169 matches
-
2257 S - a-ntîmplat în vremea mea ca Domnița Mărioara lui Bogdan Vodă, D-zeu să-l ierte!, să facă prunc la 15 ani - și se mira lumea de așa Domniță tânără să facă prunc așa frumos. Și zicea unii din nărod că să se fi coborât duhul sfânt în chip de porumb asupra ei și c-a fi născut cumva pe mesia jidovilor, uciză-l toaca! Da eu știu acu cum a fost ș-a fost, ș-o știe și șuchetul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i-oi zice. Altfel a fost, zic eu, dascălul Damian, și de duh sfânt nici vorba. Eu gândesc, cu mintea mea cea proastă, că duh sfânt nu se coboară așa, cu una cu două, măcar domniță fie, numai așa-i nărodul, crede câte i se spune și nu judecă; dar noi, boierii, care suntem, din mila Domnului, cei cari trebuie s-avem minte mai multă, ca s-ajungă și pentru nărod - iaca c-o spun cu rușine că și din noi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu una cu două, măcar domniță fie, numai așa-i nărodul, crede câte i se spune și nu judecă; dar noi, boierii, care suntem, din mila Domnului, cei cari trebuie s-avem minte mai multă, ca s-ajungă și pentru nărod - iaca c-o spun cu rușine că și din noi mulți or crezut așa lucru fără samă și s-o făcut spaimă mare și burzuluială la curtea lui Bogdan Vodă de Messia jidovăsc. Da eu am scris dirept și moldovenește
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
că aparținem aceleiași Ființe, suntem construiți după același ADN, dincolo de multiplicitatea infinită a manifestărilor exterioare. Iisus ne învață să ne iubim aproapele ca pe noi înșine. Tu sunt eu. Cum spunea Țuțea, "în fața absolutului divin, geniul e frate bun cu nărodul". Gîn direa pură are la bază experiența etică bulversantă a întîlnirii cu celălalt, a lui Cain cu Abel. Pentru Levinas, faptul central al eticii, dar și al întregii experiențe umane, îl constituie această ruptură bulversantă provocată în lume de prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din cele două țări românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei a bunului credincios
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dicționar de sine stătător. Criticul l-a denumit oarecum impropriu "dicționar de personaje anonime" atâta timp cât actanții dețin adeseori în țesătura operei un rol principal și doar rareori unul episodic. Deosebit de interesantă e atribuirea de nume ca "omul", "femeia" sau "doamna"; "nărodul", "ghebosul" sau "neamțul". Nimic facil și nimic la voia întâmplării. Alegerea e de fiecare dată inteligentă prin oportunitatea ei. În urma periplului prin onomastica lucrată în filigran a personajelor lui Slavici credem că am descoperit un scriitor în egală măsură artist
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-și dreagă gâtul în vreo bodegă. Muncitorul, adăugă ea, ce plăcere să aibă și el după ce iese de la muncă? Să stea la un pahar cu alții, mai vorbesc și ei de-ale lor... Am intrat. Urâta femeie nu era și năroadă, dimpotrivă, o mare știință a vieții se ghicea din spusele ei. Era domoală, odihnitoare, iar mierea în care își învăluia cuvintele atrăgea. - Ce să-ți dau eu ție? mă întrebă ea după ce intrai în odaie. O cafea, o dulceață? - Și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fie când ne vom Întoarce triumfători, acasă, ca niște eroi! - Da’ acuma, unde le spunem că plecăm? prea o să bată la ochi, că plecăm toți, deodată! zise Stanică. A mea, este cam geloasă, cine știe ce o să-și Închipuie? - Bă’, da nărod mai ești! Tu n-ai mințit-o niciodată pe-a ta, când ai plecat și tu, așa, În vizită pe la vreo muierușcă, vreo două -trei zile? - Unde să plec? Glumești! Aoleo, numai să-i spun că lipsesc de-acasă și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
știe, am însămnat de când au fost holira la anul 1848, pe vremea cireșilor, și au ținut până toamna, eu mai jos iscălitul A[lecu] Odescu" din Iași; tot așa: "Am scris ca să să știi din vremu[rile] holerii, că mult nărod au murit, și eu, din mila lui Dumnezeu, am scăpat. Radu Nechifor. 1848 iunie 13" (st. v.). În sfârșit, în manuscrisul alcătuit pentru vornicul Toader Negruți se notase: "1848, iar au fost holeră mare, cât la orașu Eșii au murit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
