mustesc de sub- și de anti-cultură. Pentru că, la urma urmei, orice s-ar spune, cultura fără Dumnezeu nu-i decât un ziar bun de împachetat brânză. Câtă vreme mai există exegeți precum domnii Al. Florin Țene, George Petrovai, Voichița Tulcan Macovei
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489465322.html [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
îi săvârșea inimitabil oricărui text literar abordat o de neegalat și liniștitoare litanie personală, ce scotea pur și simplu completamente materialul respectiv din spațio-temporalitatea-i firească, plasându-l brusc, cu forța superioară a magiei sufletului, într-un loc numai al său, mustind de sacralitate, pe care acesta îl merita în mod evident, fără nicio ezitare de ordin critic-interpretativ din partea nimănui. Cititul artistic al Profesorului Ion Chivu căpătase de multă vreme pentru mine intensitatea emoției curate și fremătătoare, pe care ajungi să o
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_langa_noi_magdalena_albu_1358402087.html [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
luna trimite câte-o rază și mă înțeapă cu gheță-n inimă firul gândului din deșertul sufletului meu s-a răcit cu brumă soarele încă stropește cu raze cerul pământul plânge cu munții prin înalte cețuri prin văi și-n cetăți mustește trecutul vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/September.html [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
a găsit un loc important în întreaga scriere a poetului George CĂLIN. Adesea, cum o demonstrează și versurile sale, cuvintele apar ca o ploaie torențială de vară, și toate ( deodată) ar vrea să germineze în solul fertil al creativității, sol mustind de sevă, de iubire și energie călăuzitoare către "formă", către un adevăr gândit, rostit și așternut într-un vers memorabil, nemuritor. Care dintre cuvinte ar vrea să se stingă înainte de a-și dezvălui întregul mister? NICIUNUL! Poetul știe acest lucru
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
totul o altă mentalitate. Nu se lasă biruită de prejudecățile celorlalți. Spusele ei denotă revolta dar și drama personală: „Eu curvă?! Crezi că astea, care mă judecă astfel, sunt normale la cap?! Ochii ei verzi capătă sclipiri străfulgerătoare. Bărbia îi mustește a supărare. Colțurile gurii par nehotărâte; dau să coboare a nemulțumire ca mai apoi să se ridice, însoțind ironia, sfârșind într-un zâmbet larg, vesel, în consonanță cu ceea ce mintea ei tocmai descoperă: „Păi ăstea măritate și-o trag aproape
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Ce se voiau în casa mea primiți M-am tot luptat o zi întreagă Până- am băgat furtuna în desagă... Am încetat să cred că mai trăiesc Și-am început ușor să mă ciupesc Eram de pază-n carnea mea Mustea emoția și lacrima în ea! În lăcrămioare mi-am lăsat și plânsul Când o metanie băteam cu dânsul Și a venit pe ceru-mi bucuria Credeam c-o simte toată România (și Anglia)! 23 aprilie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică
VESTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1429812764.html [Corola-blog/BlogPost/374881_a_376210]
-
când se-adunau, din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsa miere. Mi se lipeau de talpă goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Și taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, ... Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia,mlădițe de ferigi de la zenituri,și-n părul blond, atâtea asfințituridin stupii grei, și-a lor prelinsa miere.Mi se lipeau de talpă goală sâmburi,mustind în carnea grea de corcodușeSi taine verzi, cu umbre jucăușe,cădeau, ... XV. VERDELE DE RĂMAS-BUN, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015. Din poienele uitării, iarbă nopții, tot mai mult și mai mult, din altă
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
te-ai strâns din colburi și mi-ai înțeles chemarea anilor de dinainte, anilor de dinapoi. Hai! ai zis, vara-i pe- aproape și cireșele-s în frunze, bântuindu-ți amintirea pașilor pierduți prin fan, melcii urca pe matasea florilor mustind de apă și pe putredele scânduri spijinite de un prun; Ochii tăi tot țes izvoare din potoape de lucerna, greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâne adunându-te din crudul ... Citește mai mult Din poienele uitării, iarbă nopții, tot mai
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tu, râzând, te-ai strâns din colburi și mi-ai înțeles chemareaanilor de dinainte, anilor de dinapoi.Hai! ai zis, vara-i pe- aproapeși cireșele-s în frunze,bântuindu-ți amintirea pașilor pierduți prin fan,melcii urca pe matasea florilor mustind de apași pe putredele scândurispijinite de un prun;Ochii tăi tot țes izvoaredin potoape de lucerna,greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâneadunându-te din crudul... XVI. APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1607 din 26
