170 matches
-
moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din cele două țări românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei a bunului credincios
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
popă că ar ține slujbe ca după Neckermann. Hai să vă citesc ce scrie pe una dintre casete a unui individ pe care îl cheamă Puiu Codreanu. Uite că am găsit. Voi, fericiților, n-ați auzit de el. Dar din cauza nărodului ăstuia mă aflam io, adesea, cu nervii-n batistă. Fără să vreau, i-am memorat toate melodiile pe care cetățenii din blocul meu i le ascultau la maximum la nunți sau paranghelii. Chiar și atunci când tanti aia grasă, din blocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ce bălmăjea ăla, dar supărat și că fusese sculat brusc din somn, a fost să scoată pistolul și să-i tragă ăluia un glonț în frunte. Pe urmă și-a simțit tălpile noduroase în pantofii de piele confecționați chiar de nărodul ăla, și-a amintit că, de când poartă încălțările făcute de Tomiță, a scăpat și el de bătături și de dureri, până atunci se chinuise ca dracu, nu găsise pe nicăieri pantofi care să nu-i chinuie picioarele. Drept care a devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Cameniță a fost surprins de repeziciunea gestului de acceptare al fratelui meu: Ce pizda mă-sii, ăsta n-are nici o îndoială, vinde pe oricine fără să clipească, ce e-n capul lui, n-are Dumnezeu, e așa cârpă și așa nărod? a gândit el, dar n-a zis asta, ci altceva: -Bravo, bravo, băiețaș, așa-mi placi, ești de-al nostru..., a exclamat el cu vocea lui ca o prăvălire de pietre de pe creasta muntelui. La un semn din cap al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fe trist, la pliui, le deliuj, iar ăștia trei trebeau să dea din cap în semn că așa e și să îngâne îhî, de câte ori auzeau păsăreasca șoferului, li se părea că merită efortu, pentru cât băgaseră în ei pe cheltuiala nărodului, puteau și ei să zică îhî și să suporte pupăturile sale de fiecare dată când ei ziceau îhî. Târziu după miezul nopții, șoferul cel aiurit le-a îndesat în buzunare ceva euroi, le-a dat o sticlă neîncepută de whisky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și când ieșe afar-în nărod, tot posomorât căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas învățătură de la Vasilie-vodă, fiindu cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Să-l lăsăm pe Vodă cu feleșagul lui, dragă prietene, și noi să mai vorbim despre mănăstire. Biserica a fost
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
evenimente în care valahii erau implicați major. În acest context domnul lor Hris este prezentat, în viziunea cronicarului bizantin Choniates, ca fiind „mic de stat”, motiv pentru care i s-ar fi zis Κονδοβλαχος, adică „vlah mic”, iar „cu vremea nărodul lui să-i fie zis cuțovlahos, care și până astăzi nu puțini se află în țara grecească” (HVR, p. 414). Dicționarele trimit pentru originea cuvântului la ngr. Kutsόvlahos. Atât Cantemir cât și cercetătorii de mai târziu văd în acești vlahi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
asistență socială, ce vizau pe locuitorii săraci. Pe măsură ce numărul nevoiașilor din provincie s-a înmulțit, Administrația Bucovinei constanta că "rânduiala sau planul cel început pentru ținerea calicilor și săracilor... numai în Bucovina n-au putut veni la sfârșitul său, pentru că nărodul nu este îndestul plecat către fapta cea bună a milosteniei și îndurării către săraci"151. De aceea, urmărind ameliorarea condiției existențiale a categoriilor celor mai defavorizate ale societății, se cerea insistent, prin intermediul episcopului Vlahovici, ca preoții să educe "poporenii" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la autodeterminare până la despărțire, pretinde, nici mai mult, nici mai puțin, să acorde cetățenia „moldovenească” pentru 10 milioane de „moldoveni” din România, care nu sunt recunoscuți ca etnie în țara în care locuiesc. D-l Voronin lansează teza trăsnită și năroadă a Moldovei Mari, după care nu Republica Moldova (Basarabia) trebuie să se unească cu România, ci parte din România, Moldova