355 matches
-
Compoziție (1970-1974), absolvind apoi un Master la Academia de Muzică din București și cursuri de specializare la Academia de Muzică din București (1974-1975) și la Academia "Santa-Cecilia" din Romă (1982). A obținut în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Începând din anul 1990 este profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, în prezent fiind și conducător de doctorat în compoziție și muzicologie. Adrian Iorgulescu a compus simfonii, concerte instrumentale, muzică
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Începând din anul 1990 este profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, în prezent fiind și conducător de doctorat în compoziție și muzicologie. Adrian Iorgulescu a compus simfonii, concerte instrumentale, muzică de operă, lucrări corale și muzica de film, fiind distins cu numeroase premii exclusiv în România. A fost ales în funcția de vicepreședinte (1990-1992), apoi în cea de președinte al Uniunii Compozitorilor
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
succedat în postul de ministru al Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Theodor Paleologu - fost ambasador al României în Regatul Danemarcei. Adrian Iorgulescu este autorul mai multor compoziții muzicale, ca de exemplu: De asemenea, este autorul unor studii și articole de muzicologie și estetică publicate în reviste culturale și în cotidiene de larg tiraj. El a publicat următoarele cărți: În anul 2000 a publicat un volum prin care își prezenta crezul cultural-politic, criticat de unii drept superficial, vetust și de un extremism
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
România (1932-1939); profesor de muzică românească și consilier la Liceul Militar Muzical din București (1941-1942; 1950-1953). A cules, transcris și publicat folclor, punând bazele Arhivei Fonogramice a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor (1927-1941). A fondat și a condus colecția de muzicologie Melos (1939-1941), destinată studiilor de istoria muzicii românești. A susținut emisiuni radiofonice și de televiziune, conferințe, prelegeri, concerte-lecții și comunicări științifice în țară și în străinătate (Cehoslovacia, Germania, Austria). A întreprins călătorii de studii și documentare în Germania, URSS, Austria
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
în străinătate (Cehoslovacia, Germania, Austria). A întreprins călătorii de studii și documentare în Germania, URSS, Austria, Franța etc. A condus, împreună cu Maximilian Costin, revista Muzica din Timișoara (1920-1925). A publicat studii, articole, cronici muzicale, recenzii etc. în: Muzica, Studii de muzicologie, Probleme de muzică, Cultura,ș.a A activat ca dirijor de cor și de orchestră la formațiile Doina, Schubertbund, Crângul, Societatea Funcționarilor Publici, Societatea pentru Răspândirea Cântărilor, Cântarea României din București etc. A fost membru al Societății Academice Române din
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Das Musikschriftung", "Who's Who in Music" (Copenhaga), etc. Și-a închegat cea mai mare bibliotecă muzicală particulară din țară. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1931, 1933, 1937), Ordinul Muncii, cls. II (1955), Premiul de Stat cls. I (1955). Muzicologie, istoriografie: - Concepții dominante în muzica românească de azi, în: Gândirea; Muzica românească de azi, Cartea Sindicatului Artiștilor Instrumentiști din România, scoasă de Prof. Petre Nițulescu (redactată de ); - Patrium Carmen.Contribuții la studiul muzicii românești; - Muzica tracilor, în: Pagini din istoria
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1977 - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 1; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 2, 1970, editor Gheorghe Firca; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 3; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 4. Muzicologie (Monografii): D. G. Kiriac la 50 de ani de la înființarea Societății corale „Carmen”, în: Muzica (în colaborare cu Ion D. Chirescu și Vasile Popovici); Glinka, în: Probleme de muzică; Gavriil Musicescu (schiță monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala secundară, în: Muzica; O catedră de pedagogie muzicală la Conservatorul din București, în: Muzica; Înființarea
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
de asistent universitar la disciplina muzică de cameră, între 1971 și 1990, ulterior ocupându-se și de predarea dirijatului de orchestră. În anul 1993 a obținut postul de profesor universitar la disciplina orchestră, iar 1996 titlul științific de doctor în muzicologie, sub îndrumarea distinsului profesor universitar doctor "Victor Giuleanu". Imediat după absolventa a continuat pregătirea profesională abordând domenii noi, insuficient sau chiar deloc studiate în anii studenției, dirijatul de orchestră și compoziția, cu maeștrii remarcabili ai muzicii românești precum compozitorii: "Ștefan
