191 matches
-
datele problemei relațiile dintre acestea. În vederea asigurării unei bune adaptări școlare, încă înainte de intrarea copilului în clasa I, trebuie analizat dacă, și în ce măsură, el este pregătit pentru însușirea scriscititului și calculului. Dificultățile instrumentale se pot prezenta și sub formă de mutism electiv care constituie categoria de copii tăcuți față de marea majoritate a persoanelor; ei întrețin relații de comunicare cel mai adesea cu membrii familiei. Afazia, agrafia, acalculia sunt tulburări instrumentale cu frecvență redusă ce constau în pierderea capacității de a vorbi
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
au întâmpinat dificultăți de adaptare la noul mediu mult mai mari; s-au integrat cu greu în colectiv, unii dintre ei fiind marginalizați de ceilalți datorită atitudinii lor de egoism sau de agresivitate; față de învățător prezintă o atitudine distantă, uneori mutism refuzând să răspundă la solicitări chiar dacă li se oferă în schimb o recompensă; - Diferențe există și în ceea ce privește rezultatele școlare. În urma discuțiilor dintre învățător și elevi, acesta a constatat că: - Cei care au fost împreună la grădiniță și-au format un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
El se știe neascultat, neîntrebat, nesocotit, neangajat În ceea ce se decide pentru el și/sau pentru alții, urmând indiferența. Astfel, educatorii asistă la aceste fenomene care se răsfrâng, pentru durate imprevizibil de lungi, În atitudini care nu se reduc la mutism și indiferență contextuală, ci afectează relațiile interumane. Prin atitudinea tradițională de autoritate a educatorului, de a obliga la atenție și de a solicita elevilor Înțelegerea necondiționată, uitând că există refuzul școala se face vinovată la toate nivelurile, de starea comunicării
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
interumane. Prin atitudinea tradițională de autoritate a educatorului, de a obliga la atenție și de a solicita elevilor Înțelegerea necondiționată, uitând că există refuzul școala se face vinovată la toate nivelurile, de starea comunicării. Neacceptarea refuzului, de moment, duce la mutism, la permanetizarea neangajării. Profesorul poate armoniza interesele școlii cu satisfacțiile și cu bucuriile elevului, procurate prin reușitele verbale de comunicare. În domeniul comunicării, școala, se rezumă să instruiască; ea nu educă. Educația nu este un dresaj, accentul punându-se pe
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
exprimare spontană. Astfel, devine posibilă comunicarea eficientă și manifestarea liberă, favorizată de forța lui de a comunica, de Încrederea că poate da limpezime și frumusețe ideii, gândului, trăirii. Profesorul Îi declanșează motivațiile de renunțare la neutralitate, opțiunea de renunțare la mutism În formarea vorbirii, a trecerii de la starea de absență la cea de prezență În viața grupului, a societății. Elevul obligă educatorul să continue grija pentru „acordările” necesare la neîntrerupta lui devenire, trecere de la o etapă la alta a evoluției. Profesorului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
ajuns în mijlocul acelui pustiu cenușiu în care toate certitudinile au devenit pietre. Kierkegaard, poate cel mai interesant dintre toți, cel puțin în ceea ce privește o parte a existenței sale, nu numai că descoperă absurdul, dar îl și trăiește. Acest om care scrie: "Mutismul cel mai sigur nu-i să taci, ci să vorbești", se asigură mai întâi că nici un adevăr nu-i absolut și că deci această existență imposibilă în sine nu poate deveni satisfăcătoare prin el. Don Juan al cunoașterii, el multiplică
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
papova (VJC), cu deteriorare intelectuală și psihomotorie progresivă și/sau semne de focar, care evoluează în afebrilitate. Encefalopatia HIV se caracterizează prin tulburări cognitive de tip subcortical frontal (atenție, concentrare, memorie), cu evoluție obișnuită lent progresivă către demență frontală și mutism. Mielopatia vacuolară apare prin semne piramidale în cadrul limfoamelor sau infecțiilor asociate cu toxoplasma gondi, CMV, HSV, VVZ . Diagnosticul obișnuit al leziunilor demielimizante se bazează pe modificările RMN. Leziunile periferice care pot apare în cadrul HIV sunt poliradiculonevritele acute/subacute, polineuropatiile, meningoradiculopatiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
furtul, vagabondajul etc.) • Tulburările de comportament episodice (se caracterizează printr-o evoluție sinusoidală, în așa fel încât după o perioadă de echilibru apare perioada de dezechilibru, iar atunci comportamentul se modifică. Acest gen de tulburări se manifestă prin reacții precum: mutismul, narcolepsia - intrarea imediată a persoanei în stare de inhibiție, în situații dintre cele mai nepotrivite, catalepsia - o stare de rigiditate și creștere a tonusului postural, cataplexia - tot o stare de inhibiție în cadrul căreia se produce o pareză generalizată a tuturor