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Publicat în: Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Glasul generației de azi Florile au pălit sunt veștede-n grădină într-un noiembrie trist cu soare și ploi Prin ochi de timp plânge țara, suspină Iar neliniștea mustește-n pântece la noi. Tinerii doresc renaștere, schimbare De atâta nedreptate azi sunt revoltați După zeci de ani de speranță, așteptare Văd cum părinți lor au fost înșelați. In jur, în viață, la TV văd umilință Promisiuni, incertitudine și nepăsare
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1446751025.html [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
Când râzi și plângi, pe alei, frumoasă doamnă, Simt miros, aromă dulce de gutui, Boem aer respiri printre frunze de toamnă. Cu tine pictez tabloul în culori calde și vii Cu spice, flori de câmp și mere coapte, Freamătă ciorchinii, mustesc în vii Timid greierele cântă serenade-n noapte. Cu tine rătăcesc, sarutându-mi pașii Cu frunze vii și moarte sub falnicii castani, E timpul nunților, se bucură mirii și nașii, Tradiție la români de zeci de ani. Cu tine surâd clipe
TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1444325173.html [Corola-blog/BlogPost/381774_a_383103]
-
care pătrundea în odaie. Din copaci, frunzele galbene, după un zbor legănat, se așterneau una după alta, cu foșnete amplificate de adânca tăcere, peste iarba pălită. Pe peretele din stânga al camerei, în plină lumină, tabloul era o explozie în care mustea culoarea. Câteva albăstrele printre maci într-o mică vază albă, se aplecau cu grație, parcă spre a privi mai bine cei câțiva stropi rubinii ce se scurgeau în farfuria pe care trona o uriașă felie de pepene roșu. În roșul
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
e veșnic închisă în față durerii Și fericirii pentru sosirea reginei reginelor: Moartea șleampătă, fățoasă spre distracția nebunilor, și cu gândurile inundate de țicneli de epocă,... În locuri blestemate, oameni blestemați Se topesc și se scurg în pământul mâlos , fluorescent, mustind a nenorociri terestre, Ca un iad blând și pământean Pregătit ca pentru vecie Unor spirite dăltuite în durere Și facere de rău. Doamne, deschide-ți brațele atotputernice, Dă-le aripi, gătește-i ca pe niște îngeri ai durerii Spre pildă
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1425226237.html [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
teama înecului, le-am mulțumit pentru ajutor și cu toții am ridicat ambarcațiunea pe nisip, pentru ca niciun val să n-o mai poată lua. Am golit apa din barcă și acum exista problema cum să ajungem acasă cu atât bagaj, care mustea tot de apă. L-am lăsat pe nea Nicu să aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm bagajul. Barca
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400520453.html [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
ați avut-o la începutul vieții și pe care corpul vostru o caută cu disperare încă de atunci. Fericirea nu este o opțiune, nu trebuie să se transforme într-o filosofie de viață, este deja singura filosofie a naturii care mustește în tine. Pentru că ființa ta nu îți lasă opțiuni. Nu poți alege să fii nefericit, pentru că asta va duce în scurt timp la distrugerea ta. Sfinții și profeții care predică tristețea ființativă nu sunt decât niște ipocriți care vor astfel
FERICIREA – FARUL NOSTRU INTERIOR, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1477328154.html [Corola-blog/BlogPost/371413_a_372742]
-
morții ar deveni sinonimă cu suprimarea adevărului ontologic care constituie ființa umană”. Sub pana măiastră a lui Adrian Erbiceanu, arhicunoscutul basm popular auzit cu aproape două veacuri în urmă de bucureșteanul Petre Ispirescu, a devenit, puternic personalizat, un poem tragic, mustind de cele mai neașteptate tâlcuri, despre destin, conflict între generații, revoltă împotriva condiției umane, ideal, rost al individului pe lume, căutarea a paradisului pierdut, sacrificiu uman, durere, precum la daci, de a nu fi nemuritor ca zeii, testare a limitelor
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
entuziasm, de înflăcărare creștină. Dacă ți se pare că totul se năruie în jurul tău, mergi la Părintele Amfilohie și vei pleca mai sigur pe forțele tale, mai entuziasmat, mai puternic în credință și vei lua și Duh Sfânt. Părintele Amfilohie mustește a Duh Sfânt și este disponibil și dornic de a-l împarte și celorlalți, pentru că de unde dă Părintele, nu se împuțineză, ci se înmulțește, pentru că numai cele lumești se împuținează. Părintele Amfilohie este un înger în trup, un soldat înarmat
DIN CABINA AVIONULUI ÎN CHILIA DE MONAH de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465795575.html [Corola-blog/BlogPost/378683_a_380012]