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
Cluj (până în 1973), a deținut și funcția de rector din 1962 până în 1965 iar din 1973 până în 1991 a activat ca profesor-consultant. Între anii 1971 și 1974 a condus Filarmonica de Stat din Cluj. A obținut titlul de doctor în muzicologie (Roma, 1938) la "Institutul Pontifical pentru Musică Sacră", cu tema " Transcrierea și comentarea unor lucrări de tinerețe, necunoscute, semnate de G. Fr. Anerio". Fiind întâiul român cu acest titlu academic, i se încredințează, începând din anul 1968 - pentru prima dată
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
familie Cosma, legăturile de rudenie se opresc la cei doi de mai sus. A studiat pianul la Liceul de Muzică „George Enescu” din București (1973-1984) cu profesoara Dina Stancu. A absolvit apoi Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția muzicologie (1985-1989), la clasa tatălui său. Ulterior a obținut licența în regie de teatru muzical la Academia de Muzică din București (1991-1995), clasa prof.univ. Anghel Ionescu-Arbore. A devenit doctor în muzicologie în 2000, la Universitatea de Muzică din București, sub îndrumarea
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
absolvit apoi Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția muzicologie (1985-1989), la clasa tatălui său. Ulterior a obținut licența în regie de teatru muzical la Academia de Muzică din București (1991-1995), clasa prof.univ. Anghel Ionescu-Arbore. A devenit doctor în muzicologie în 2000, la Universitatea de Muzică din București, sub îndrumarea prof.univ.dr. Victor Giuleanu. A absolvit programul de studii post-doctorale MIDAS în 2012. A fost asistent, lector, conferențiar și în prezent este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică București
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
Universitatea de Muzică din București, sub îndrumarea prof.univ.dr. Victor Giuleanu. A absolvit programul de studii post-doctorale MIDAS în 2012. A fost asistent, lector, conferențiar și în prezent este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală, catedra de Muzicologie. Este îndrumător de lucrări de licență, de disertație, de lucrări pentru obținerea gradelor didactice superioare din învățământul pre-universitar etc. Face parte în mod curent din comisii de admitere, de licență, de dizertație, de doctorat (referent
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
sub îndrumarea prof.univ.dr. Victor Giuleanu. A absolvit programul de studii post-doctorale MIDAS în 2012. A fost asistent, lector, conferențiar și în prezent este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală, catedra de Muzicologie. Este îndrumător de lucrări de licență, de disertație, de lucrări pentru obținerea gradelor didactice superioare din învățământul pre-universitar etc. Face parte în mod curent din comisii de admitere, de licență, de dizertație, de doctorat (referent oficial sau președinte, la toate
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
în SUA, etc. A realizat numeroase proiecte editoriale în calitate de autor, director de grant, consultant științific, redactor sau tehnoredactor la Editura Universității Naționale de Muzică București, pe care o conduce, de la înființare. Este Directorul Centrului de Excelență al Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică București. Este membru în Consiliul Științific al Centrului de Cercetare "Carmen Sylva - Arhiva princiară xu Wied" - Heildelberg, Germania. Este membru în Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și membru
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
Universității Naționale de Muzică București. Este membru în Consiliul Științific al Centrului de Cercetare "Carmen Sylva - Arhiva princiară xu Wied" - Heildelberg, Germania. Este membru în Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și membru în Biroul Secției de Muzicologie, poziții ocupate pentru a doua legislatură consecutiv. Este expert evaluator de proiecte pentru Institutul Cultural Român (domeniile Muzică și Artele spectacolului) și pentru Fondul Cultural Național (domeniile Muzică și Proiecte editoriale). Expert evaluator de proiecte în cadrul Planului National de Cercetare
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
Muzică și Proiecte editoriale). Expert evaluator de proiecte în cadrul Planului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2015 - 2020 (PNCDI III). Este membru în Colegiul de redacție al revistei REVART din Timișoara. Este organizatorul și coordonatorul științific al Simpozionului Internațional de Muzicologie "George Enescu" din cadrul Festivalului Internațional "George Enescu" începând din anul 2011. Din decembrie 2012 este consilierul artistic al Operei Naționale București. Din 2013 este expert al Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), pe domeniul muzică. Este coordonator
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
