395 matches
-
lângă Piatra Neamț, care supraveghea Bistrița mijlocie. O însemnată grupare mongolă a urmărit atacarea Episcopiei cumanilor, situată în regiunea de curbură a Carpaților (Vrancea). Comandantul armatei mongole care a acționat aici era Bochetor, cu o poziție înaltă în ierarhia militară a năvălitorilor. După ce au trecut Siretul în pământurile Episcopiei cumanilor, mongolii au înfrânt oastea ce apăra regiunea, iar episcopia a fost distrusă. Ajunse în teritoriile de la curbura Carpaților, oștile mongole s-au divizat, un corp s-a îndreptat spre Țara Bârsei, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au divizat, un corp s-a îndreptat spre Țara Bârsei, prin pasul Oituz, calea de legătură între Moldova și Transilvania. Straja pasurilor de munte era asigurată aici de români și secui ("Ollaci et Siculi"), care au fost înfrânți de năvălitori. După ce au ajuns în Țara Bârsei, mongolii au reușit să înfrângă armata voievodului Transilvaniei, care a căzut pe câmpul de luptă, apoi au înaintat prin sudul regiunii spre vest, în direcția Panoniei. De la curbura Carpaților, un alt grup militar mongol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la turanici) de a-și asocia lor pe cei supuși, așa procedează cu rușii, cu cumanii, așa vor face și cu românii. În părțile Mureșului (Transilvania), tătarii dau voie satelor românești să-și aleagă "regi tătari" ca patroni, susține Iorga. Năvălitorii stepei, pricepuți în guvernarea populațiilor supuse, numesc cneji (canesi), în număr de o sută, unul din ei fiind numit pentru o mie de sate. Acești canesi (balivi) sunt tătari, dar instituția era împrumutată de la români. Canesii se adună aproape săptămânal
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XIII-lea, poate fi dedusă din însemnările de călătorie ale lui Guillaume de Rubruck și documentele cancelariei ungare.8 Teritoriile românești extra-carpatice și formațiunile politice existente, unele dependente de coroana ungară, au fost silite, sub impactul șocului psihologic provocat de năvălitori, să recunoască dominația tătară. Dar acele căpetenii tătare care primiseră ținuturile din zona Dunării de Jos încă nu știm dacă le-au folosit efectiv pentru pășunatul turmelor (Bugeacul și Bărăganul), în urma retragerii acestora din 1242. Ar fi necesare informații suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românii din sudul Transilvaniei, alături de sași, secui și pecenegi, participau la expediția comitelui Ioachim de Sibiu în regiunea Vidinului din 1215. Formațiunile politice românești din Cumania și din teritoriile Episcopiei cumanilor erau prevăzute cu structuri militare și au înfruntat pe năvălitorii mongoli, la 1241, iar ulterior, după 1247, participau alături de cavalerii ioaniți la acțiunile militare inițiate de aceștia. Să urmărim mai îndeaproape noul cadru al istoriei românești, în prima jumătate a secolului al XIII-lea (1204-1241). Ca urmare a destrămării blocului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de pădure, sensul de a cuceri, a coloniza, a întemeia, nu poate avea altă origine decât amintirea șirului de barbari, nomazi călări, care au venit, rând pe rând, să-i cotropească și să-i stăpânească. Coborârea de pe cal (descălecarea!) a năvălitorului a fost înțeleasă ca voința (fapta) de a se așeza peste cel cotropit și a-l stăpâni... Prin urmare, a descăleca înseamnă a cuceri, a coloniza, sensul de a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și colonizării". Autorul insistă și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în interiorul țării se revoltă, dar sunt înfrânți, unii din ei fug spre Moldova, alții rămân pe loc și se supun regelui. În mijlocul acestor tulburări, în 1285, tătarii trec munții și pătrund în regat: Transilvania este pustiită, iar cumanii cooperează cu năvălitorii. Haosul din Ungaria culminează cu uciderea regelui Ladislau, în 1290, de cumani. Profitând de slăbiciunea ungurilor, Nogai, căpetenia mongolă de la gurile Dunării, se amestecă în conflictul dintre regele sârb Ștefan Uroș și țarul bulgar Șișman (cuman), în 1291, în favoarea bulgarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
est-carpatice. În 1326, regele Poloniei, Wladislaw Lokietek, beneficia și el de ajutorul (serviciile) cavalerilor lituani, moldoveni (walachi) și ruși. Contextul extern decisiv ce-a amplificat impulsul unificării formațiunilor politice românești de pe teritoriul est-carpatic a fost lupta angajată de acestea împotriva năvălitorilor străini, în special a tătarilor, în cadrul unui efort mai larg al populației din răsăritul Europei. Acțiunile militare ale domnului muntean împotriva tătarilor, ocuparea teritoriilor de la nord de gurile Dunării (Basarabia) au stimulat lupta de emancipare de sub stăpânirea mongolă în această
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ceilalți copii au stat din râs. De ce calci pământ străin, han nelegiuit? Ce pedeapsă i se cuvine pentru că a năvălit În țară străină? La Întrebarea asta, copii și-au plecat ochii, pe gânduri. Ce pedeapsă li se dă de obicei năvălitorilor? Auziseră din bătrâni că-i treceau prin sabie, că le tăiau nasurile, ori le scoteau ochii. Să i se reteze nasul... a spus unul. Nu ! e prea puțin ! a răspuns Ștefăniță. Să i se scoată ochii !... Nu, e prea puțin
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
