1,312 matches
-
înțelegi că eu nu sufăr de singurătatea nimicului? Într-o dimineață de aprilie m-a strigat pe nume singurătatea, apoi a urcat la tine. Acum, împreună cu alte singurătăți deportate, îți umple lagărul. 55. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri, nici cu iuțimea Ta să mă cerți. Miluiește-mă, Doamne, că sunt neputincios, vindecă-mă, Doamne, că s-au desfăcut oasele mele și sufletul meu s-a înspăimântat foarte, mântuiește-mă pentru mare mila Ta, că nu este moarte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Petru, ce te apasă pe suflet? Îndrăznește! Nu eu, Dumnezeu te ascultă, te iartă, te povățuiește. Trebuie doar să te căiești de cele păcătuite și să te rogi pentru cele dorite inimii tale. El ne judecă cu îngăduință, el ne mustră cu blândețe, el ne îndreaptă cu îndelungă răbdare. Fii cu inima deschisă, Dumnezeu nu bate în porți ferecate și nu primește ce i se aruncă pe fereastră. Omul rupe din sine și se oferă ca un păcat în tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pun mâna pe sabie, de sabie vor pieri". Și a adăugat: Crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl meu și mi-ar pune îndată la dispoziție mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?". Pe urmă i-a mustrat pe cei care ieșiseră împotriva Lui ca și cum ar fi vrut să prindă un tâlhar, cu săbii și ciomege, și a adăugat: Toate acestea s-au făcut ca să se împlinească Scripturile". Așa că taci din gură și nu vorbi și tu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ca și cum ar fi vrut să prindă un tâlhar, cu săbii și ciomege, și a adăugat: Toate acestea s-au făcut ca să se împlinească Scripturile". Așa că taci din gură și nu vorbi și tu ca tâlharul care-L chinuia și-L mustra când El își dădea duhul pe cruce! Știa El bine ce are de făcut." Și am înțeles, după glas, că plângea. Plângea și unchi-mio. Un timp au mers tăcuți. Mohorâți. Cenușii la față, de parcă piatra și praful drumului îi uscase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mă prăpăditule!... Vai de capul tău, mă!... Cum ai plecat tu așa, ca un năuc și unde te-ai dus?!... Culae își plecă fruntea în piept și nu spuse nimic. Cu sufletul plin de amărăciune, tatăl său continuă să-l mustre acolo, în mijlocul drumului, cu vorbe aspre. Apoi, când se mai liniști, îi porunci să urce, întoarse căruța grăbit cu plesnituri de bici și cu smucituri de hățuri și-o porniră cu toții în goana mare înapoi, spre casă. Și așa, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
iar zâmbetul de pe față îi dispăru. Eu și cu Salomia mea nu putem să ne plângem de sănătate... Dar suntem necăjiți din cauza lui Aronică... El nu prea face bine... De alături se auzi atunci vocea soției lui Iorgu, care își mustră soțul că îi ținea pe musafiri la ușă, în loc să-i invite în casă, așa după cum o cerea buna-cuviință, și Mișu Leibovici nu mai termină ce începuse să spună în legătură cu fiul său. Iertați-mă, se grăbi Iorgu să se scuze, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
știuse să remarce cu ochi ager tot ce era de remarcat: Te-a părăsit cumva logodnica?... A,nu, deloc, domnule profesor... N-am nici o logodnică! negă el destul de vehement. Profesorul îl privi atent și clătină din cap. Rău, tinere! îl mustră. Eu, la vârsta dumitale, e-hei!... mă-ncurcam în poalele domnișoarei Hus!... De altfel, nu numai profesorul, dar și colegii, remarcând că de la o vreme nu-l mai văzuseră împreună cu Felicia, îi băteau tot felul de apropo-uri pe această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
țigara din mână și se răsuci spre fată, părându-i-se o clipă că era Felicia. Bună, dragă! îi răspunse el de sus. Bineînțeles că n-am uitat că suntem vecini... Eu am memorie! Atunci să-ți fie rușine! îl mustră Bianca, făcând o mutriță supărată, ca și cum toată istoria aceasta o privea numai pe ea personal. Colegii lui Victor, care fumau și tăifăsuiau prin preajmă, tăcură și își întoarseră capetele spre ei. Da, să-ți fie rușine!... repetă ostentativ fata, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cât ne-am bucurat că mama s-a prins în jocurile noastre și strigam cu toții într-o veselie uraa-uraa la toată săritura. Eu am întrebat-o pe mama dacă scursura este restul de lapte din oală, dar ea m-a mustrat că de ce nu dorm și mi-a spus că aceasta-i o mare bucurie pentru noi toți, că vom avea mai mult lapte, mai mult unt, parizer și hăinuțe noi. După aceea, am adormit și am visat un vis frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Când i-a devenit soție, a fost femeia care l-a făcut să simtă pentru prima dată adevărata dragoste, adevărata iubire. În câte jocuri nevinovate l-a antrenat prin glumele ei, prin umorul ei. Acum stătea tăcută în fața lui. Îl mustra conștiința că nu evitase unele certuri, cu toate că și în acele momente, Cecilia își păstra drăgălășenia. Acum nu mai avea cuvinte. Sufereau amândoi când se iveau incidente din te miri ce fleacuri, dar iubirea lor le dădea forța să treacă peste