al al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța. A studiat inițial filozofia la Universitatea din Atena mai întâi și apoi la Sorbona (unde a obținut și doctoratul, în 1958). În paralel și-a completat studiile în muzică și muzicologie. A predat la Marsilia (1958), Salonic (1965) și Atena (din 1969, ajungând aici rector al Universității în perioada 1977-1978). A mai predat ca „visiting professor” la Geneva, Montreal, Paris, Toulouse și Washington, D.C.. În plan organizatoric, în 1975 a fondat
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
cercetare asupra filosofiei grecești). Mai conduce destinele colecției "Corpus Philosophorum Graecorum Recentiorum" și ale revistei internaționale de filosofie „Diotima”. Este interesat de muzică și de categoriile esteticii. S-a impus în Grecia ca un nume în domeniul componisticii și al muzicologiei. Lucrările sale au contribuit în special la dezvoltarea filosofiei sistematice și a istoriei filosofiei, precum și a filosofiei muzicii. A contribuit semnificativ la fundamentarea a cinci noi ramuri filosofice: kairologhia, filosofia artei, filosofia culturii grecești, istoria filosofiei neoelenice și filosofia spațiului
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
vremea când urma gimnaziul german din Cernăuți. În 1875, Eusebie Mandicevschi a plecat la Universitatea din Viena unde a studiat, din 1875 până în 1880, filologie germană și filozofie. În paralel, a studiat teoria muzicii cu Martin Gustav Nottebohm (1817-1882) și muzicologie, istoria muzicii, estetică muzicală cu Eduard Hanslick (1825-1904). În 1879 la cunoscut pe Johannes Brahms (1833-1897), cu care a păstrat o adâncă prietenie până la moartea acestuia, care l-a lăsat prin testament custode al masei succesorale. Între 1879 și 1881
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
muzicii și teoria instrumentelor, armonia, contrapunctul și compoziția la Conservatorul din Viena ("Wiener Konservatorium"). Cu Eusebie Mandicevschi au studiat o serie de muzicieni români, între care Marțian Negrea, Gheorghe Mandicevschi, Ciprian Porumbescu. În 1897, ca prețuire pentru studiile sale de muzicologie, Mandicevschi a fost făcut Doctor honoris causa al universității din Leipzig, iar în 1926 primit titlul de "Hofrat". În 1901 s-a căsătorit cu Albine von Vest, pedagogă muzicală și dirijoarea corului de femei al "Societății Prietenilor Muzicii" din Viena
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
nobiliare - și deci clasată ca și o muzică de factură savantă, totuși, nici o notație muzicală nu a fost întrebuințată înainte de sec. XX. Era o muzică ce se transmitea în general conform principiilor oralității, de la maestru la elev. Odată cu sporirea interesului muzicologiei europene pentru acest gen muzical - la începutul sec. XX - a început transcrierea repertoriului existent cu ajutorul notației tradiționale clasice. S-au constituit astfel culegeri și albume ce conțineau piese clasate conform regiunilor de unde au fost culese. Dacă din punct de vedere
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ierarhizare a sunetelor, altfel nu ar fi putut exista noțiunea de mod. Încă înainte de apariția islamului, în spațiul geografic oriental - Peninsula Arabică, Persia, Turcia - au existat preocupări în vederea studierii și sistematizării complexului modal oriental. Însă cele mai consistente tratate de muzicologie - bazate pe studierea influențelor sistemului modal al Greciei antice, precum și pe studii acustico- matematice - au fost redactate și au circulat în tot Orientul începând cu sec. IX. Punctul de plecare al teoriei modurilor orientale a fost reprezentarea sunetelor pe tastiera
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Valentin Sava și dr. jur. Aurel Sava S-a căsătorit pe 20 septembrie 1939 cu inginerul Eduard Lindner. Din căsătorie au rezultat doi copii, dr. ing Alexandru Lindner și Christina Lindner, artist instrumentist. În 1967, după participarea la Congresul de Muzicologie din Iugoslavia și Italia, se stabiliște în Germania la Köln, obținând cetățenia germană în 1970. A decedat la Scheßlitz-Bamberg, Germania. În 1926 termină liceul la Ploiești. Între 1926-1928 urmează cursurile Universității București, Facultatea de Filosofie și Lingvistică. Concomitent studiază pianul
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
București. De la 1 noembrie 1950 până pe 31 mai 1960 se angajează ca corepetitoare la Școala de Coreografie din București. Între 1 iunie 1960 și 1 februarie 1962 lucrează ca Cercetător științific (Bibliograf principal) la Biblioteca Academiei Române de Știință, secția de Muzicologie. Între 2 februarie 1962 și 01 decembrie 1962 este profesoară de pian la Școala de Muzică nr. 2 din București. De la 19 noembrie 1962 până pe 8 noembrie 1965 activează ca Cercetător științific (asistent) la catedra Istoria Muzicii Profesor Zeno Vancea
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]