știi că nici carne de porc nu mănâncă, auzi, fa, cică e spurcat. Ptiu, spurcat o fi el și cu pocăiții lui, cine i-o fi adus aici. - ș-auzi una, cică umblă vorba că ar mai căta și alți nărozi ca dânsul, să-i ia la pocăială... - Da’ ce crezi, că nu s-o găsi un prost or doi? - Fa, da’ Tinca, Tinca ce zice, da’ Vasile? Toate vorbele satului îi rupeau în două inima de mamă a țaței Tinca
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și cînd ieșe afar-în nărod, tot posomorît căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas-învățătură de la Vasilie-vodă, fiind cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Pe nesimțite, am ajuns în fața turnului clopotniță. Pe stema Moldovei citim: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
evenimente în care valahii erau implicați major. În acest context domnul lor Hris este prezentat, în viziunea cronicarului bizantin Choniates, ca fiind „mic de stat”, motiv pentru care i s-ar fi zis Κονδοβλαχος, adică „vlah mic”, iar „cu vremea nărodul lui să-i fie zis cuțovlahos, care și până astăzi nu puțini se află în țara grecească” (HVR, p. 414). Dicționarele trimit pentru originea cuvântului la ngr. Kutsόvlahos. Atât Cantemir cât și cercetătorii de mai târziu văd în acești vlahi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vîrît!" "Ungurul s-a vîrît?" "S-a cam vîrît!" "Așa de tare?!" "Nu așa tare." "Sîrbu s-a vîrît?" "Nu!" "Nici măcar Mussolini, dom' profesor, nu s-a vârât. Cine știe ce-o să iasă? Atunci ce te bagi tu ca un nărod în stepele-alea calmuce să omori soldații de pomană? Acum or să te împuște pentru greșelile pe care le-ai făcut și pentru alea pe care nu le-ai făcut... Cum o să te ierte rusul că ai intrat peste el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Neagoe, „aciiaș să sculă den scaun și fugi în țara ungurească și acolo să deșteptă dentr-acea frică”), dar capabil să regizeze și un joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pre mine mă ertați că nu voiu fi». Iar nărodul striga tot și zicea cătră dânsul: «Iată, nu va Dumnezeu să fie altul, nici noi, ce numai
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pre mine mă ertați că nu voiu fi». Iar nărodul striga tot și zicea cătră dânsul: «Iată, nu va Dumnezeu să fie altul, nici noi, ce numai tu să fii noao domn»”. Pagina se încadrează apoi în encomion, acumulându-se și aglomerându-se ipostazele marelui voievod ctitor, autor și protector
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
s-a grăbit să ironizeze: " Deoarece Copernic face să se învîrtească Pământul ca o sfârlează, ar trebui să i se dea un bici cu care să-l țină în mișcare". Din Germania se aud hohotele de râs ale lui Luther: "Nărodul vrea să răstoarne toată știința astrologiei. Doar Sfânta Scriptură nu ne spune că Iosua a oprit Soarele, și nu Pămîntul?" Catolicismul a răbdat aproape 100 de ani ultragiul lui Copernic - căci opera fusese recomandată din timp și cu diplomație Sfântului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
veche, substantivele colective la singular puteau accepta și acordul la plural 49. În Codex Sturdzanus (Editura Academiei Române, 1993), acest tip de acord se întâlnește "adesea" (conform studiului introductiv al editorului Gheorghe Chivu, p. 197-198): (46) a. de stâlpurile era spândzurați nărod multu, bărbați și muieri b. cum se muncescu rodul creștinescu c. să mu[n]cescu gintu omenescu Și în Tratatul de istorie a limbii române (realizat la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București, în curs de publicare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se întâlnește acest acord: este vorba de 6 exemple, la care se adaugă 2 exemple în care acordul este "mixt" (în aceeași frază, un predicat este la singular, altul la plural). Substantivele colective care impun un astfel de acord sunt nărod, familie (sub forma mai apropiată de etimon fămeaia), sfat, dihanie 51, împărăție și gloată (ex. Nărodul văzură