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu avea timpul necesar pentru a sta locului astfel ca lipitorile să-i sugă sângele închegat din venele bolnave care-i traversau pulpele picioarelor. Magnolia creștea în grija lui Dumnezeu, învăța cum putea, de una singură, din stânga și din dreapta; se mustra că pe zi ce trece nu mai era curajoasă ca atunci când era copilă, atunci când nu înțelegea prea multe și împreună cu aceste frământări sufletești trecuse pragul în preadolescență. Cu aceste gânduri și cu ulciorul în mână s-a trezit la răspântia
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de pe pământ. De aceea du-te, la locul tău pe când eu voi rămâne pe pământul meu. Zâna de pe pământ cu jale îi vorbea spiritului, și inima, puțin câte puțin, i se frângea. Puternic își frământa mâinile, în timp ce soarta și-o mustra, îl privea pe spirit cu compătimire, văzând cum acesta încet, încet, din imaginea ei se topea, doar pentru că iubea. Ea, fecioara de pe pământ, de el s-a îndrăgostit. Încet și-a potolit inima, promițându-i ca atunci când zbuciumul și patima
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Trebuie s-ajung la vestita curte a Craiului bărbaților. Vreți să-mi spuneți, pe unde pot ajunge mai repede? Porumbeii s-au distrat nevoie mare, când au auzit de cine întreabă crăiasa. Atunci ea s-a supărat și i-a mustrat: -Ascultați aici la mine! știți cine sunt eu? Și... de cine am întrebat ? Cum îndrăzniți să vă distrați pe seama unui crai? Și... a mea. -Păi... știm cine ești tu, dar nu de tine râdem, ci de Craiul bărbaților. Numele i-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
influențați de prieteni și cunoscuți nu i-am respectat dorință, ci l-am îngropat. Din ziua îngropării însă și până astăzi, n-a fost zi de la Dumnezeu, ca să nu-l visăm când unul, când altul că ne apare și ne mustră cu asprime, de ce nu l-am incinerat. Sub povara acestei torturi sufletești, de fiecare noapte, am cerut Serviciului Sanitar să ne aprobe deshumarea. Ne-a aprobat; l-am deshumat și acum i-am adus cadavrul pentru incinerare". Nu mai amintesc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
zeci de cazuri, ce mi-a fost dat să le aud de la persoane destul de culte și serioase. Sunt cazuri patologice, vor spune unii oameni de știință. Este autosugestia, vor spune alții. Este însuși sufletul mortului care te urmărește și te mustră, vor spune cei ce cred în existența lui Dumnezeu și nemurirea sufletului. Ceia ce însă eu cred și afirm este faptul, pe care nici știința pozitivă și nici psihologia, nu ni l-au demonstrat; că sufletele morților noștri sunt în legătură cu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Dumnezeu și nemurirea sufletului. Ceia ce însă eu cred și afirm este faptul, pe care nici știința pozitivă și nici psihologia, nu ni l-au demonstrat; că sufletele morților noștri sunt în legătură cu noi; caută să ni se facă cunoscute; ne mustră; ne ajută fără să știm și pricepem noi și ne mângâie, în vreme de necazuri și primejdie. Depășesc poate doctrina creștină despre "starea sufletelor", dar nu păcătuiesc câtuși de puțin, afirmând că existența lor și legătura dintre noi cei vii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
când face pomeniri pentru "păcatele veniale" ale celor dispăruți. Mare greșeală fac, deci, urmașii unui mort, a cărui ultimă dorință îi este călcată în picioare. Când nu cred și nu se așteaptă, va apărea spectrul celui mort și-i va mustra pentru nerespectarea ultimei sale dorințe. "Ultima dorință" nu aparține celor vii, ci celor morți și ei sunt aceia care-și vor da seama înainte lui Dumnezeu de cele ce au făptuit în această viață și de ceia ce au dorit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
