2,938 matches
-
un laur, crescut pe peretele grotei-scenă. Studiind biografia scrisă de Maurice Lever, jurnalul pe care Sade l-a ținut în ultimele cinci luni ale vieții, precum și corespondența cu soția sa, trei elemente s-au detașat și au ordonat povestea: Laura - muza lui Petrarca despre care Sade a aflat că a fost căsătorită cu un strămoș al său; ultima sa iubită, Magdeleine Leclerc în vîrstă de 15 ani; testamentul lui Sade în care o conjură pe Magdeleine să nu-i acopere corpul
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
are o continuă vocație de întemeietor, desființează cu nonșalanță receptarea anterioară - în prefața ediției de texte critice despre Arghezi vorbește despre lipsa de dramatism a receptării poetului -, dar nu o face neapărat orgolios, ci ca un fel de ademenire a muzei criticii (dacă există așa ceva) numai pentru sine. În fine, spiritul polemic este pentru Alex. Ștefănescu un semn al devotamentului față de literatură, sau cel puțin așa era în 1980. Reeditarea unor pasaje sau a unor texte întregi nu pare interzisă, iar
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
șalul (ei) lung, ca o greșeală. E ceea ce, în ocurență, fac eu însumi, urzind, bătînd, de-a lungul și în lat, în strînse, de(n)se linii, o țesătură Culegerea de texte de care ne ocupăm stă sub semnul morții muzelor. Celebrul șal al Isadorei Duncan, care i-a provocat sfîrșitul, îi oferă titlul, după cum o altă inspiratoare eseniniană, Galina Benislavskaya, se vede celebrată postum într-o veritabilă baladă cu ritumuri alegru-macabre: Cînd amor nu mai e/ ne rămîne sub cer
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
pașoptistul Aron Pumnul, pe care istoriile literare îl numesc deșteptătorul conștiinței naționale a românilor din Bucovina. Debutul poetic și publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu-se la Iași. Criticul care-l va impune în conștiința posterității cu un
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Mircea Ivănescu, Florența Albu, Miron Kiropol, Mircea Petean, Andrei Zanca, Ioan Tepelea, Gheorghe Mocuta, Marin Ifrim, Victor Pencu) se realizează un adevărat recital de poezie (bună). Ni se oferă prilejul să aflăm, printre altele, ca Mircea Ivănescu are două noi muze, Denișa Comănescu și Virginia Woolf, cărora le dedică versuri ample, esoterice: "povestitorul acela, care de multe ori noaptea le înfățișează/ ascultătorilor strânși pe punte scenă din experiența lui/ de viață, acela a ajuns o dată (de mai multe ori)/ în chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
idee culturală prin excelență, daca mai-marii noștri ne reduc la realitatea unor burți ambulanțe și a unor capete prin care circulă doar lichidul mucilaginos al resemnării, indiferentei și tâmpeniei induse de conducători? La ce bun o țară care-și asasinează muzele? Cine-ar vrea să mai trăiască într-un stat care, pentru a-și salva prezentul dubios, isi ucide cu sânge rece viitorul? Cu ce fel de războaie ne tot împuiază capetele aceste Cassandre de iarmaroc, aparate de fustele pestrițe ale
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
vivacitate ieșite din comun. tanka din tinerețea mea două fiare cu două ideologii au lichidat un miliard de nevrednici și de mine au uitat despre bibliografia din literatura antică iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic - și dacă pasc mânjii muzelor mitologice pe focoasele atomice ale molohilor din tragedii iar te tolănești pe burtă leneș neoclasic și din pășunatu-ți vei plodi cel mult balegă de cal - chiar și melpomene știe că ar merita încercarea schiță de autoportret asfixiat de ființa ta
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
volumul a fost scris la 35 de ani și dedicat bizarei Lucrezia Borgia, a cărei făptură i-a inspirat cardinalului hotărîrea de a așterne meditațiile de aici. Că o femeie vestită pentru ușurința cu care schimba bărbații i-a fost muză nu e defel o extravaganță, dovadă că înalta față bisericeacă, deloc stînjenită de spectrul celibatului la care se obligase prin devoțiune eclezială, a cunoscut la vîrsta de 43 de ani o femeie de 16 ani, Androgina Faustina Morosina (onomastică de
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
un alt personaj, într-o cheie alăturea cu drumul, uneori și vulgara. Nici Mihai Bisericanu în Auctorele nu mi se pare a fi prins frămîntările, bîntuielile, chinul și histrionismul poetului, artistului. La poli opuși se află Antoaneta Zaharia în Cri, muză, un fel de Puck ghiduș și tandru, Papil Panduru în Iaurta, viguros și pontos aventurier aroman, Tudorel Filimon, în special în Iancu Aricescu - scenă cu cenzură - si Vodă. Clou-ul spectacolului este, fără discuție, Mariana Mihuț în Zoe, un rol
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