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
mașină, sosesc de pretutindeni, și mesajele se anulează nelăsînd să supraviețuiască decît rumoarea. Tentația este mare de a ne identifica cu această rumoare, de a ne lăsa încercuit de ea, pînă la a ne forma una cu ea, pînă la mutism. Tautism ale cărui manifestări în știința cognitivă le vom vedea mai departe, școala de la Viena prefigurîndu-i structura, anunțînd că toate propozițiile logicii și matematicii prezintă caracterul de a fi formale, nu ne învață nimic despre realitate și, prin aceasta, merită
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
confuziei emițătorului și receptorului, fără să mai putem găsi vreo sursă a realității în afara circuitului ticsit de mesaje care trimit unele la altele. Frankenstein intervine de asemenea în mass-media: tautismul este prezent în locul unde ar părea că există mai puțin mutism. Se întîmplă aceasta din cauză că, vorbind prea mult, nu se spune mai nimic, și prolixitatea duce la repetare goală, tautologică. Orice cuvînt are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din când în când. Încolo, dușmanul cel mare al singurătății mele este urâtul. Persoanele câte sânt abia vreo două din ele rup câte un cuvânt nemțesc ori franțuzesc. Astfel deși nu tocmai vorbăreț de felul meu sunt condamnat la un mutism absolut. [...] Vântul și valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al zilelor și nopților, care se scurg uniforme și monotone, ca bătăile unui ceasornic de perete 115. E parcă o scrisoare din temniță, atât de copleșitoare este melencolia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copii. b. Adaptarea bună - presupune aceleași caracteristici cu deosebire că în această situație copilul adoptă mai curând... decât investigația. c. Adaptarea dificilă - manifestată prin următoare reacții: - intermitență tensională; - nervozitate susținută; - reținerea tacită de mână a persoanei însoțitoare;insistențe verbale, sâsâit, „mutism”... 5. Deprinderile de autoajutorare ale copilului avut în atenție: - modul de a se servi la masă;posibilități de îmbrăcare, dezbrăcare; - ținuta la masă;ținuta în timpul conversației; - mersul la toaletă; - îmbăierea; - îngrijirea părului. 6. Deprinderile profesionale respectiv: - activități cu caracter fizic
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
unloosen-d ocean/ of tears! tears! tear!1162. Plânsul comunică o emoție intensă ce poate schimba pozitiv starea sufletească. Oamenii se simt eliberați, tensiunile diminuă, simțămintele zăbovesc parcă precum aromele gustului în fundul gurii. Plânsul izvorăște din inspirație, distrucția vorbirii ducând la mutism. Râsul și plânsul sunt stări de prostrație ce aparțin timpurilor străvechi, de dinaintea esprimării propoziționale, ca un pod spre vorbirea transmisă telepatic, vorbirea fără vorbire, fără cuvântul scris sau auzit. De aceea în infern sau paradis cuvintele nu au niciun sens
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este cunoscut de el, nu a fost vizualizat. Deci deficitul neurologic al autistului, determină un alt mod de prelucrare a informației: senzorial, nonverbal și parțial verbal, cel mai adesea structurat comportamental prin limbajul cinetic, ectosemantic. Autiștii trec adesea într-un mutism electiv și achinetic prin închiderea în sine, aspecte care devin mult mai grave cu cât sindromul s-a instalat mai precoce în mica copilărie. Sub raport istoric, literatura de specialitate indică anul 1943, când doctorul Leon Kanner indică sindromul autist
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de vedere al sexului, repartiția este prezentată astfel: 16 băieți și 12 fete. La 15 cazuri s-a constatat o logonevroză severă, iar celelalte șapte cazuri cu alte manifestări de tip nevrotic (trei cazuri cu automatism psihomotor nocturn, un caz mutism electiv, un caz enurezis nocturn și diurn). Menționăm faptul că aproape la întregul lot al cazuisticii noastre (75%) tulburarea a apărut în mica copilărie, iar la restul (25%) s-a accentuat în pubertate. Pubertatea perioada trecerii de la copilărie la tinerețeeste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prevenirea tulburărilor de limbaj, duce la înlăturarea repulsiei față de învățătură, la stimularea posibilităților lor creatoare, prin înlăturarea complexului de inferioritate. Rezultatele bune în vorbire și scriere, citire, sporesc interesul pentru întreaga activitate școlară, înlăturând modificările de caracter negativismul, inhibarea, anxietatea, mutismul electiv și conturează normal personalitatea copilului. Colaborarea logoped-familie-cadre didactice își aduce aportul în crearea unei atmosfere de încredere și a unui climat afectiv pozitiv, antrenând pe acei copii cu handicap verbal la exerciții de corectare, contribuind la potențarea interesului lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o parte slăbirea sistemului nervos, pe de altă parte suprasolicitările, situațiile conflictuale din familie, încordarea exagerată la școală, pot accentua manifestarea slăbiciunii nervoase. Am avut în evidență multe cazuri cu excitabilitate nervoasă crescută, instabilitate psihomotoră sau cazuri de tăcere patologică (mutism electiv sau mutism achinetic). În etiopatologia cazurilor cu norme de manifestare s-a putut stabili că în general unii sunt zgomotoși, nu stau liniștiți în oră, se leagă de vecini, nici în familie nu-și pot concentra atenția, iar când