wäre nicht wahr, und so sage ich es gleich, der Ort, den ich beschreibe, liegt in mir. Erwin Strittmatter (Eu descriu aici un loc, e adevărat, dar nu va fi nimeni care să fi fost acolo și care să mă mustre, căci locul nu există. De aceea lăsațimă să o spun clar, Locul pe care îl descriu se află în mine.) Aici îmi încep povestirea despre Biblia lui Gustave Doré. O voi rosti într-un dictafon marca Sony MZN 710. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care se viețuiește, nu în aceea care se visează", spune Povestitorul, dând atât de evident dreptate lui Pirgu însuși prin cuvintele emblematice și des citate: "călătorie în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează". El însuși fusese mustrat de către Pirgu că are pretenția de a câștiga experiența vieții citind cărți, în loc să-și creeze cât mai multe ocazii pentru a cunoaște lumea și situațiile din care să se inspire pentru romanul de moravuri bucureștene pe care spunea că îl
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
de stat chemat de pronia cerească, de istorie, de fatalitatea legică a lumii, să fie marele combatant în lupta cu ceea ce considera a fi răul principal în omenire la momentul dat"12. Nu o dată, în forul suprem al partidului, își mustra sever acoliții pentru lipsa lor de clarviziune: „ «Pe voi nu vă interesează cum va fi peste cinci ani (se analiza, să spunem, proiectul planului cincinal), voi nu vedeți țelul final. Eu sînt singurul care mă concep în comunism, singurul care
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
-uri în care să-și contabilizeze bețiile. În funcție de cât de multă băutură consumaseră în săptămâna respectivă, subiecții primeau în replică SMS-uri încurajatoare sau de mustrare. Dacă un subiect spunea că a băut foarte mult în săptămâna respectivă, nu era mustrat, i se spunea că trebuie să se revanșeze prin reducerea cantității de alcool în săptămâna care va urma. În timpul ultimei perioade de observație, tinerii au avut cu 3,4 zile de beție mai puține, față de cât au înregistrat înainte de începerea
Vezi cum pot influenţa SMS-urile consumul de alcool () [Corola-journal/Journalistic/67686_a_69011]
-
Eu am de toate! Facebook: - Eu știu pe toată lumea! Internet: - Fără mine nu aveți valoare! ENEL: - Serios? Întrebare : Cum se pune la loc dopul la o șampanie? Răspuns : Întrebați-l pe Geoană! Un bărbat în celulă, acuzat de viol, își mustră penisul: - Vezi, măi Georgică, unde te-am băgat eu și unde m-ai băgat tu! Dumnezeu a creat cerul și pământul. Restul a fost fabricat în China... *** PSD: Președinte în Seara de Duminică. PDL: Președinte în Dimineața de Luni Citește
BANCUL ZILEI: Facebook, Google şi Wikipedia se ceartă () [Corola-journal/Journalistic/67972_a_69297]
-
îngropate, ci lăsate pradă cîinilor hămesiți și profanatorilor de cadavre. "Mă întreb și nu mă încumet să răspund cu Ťdať dacă măcar pe unii dintre consătenii mei, care i-au despuiat de haine pe împușcații din pădure, îi va fi mustrat conștiința." Revenirea Basarabiei sub administrație românească îi permite mătușii autorului ("nu-i voi mai spune de-acum încolo tiotea!") să-i facă maică-sei, la un an după deces, cuvenita slujbă funerară. Memorialistul devine elev al liceului din Orhei, unde colegii
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
veci n-o fi gata. 35. Puțin e o viață de om, dar cu miile pot Să tot bârfească-acel om, ce și cum a făcut. Mai puțin e încă poemul; dar și el, mii desfată Și sunt mii care-l mustră. Deci trăiește, scrie-nainte! 46. Meserie voioasă e scrisul, dar cam scumpă îmi pare; Pe măsură ce cartea tot crește, țechinii tot scad. 54. Vremuri nebune-am trăit și nu m-am ferit niciodată Să mă port nebunește, tocmai cum vremea cerea
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
de la Lausanne, dragă Antoine, și pe când reveneam am primit scrisoarea și telegrama ta. Sunt mai bolnavă decât credeam - doctorul mă pune să urmez un tratament care mă obligă să-l revăd peste cincisprezece zile. Dacă am un break-dawn1, m-aș mustra să-ți dau spectacolul unui corp care se lamentează și el. Trebuie să-mi vorbești despre el și să mă lași să-ți vorbesc și eu despre el. Vreau să vin la Grosvenor Road, îți mulțumesc că mi-ai scris
Martha Bibescu în corespondență by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7973_a_9298]