Publicul va avea prilejul să admire tablouri de valoare excepțională, opere de referință din creația maeștrilor români. Printre aceste, pe simeza expoziției se vor afla "Ulcica cu flori de câmp", a lui Ioan Andreescu, "Pierrot", de Ștefan Luchian, "Pescarul și muza" și "Pe verandă", ale lui Nicolae Tonitza, "Frații", de Sava Henția, și "Cusătoreasa" lui Nicolae Vermont. "Pierrot" este unul dintre cele mai reușite portrete din creația pictorului Ștefan Luchian, definitoriu pentru armonia dintre surprinderea specificului psihologic al personajului și echilibrul
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
commedia dell'arte, înveșmântat în cunoscutul port alb, îi prilejuiește autorului o virtuoasa lecție picturală. Lucrarea este estimată la 140.000 - 150.000 de euro, datorită calităților artistice intrinseci și rarității unei asemenea piese pe piața de artă. ”Pescarul și muza” a lui Tonitza este un tablou din două picturi în guașă ce compun un diptic pe tema alegoriei pescarului, gen mai puțin cunoscut în opera lui Tonitza, care se distinge prin dimensiunea sa decorativă. Datat 1934, tabloul este estimat la
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
publice toate poeziile, începând cu Romanțe pentru mai târziu. Anul 1910 reprezintă momentul de răscruce al vieții sale. La redacția revistei Viitorul o cunoaște pe viitoarea sa soție, poeta și pictorița Claudia Millian. Marea sa iubire pasională va deveni o muză literară, sursă de inspirație. La 11 august 1911 s-a născut Mioara Laurenția, rodul iubirii lor. În anul 1912, poetul scoate pe piață o nouă revistă, Insula. Printre colaboratorii apropiați erau George Bacovia, Nicolae Davidescu și Claudia Millian. În afară de versuri
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
chiar catastrofal." Autoarea cărții își privește eroul cu admirație, dar și cu ironie. Ea nu ezită să-l prezinte și ca pe un profesionist al seducției într-o țară în care cucerirea femeilor se practică încă rudimentar: " Ca să-și cucerească muzele, incorigibilul Don Juan a pus la punct o strategie care aliază romantismul și cavalerismul frust al românilor cu subtila galanterie deprinsă pe malurile Senei. Solicitat de un gazetar american să dezvăluie taina proverbialului său succes la femei, el schițează cu
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
de farmece, răcoros și parfumat ca o rodie, și a cărei frunte încărunțită i-o sărut acum în tăcere; și pe lîngă Calypso, nimfa cu păr auriu și buclat, cu trup șui de adolescentă, mult preferata celei mai cîntărețe dintre muze, Euterpe, astăzi numai bine pregătită pentru greul sacrificiu al măritișului". Constantin Beldie ni se recomandă în relatarea vieții sale drept un om "de modă veche", hrănit de partea hedonistă a clasicităților, un dușman al pedanteriei și un "antiintelectualist" în numele acestora
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
C. Rogozanu Duet/lul celor două muze se intitulează lucrarea de doctorat a Mariei Foarță, lucrare susținută abia după 1989 (pînă atunci respinsă "din motive de dosar"). "Această scriere apare cu întîrziere și postum. Inexplicabil, termenul din urmă nu presupune explicații; cît despre cestălalt, "cu întîrziere", trebuie
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
mai mult decît o lămurire a cititorului - este o introducere în atmosfera cu totul specială a cărții. Cele cîteva cuvinte ale marelui poet schimbă complet datele lecturii; un duet secund intervine în structura rigidă a lucrării de doctorat. Cele două muze aflate în duet/l sînt muzica și poezia; o alăturare care a devenit, la scurt timp după celebra afirmație a lui Verlaine, un puternic loc comun în critica literară a primei jumătăți de secol. Maria Foarță încearcă să recupereze sensul
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
de secol. Maria Foarță încearcă să recupereze sensul de bază al acestei sintagme clișeizate. Surprinde tocmai seriozitatea cu care este tratată "muzica poeziei". Autoarea alcătuiește un scurt istoric al locurilor comune generate de-a lungul timpului de însoțirea celor două muze, afirmînd în același timp necesitatea unei lecturi speciale a poeziei bazate tocmai pe interacțiunea dintre cele două arte. Stadiul afirmațiilor fără acoperire (exemplu: "muzicalitatea poeziei") trebuie depășit - orice calificativ de acest tip nu are nici o relevanță fără demonstrația adecvată. Pentru
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
al oportunității, tempus speciale sau kao, în care mi-ai permis să stăm de taină, iar Chronos (îmi îngădui să fiu topică!) și-a tors, la rîndu-i, firul pînă la capăt... Noapte bună!" Maria Foarță, Duet/lul celor două muze, Editura Brumar, Timișoara, 2000, 116 p., f.p.