dintre Carpați și Prut, să se unească cu Republica fără viitor a d-lui Voronin. Altfel spus, în loc să ne opintim, noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făceau o revoltă în genunchi, pe care nu i-a criticat Engels, i-a luat în râs. Pe ai noștri i-a pus în insectarul călduț al neimplicării Herta Müller, posesoarea Premiului Nobel pentru literatură, cu care o samă de nărozi mari și mici se mândresc, pe neîntemeiatul motiv, că laureata este nemțoaică din România. Asta-i cam tot așa cum ne lăudăm cu Ionesco, Cioran, Eliade, care aparțin altor culturi, și cum se spunea că filmul „Dacii” este pe jumătate românesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
2257 S - a-ntîmplat în vremea mea ca Domnița Mărioara lui Bogdan Vodă, D-zeu să-l ierte!, să facă prunc la 15 ani - și se mira lumea de așa Domniță tânără să facă prunc așa frumos. Și zicea unii din nărod că să se fi coborât duhul sfânt în chip de porumb asupra ei și c-a fi născut cumva pe mesia jidovilor, uciză-l toaca! Da eu știu acu cum a fost ș-a fost, ș-o știe și șuchetul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i-oi zice. Altfel a fost, zic eu, dascălul Damian, și de duh sfânt nici vorba. Eu gândesc, cu mintea mea cea proastă, că duh sfânt nu se coboară așa, cu una cu două, măcar domniță fie, numai așa-i nărodul, crede câte i se spune și nu judecă; dar noi, boierii, care suntem, din mila Domnului, cei cari trebuie s-avem minte mai multă, ca s-ajungă și pentru nărod - iaca c-o spun cu rușine că și din noi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu una cu două, măcar domniță fie, numai așa-i nărodul, crede câte i se spune și nu judecă; dar noi, boierii, care suntem, din mila Domnului, cei cari trebuie s-avem minte mai multă, ca s-ajungă și pentru nărod - iaca c-o spun cu rușine că și din noi mulți or crezut așa lucru fără samă și s-o făcut spaimă mare și burzuluială la curtea lui Bogdan Vodă de Messia jidovăsc. Da eu am scris dirept și moldovenește
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
că aparținem aceleiași Ființe, suntem construiți după același ADN, dincolo de multiplicitatea infinită a manifestărilor exterioare. Iisus ne învață să ne iubim aproapele ca pe noi înșine. Tu sunt eu. Cum spunea Țuțea, "în fața absolutului divin, geniul e frate bun cu nărodul". Gîn direa pură are la bază experiența etică bulversantă a întîlnirii cu celălalt, a lui Cain cu Abel. Pentru Levinas, faptul central al eticii, dar și al întregii experiențe umane, îl constituie această ruptură bulversantă provocată în lume de prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Merișanu, uneltitorul pe care îl recuperase după multe eforturi și pe care l-a judecat (vom vedea) nu fără o bună doză de cinism, să fie spânzurat „la târgul de afară, la zi de târg, în mijlocul oborului [...], unde nu puțin nărod era, pentru că acest fel de plată i se cădea”, dând și pentru Preda Proroceanul o dispoziție asemănătoare „Așijderea și pe Preda Proroceanul, la Rușii de Vede în târgu l-au spânzurat” [Radu Greceanu] - căci pedeapsa trebuia să aibă și un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-o alcătuire subterană fără ieșire, concretizare a mâniei de neocolit a lui Dumnezeu, stârnită de păcat 504. I se alăturau chinul, munca, tortura - „scaune de focu”, „capaciu de fieru, și stâlpurile lui de fieru, și de stâlpurile era spânzurat nărod multu, bărbați și muieri, de imbi” - într-un concert ce pune în acțiune mai mulți agenți. Celor ce aveau „sufletul legat și muncit în mâinile dracului” (îndreptarea legii), celor ce simțiseră, încă în viață fiind, mușcătura diavolului (morsus diaboli) și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acel loc cu „plângere mare, vârtoase” toate „semnele” infernale cu care ne-au obișnuit evangheliile sinoptice: „întunerecu și muncă mare”, „dzăcea smoală pre ei”, „unde era un râu de foc. Și ieșiia pară de focu și era într-îns multu nărod, bărbați și mieri”, „un om spândzurat de picioare și-l mânca viermii”, „niște oameni mâncându-i nește feri cu arepi și trei capete și cu doao capete”, „vădzu mâncându-i vermii neadormiți”. Etc. Văduvele nu lipsesc din Iad. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fetele și muierile ceale ce ș-au necat și ș-au lepădat feciorii cânilor” (ardeau „în focu până în creștetu”), între clevetitoare, între cei lipsiți de respect față de clerici (pedeapsa lor era specifică: „nește scaune de focu și șede pre ele năroade multe, bărbați și muieri, și pară de focu îmbla într-înșii de-i arde și-i munciia”), între „ocărâtorii, și blăstemătorii, și clevetnicii, și menciunoșii, și tâlharii, și ceia ce despartu frați de frați” care se chinuiau „spândzurați” „de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
carea n-au sădit Tatăl Mieu din ceriu, zmulge-să-va (NT.1648: 20r) c. Când adeveriții închinătoriînchina-se-vor Părintelui și cu adevăr, și amu Tatăl ca acealea caută să se închine lui (CC1.1567: 21v) d. Derept aceaia, mă tem cum acel nărod de jidovivădi-ne-vor și pre noi vor osîndi și ne vor certa înaintea lu Dumnezeu și înaintea lumiei a toată la zioa de judecare (CC1.1567: 80v) e. Grăiesc amu voao că nici unul de acei bărbați chemațigusta-vor de cina mea (CC1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
știind bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari aciia șezând(CC1.1567: 71v) d. Iară Moisi era rugându-să lui Dumnezău pentru dânșii și pentru piiarderea ce fu. (PI.~1650: 181v) (ii) a. apostolii cu năroadele jidovilor au fost cu veselie așteptând(CC1.1567: 202v) b. La botedâz au fost în doaă chipuri obicina în Besearecă când au fost botedzând (ȘT.1644: 11) c. și l-au izbăvit dentr-acel iad, de s-au fost muncind (ȘT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Roxana Covrig Crin Antonescu este indignat de senatorul "minune" al PSD, Liviu Pop, despre care spune că nu are nicio scuză. "Nu are nicio scuză, poate doar puținătatea de minte, care nu e o vină atunci când ești un om simplu, nărod. Când ești senator, nu ai dreptul să ai minte puțină și să vorbești mult. Este de o mare josnicie ce a făcut domnul senator Pop și arată că un astfel de om poate face orice când șefii lui îi spun
Crin Antonescu, despre Liviu Pop: Josnic. Un astfel de om poate face orice by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28970_a_30295]
-
1946: Ce pot avea eu comun cu politica?") pînă la "o întreagă existență" închinată exemplar analizei și sancționării unei epoci "desfigurate de această religie degradată și degradantă care a fost marxismul". Exilul i se înfățișează la început mistuitor, stăpînit de "năroada" dorință de reîntoarcere în patrie, "la început în fiecare săptămînă, apoi lună de lună, și în sfîrșit an de an", pînă la "estomparea" treptată a simțămîntului: "Visai deci că te-ai întors în țară fără să-ți dai seama ce
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
și o noapte, păn s-au gătit cărțile de-au făcut harzuri de la țară la Poartă... Pârghiile puterii se pun în mișcare. Se anunță că urmaș la tron va fi feciorul răposatului, tânărul Dimitrie Cantemir... Atunce au spus a tot nărodul c-au murit Cantemir-vodă... Norodul, prost. De unde, nerod. Bun de manipulat și de mințit. Dar, ca să fim drepți, are el în viață alt scop decât să se înmulțească, - să bea, să mănânce, să tragă chefuri la nunți și chiar parastase
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă, Desnoadă Șarpele ce se mușcă pe sine de coadă!" Din toate ieși cu bine și faci dovadă, La Templul Mamei, la Izvorul de Lapte și la Izvorul de Miere Mi-ai așezat pocalul sub sânul unde pruncul se cere
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Bagdadului și respectiv Washingtonului?" " Așa e la război", declară Petrișor. Pe scurt, noi vedeam la t.v. ori citeam în ziare cu mult mai multe decît putea vedea cu ochiul liber Petrișor. Lucru firesc: televiziunea irakiană nu era atît de năroadă, încît să dea imaginile culese de televiziunile străine iar ziarele locale sînt scrise într-o limbă necunoscută lui Petrișor. Ceea ce el vedea cu ochii lui era, pe deasupra, exact ce doreau irakienii să vadă: de pildă, un spital cu civili răniți
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]