Hristos în codru suind. - Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), București, 1914, apud Carabulea, 1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care acordul este "mixt" (în aceeași frază, un predicat este la singular, altul la plural). Substantivele colective care impun un astfel de acord sunt nărod, familie (sub forma mai apropiată de etimon fămeaia), sfat, dihanie 51, împărăție și gloată (ex. Nărodul văzură Hristos în codru suind. - Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), București, 1914, apud Carabulea, 1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596). În limba română modernă și contemporană, posibilitatea ca un substantiv colectiv plin referențial să impună acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
asistență socială, ce vizau pe locuitorii săraci. Pe măsură ce numărul nevoiașilor din provincie s-a înmulțit, Administrația Bucovinei constanta că "rânduiala sau planul cel început pentru ținerea calicilor și săracilor... numai în Bucovina n-au putut veni la sfârșitul său, pentru că nărodul nu este îndestul plecat către fapta cea bună a milosteniei și îndurării către săraci"151. De aceea, urmărind ameliorarea condiției existențiale a categoriilor celor mai defavorizate ale societății, se cerea insistent, prin intermediul episcopului Vlahovici, ca preoții să educe "poporenii" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
carea n-au sădit Tatăl Mieu din ceriu, zmulge-să-va (NT.1648: 20r) c. Când adeveriții închinătoriînchina-se-vor Părintelui și cu adevăr, și amu Tatăl ca acealea caută să se închine lui (CC1.1567: 21v) d. Derept aceaia, mă tem cum acel nărod de jidovivădi-ne-vor și pre noi vor osîndi și ne vor certa înaintea lu Dumnezeu și înaintea lumiei a toată la zioa de judecare (CC1.1567: 80v) e. Grăiesc amu voao că nici unul de acei bărbați chemațigusta-vor de cina mea (CC1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
știind bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari aciia șezând(CC1.1567: 71v) d. Iară Moisi era rugându-să lui Dumnezău pentru dânșii și pentru piiarderea ce fu. (PI.~1650: 181v) (ii) a. apostolii cu năroadele jidovilor au fost cu veselie așteptând(CC1.1567: 202v) b. La botedâz au fost în doaă chipuri obicina în Besearecă când au fost botedzând (ȘT.1644: 11) c. și l-au izbăvit dentr-acel iad, de s-au fost muncind (ȘT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la autodeterminare până la despărțire, pretinde, nici mai mult, nici mai puțin, să acorde cetățenia „moldovenească” pentru 10 milioane de „moldoveni” din România, care nu sunt recunoscuți ca etnie în țara în care locuiesc. D-l Voronin lansează teza trăsnită și năroadă a Moldovei Mari, după care nu Republica Moldova (Basarabia) trebuie să se unească cu România, ci parte din România, Moldova dintre Carpați și Prut, să se unească cu Republica fără viitor a d-lui Voronin. Altfel spus, în loc să ne opintim, noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făceau o revoltă în genunchi, pe care nu i-a criticat Engels, i-a luat în râs. Pe ai noștri i-a pus în insectarul călduț al neimplicării Herta Müller, posesoarea Premiului Nobel pentru literatură, cu care o samă de nărozi mari și mici se mândresc, pe neîntemeiatul motiv, că laureata este nemțoaică din România. Asta-i cam tot așa cum ne lăudăm cu Ionesco, Cioran, Eliade, care aparțin altor culturi, și cum se spunea că filmul „Dacii” este pe jumătate românesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
simțit obligația de conștiință să nu mă las mai prejos; sacrificând plăcerile extrașcolare - abia mă scoteau oamenii de serviciu la 12 noaptea din biblioteca școlii: „No, hai domnișorule, că te bolânzești de cap și-a plânge mumă-ta după așa nărod” - am reușit să devin bursier. Clasa a cincea am absolvit-o cu note bune; profesorii, Emil Palade (director și profesor de pedagogie), preot Ion Marinescu (profesor de religie și duhovnic), Ion Mihăilescu (diriginte și profesor de biologie), Ștefan Popescu (profesor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]