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sistemului nervos, pe de altă parte suprasolicitările, situațiile conflictuale din familie, încordarea exagerată la școală, pot accentua manifestarea slăbiciunii nervoase. Am avut în evidență multe cazuri cu excitabilitate nervoasă crescută, instabilitate psihomotoră sau cazuri de tăcere patologică (mutism electiv sau mutism achinetic). În etiopatologia cazurilor cu norme de manifestare s-a putut stabili că în general unii sunt zgomotoși, nu stau liniștiți în oră, se leagă de vecini, nici în familie nu-și pot concentra atenția, iar când sunt întrebați de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburări de bază, bine distincte prin diagnosticul psihologic și conturate în fișa copilului cu tot tratamentul psihoterapeutic și pedagogic de evoluție, din cadrul cabinetului de logopedie s-au diagnosticat și diferențiat numeroase și variate tulburări de limbaj la cei cu nevroze: mutism electiv; disfonii și afonii; tulburări de ritm; dislalii simple și polimorfe; dizartrie combinată cu elemente de bâlbâială și dislalie polimorfă. La cei cu tulburări de conduită s-au constatat foarte frecvente dislexo-grafii, tulburări de ritm și diverse forme de dislalie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care pot fi învățate, în scopul de a trata unele tulburări în etiologia cărora sunt bănuiții factori psihosociali. Ținând seama de specificul psihoterapiei, această metodă se folosește de către logoped cu precădere la combaterea unor tulburări reactive ca: bâlbâială, tahilalie, bradilalie, mutism electiv. În cele ce urmează ne vom referi la folosirea unor elemente de psihoterapie în cedrul tratamentului bâlbâiților, al dislalicilor și al dislexico disgraficilor. Psihoterapia și bâlbâiala Începând cu Liebmann, părerea că bâlbâiala are în primul rând cauze psihice se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
posibilitatea unei înțelegeri coerente). * Sindrom interesând afectivitatea și comportamentul sub forma unui sindrom dismaturativ (puerilism, negativism, enureză), a unui sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri) a unui sindrom de excitație (eretism comportamental, crize coleroase) sau a unui sindrom de inhibiție (timiditate, mutism electiv, inapetență). Sub aspectul întârzierilor în dezvoltarea limbajului, a tulburărilor de pronunție, procentajul copiilor din casele de copii este mult mai mare comparativ cu numărul celor crescuți în familie (80% crescuți în casa de copii 6-7% crescuți în familie). În privința
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
își propun să diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de psihologie și logopedie de pe lângă Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” din Iași, unde studenții își desfășoară practica psihopedagogică de 2 ani consecutivi. Toate aceste cazuri de abateri în dezvoltare au prezentat numeroase și foarte variate tulburări de limbaj cum sunt: mutismul psihogen, alimentat uneori de cel achinetic, disfoniile și afoniile, dizartrii, alalii, dislalii simple și polimorfe, bâlbâiala, dislexo grafii etc., care au fost în aceeași măsură de importante în tratarea tulburării de bază. Se consideră că acestea întrețin formele de nevroză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de 28, numai 21 prezentau o logonevroză severă, restul de 7 cazuri fiind asociate și cu alte manifestări de tip nevrotic și anume 3 cazuri cu automatism psihomotor nocturn, 1 caz enurezis, 1 caz manifestări comițiale și 2 cazuri de mutism electiv. Referindu-ne la cei dislalici (12), în proporție de 50% au prezentat și dislexie-disgrafie, în cele mai diverse grade de deteriorare. Din punct de vedere al etiologiei acestora, unele erau o urmare a dislaliei, altele o urmare a unui
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
medicină, stomatologie, maxilo-facială, neurologie, psihiatrie, în cadrul căruia logopedul are un status egal și în care se completează și atestă opinii reciproce. Tabloul complex și variat al logopatiilor, dăunător din punct de vedere neuropsihic prin: timiditate, negativism, nehotărâre, închidere în sine, mutism, excitabilitate mărită, instabilitate psihomotorie, complex de inferioritate, etc. este direct proporțional cu o gamă diversă a tulburărilor de limbaj. Considerăm o acțiune extrem de importantă stabilirea psihodiagnosticului, ca un fapt de mare responsabilitate profesională și socială, având în vedere consecințele acestuia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]