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
politice este o calitate singulară. În general, poeții, firi visătoare, imaginează relații și situații utopice fără legătură cu realitatea dură și prozaică a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale unui Alecsandri sînt interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp de preocupare pentru poeți, căci ei
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
în 1947, a fost retras din librării și distrus în aprilie 1948. Prigoana începea. Tînărul scriitor intră într-o perioadă pe care, cu trist umor, a denumit-o "de hibernare", cu o durată de 12 ani, în decursul căreia glasul muzei a fost aproape redus la tăcere: "Nu am realizat decît unele traduceri din poeți englezi (rămase manuscrise pînă de curînd) și am început să-mi notez, foarte rar și pe furiș, pagini dintr-un roman. Lucram pe șantier cincisprezece ore
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
este singura femeie căreia i se dedică un capitol în acest volum, nu putem evita să menționăm că prima parte poartă titlul Zeița și geniul și conține incredibilele rînduri (deloc ironice!) "Era, la dreapta zeului (i.e. Nichita Stănescu - n.C.I.), inspiratoarea, muza, personajul care guverna istoria personală a marelui scriitor." - iar din Jurnalul suedez e selectată reacția la moartea Zeului și comentată astfel: Este aici unul dintre bocetele cele mai frumoase ale literaturii române. Jurnalul suedez este, în întregul său, un legămînt
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
gurile. Hora Unirii se cînta, se dănțuia de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să îngîne voios cu sperările unui viitor plin de adimeniri. Eu însumi, părăsind cîmpul înflorit al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note consulare etc. etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și București înălțînd pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Și ce plictis era pe mare/ Dormea zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia de lut, ovală/ Da drumul norilor din cală/ Ce-asupră-i se-abăteau apoi/ Mugind a palizi văduvoi" (De n-ar fi toate acestea). Sau: " În jilțul rupt îmbătrînită geme/ O muză vitregită multă vreme" (Jilțul). Sau: " În gări satirii dorm pe căni nemțești/ Spițerii picotesc între semințe" (Nocturnă). E un soi de antisimbolism, precum în poezia lui Arghezi, intitulată Evoluții, ce se complace în a străpunge zeitățile cu acul persiflării, a
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
mișcările literare și artistice contemporane se dovedesc un adevărat muzeu de curiozități. Pornind de la nume: arcanism, mișcarea antropofagică, B.M.P.T., citaționiști, cubism literar, precizionism, forțe noi, Gruppo N., grupul celor douăzeci (șase, 61, 63, de cercetări muzicale), jemenfutiști, Les lèvres nues, muza roșie, noua cale (critică, figurație, filozofie, istorie, lună, obiectivitate, pleiadă etc.), sebastianism, supraidealism ș.a.m.d. Pînă la alăturarea, năucitoare la o simplă răsfoire, de fenomene artistice diverse, grupări sau personaje și doctrine. Dincolo de interesul său practic de netăgăduit, este
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
jenant, că mă culturalizez cu obstinație... După atîtea decenii cred că ești deja cultivat... Mai e însă și altceva. Cu simțul muzical, cu urechea muzicală pe care le am aș fi putut face muzică. Asta voiam să spun, există și muza asta în tine. Cam multe muze în același trup, nu? Dă-mi voie să-ți spun că deja coexistența - e adevărat pașnică - în ființa mea a celor două muze, pictura și scrisul, atît de antinomice, e trăită ca o dramă
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]