legat cu fânghiile de subsuori și urcat sus, sus, cum numai urcase niciodată ! Copiii și-au desfăcut cingătorile, apoi le-au legat una de alta. Toți râdeau și chiuiau, numai Ștefăniță stătea Încruntat și tăcut, ca un adevărat judecător al năvălitorilor. Așa ! a spus el, În timp ce copiii ceilalți Îl trăgeau pe Mitruț În sus. Mitruț râdea și bătea din palme. L-au urcat până la jumătatea stejarului, și l-au lăsat În leagănul ușurel al vântului. Deodată, cum râdea el așa și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țipetele copiilor și-ale femeilor: Tătarii!...vin tătarii!.. Și băteau mai tare III Tătarii năvăleau Într-o trâmbă lungă, și-n urma lor colburile urcau până-n Înălțimi, amestecate cu fumurile satelor aprinse. Cum au ajuns sub stejarul din Borzești, hanul năvălitorilor l-a zărit printre ramuri pe Mitruț , aproape mort de spaimă. Ce-i facem copilului din stejar? a Întrebat un ataman. Tragem În el cu săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
războiului și totuși fură ascultate pe deplin de împăratul, care se zvârli acum cu toată graba și cu toată puterea asupra cetății Prosakon. Când întreprinse cel dentîi asalt n-a putut izbuti, cu toate silințele și tot eroicul curaj al năvălitorilor, numai din cauză că nu se făcuse pregătiri destule, că eunucii nu prevăzuse nimic din câte erau datori să prevadă în puterea funcțiunii lor, ba nu procurase la vreme nici măcar cele mai trebuincioase lucruri, precum sape și scări, pentru suirea pe ziduri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe ziduri. În ziua următoare romeii reînnoiră atacul, dădură însă de o rezistență și mai mare din partea inamicului, care câștigase mult în privirea curajului și gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O adevărată ploaie de pietre se revărsă asupra năvălitorilor, sfărîmîndu-i. Un mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O adevărată ploaie de pietre se revărsă asupra năvălitorilor, sfărîmîndu-i. Un mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o mare parte a oștirii în așa neorânduială încît protovestiarul Ioan, unul din cei dentăi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și mai mult, cercând a le surpa cu totul. Cu aceeași îndărătnicie, puindu-și în cumpănă toate puterile, se apărau însă împresurații, așezând în locurile mai periculoase mari metereze de lemn și coșuri împletite, împlute cu pământ, se asigurară contra năvălitorilor cu piei jupuite din proaspăt de pe vite, pe cari le-ntindeau pe ziduri pentru a neutraliza izbirile mașinilor de asediu și a slăbi lovirea proiectilelor. Când lupta contenea și le dădea răgaz, ei iar jucau rolul unor doritori de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dispopula și pustii cu totul Tracia și lăsară în urmă-le o țară peste măsură deplorabilă, redusă la un sinistru pustiu, plină de ruinele și surpăturile unei bunestări nimicite, adăpată cu de prisos cu sânge omenesc. Din ură contra grecilor, năvălitorii risipiseră orice cultură omenească, dar nu erau tari decât în distrugerea unei civilizații mai înalte, slabi însă în înlocuirea aceleia cu o dezvoltare mai nobilă și mai vrednică de oameni. Nemărginitul sentiment de naționalitate a fost de astă dată moartea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a[nul] 1207) îl aflară însă în cortul său, străpuns de-o mână necunoscută, ne-nsuflețit și scăldat în sângele său propriu. Povestea îmbla și se crezu că marele mucenic Dimitrie, patronul orașului Thessaloniki, ar fi străpuns cu lancea pe năvălitorul asupra acestui oraș. Nemulțumit c-o moarte de rând, pricinuită prin boală de plămâni, de care susțineau mulți c-ar fi murit acest stăpânitor, tradiția populară spunea că judecata lui Dumnezeu trecuse asupra lui, măturând de pe fața pământului în mod
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de cei împresurați și fugi mișelește din câmp, lăsând în urmă tot materialul de război și de asediu împreună cu caii, lucrul se schimbă așa încît ciobanii și porcarii români, cărora le lipsiseră și arme și cai, se prefăcură acuma în năvălitori și, alungând pe romeii puși pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei doi strategi porniră la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea faima lui de om ales pentru lucruri mari. Mase mari de popor și ținuturi întregi se luau după dânsul și-i sporeau partizanii cari, prin mulțimea și direcția lor, începură a deveni primejdioși. Primejdia {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
foc și cu sabie. Nu numai cei vii, morții chiar erau amenințați cu pângărirea la asemenea năvăliri. În ajunul unei nouă năvăliri a cumanilor în Macedonia și Tracia, Andronic împărat crezu de cuviință să depărteze de cu vreme din raza năvălitorilor, anume din Allage, localitate chiar în marginea Traciei, cadavrul părintelui său Mihail, căci altfel ușor ar fi putut să încapă pe mînile cumanilor, cari ar fi cerut apoi pentru estrădarea lui o sumă de răscumparare, după cum le-ar fi plăcut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ciudate cari semănau mai mult a fugă decât a apărare. Pe locuitorii litoralului, espuși prin poziția lor ca o pradă de-a gata pentru pirați, el îi strămută cu așezările mai înlăuntrul țării pentru a nu mai fi la îndemînă năvălitorilor, doritori de pradă și ca să fie întrucîtva în afară de raza lor. Locuitorii din părțile dinlăuntru ale Traciei și Macedoniei, espuși năvălirilor cumanilor, neputând fi scăpați prin retragere mai înlăuntrul țării, ci numai prin sprijin puternic care în acest timp nu li
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]