294 matches
-
Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau. Din când în când
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru frământat aluatul de pâine, sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele, când nu era atentă la năzdrăvăniile mele și sbughio sub tufa de trandafiri, unde nu mă putea vedea nimeni. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele, ca să-mi astâmpăr pofta de ouă roșii. Odată ieșit afară din casă, îmi zării părinții
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
citit și din cartea lui Ion Creangă "Amintiri din copilărie", carte care a fascinat-o atât de mult, încât a început să se creadă uneori că este Nică în persoană, cel din cartea cu povești și făcea tot felul de năzdrăvănii ca și el. Uneori pleca la furat de mere sau de nuci, cu gașca ei de pezevenchi de-o vârstă, sau pleca cu aceeași drăcușori la pescuit la Jiu, ori pe afluenții acestuia, Amaradia, Zlasti și Gornac, unde prindeau pe la
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru frământat aluatul de pâine, sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele, când nu era atentă la năzdrăvăniile mele și sbughio sub tufa de trandafiri, unde nu mă putea vedea nimeni. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele, ca să-mi astâmpăr pofta de ouă roșii. Odată ieșit afară din casă, îmi zării părinții
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
sunt învățat și fără Cernăuți." După ce l-a ținut o zi legat, în opinteli, căci copilul strigă: "De ce mă legi degeaba, căci eu știu să mă dezleg", Eminovici l-a dus pe sus la Cernăuți, unde directorul Wolff, sătul de năzdrăvăniile Eminovicenilor, nu l-a primit încântat. Rămânând repetent în anul școlar următor, 1862-1863, Eminescu frecventează tot clasa a Il-a. Acum nu mai locuia la Tirtec, ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos, 23, care
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
vorbăria, adevărul cu minciuna, sinceritatea cu ipocrizia și manipularea, etc. În consecință, politicienii au înlocuit virtutea cu păcatul. Și noi, alegătorii, ce am făcut? Am zis că merge și așa în continuare și am aprobat, în mod tacit, toate aceste “năzdrăvănii” ale politicienilor, asistând pasivi și indiferenți la toată mascarada politică și la jefuirea țării. Uite că nu mai merge și așa! Toți acei care vă simțiți nedreptățiți, nereprezentați, nemulțumiți de lucrurile care se întâmplă, toți acei care mai gândiți, simțiți
NICIODATĂ NU ESTE PREA TÂRZIU! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378426_a_379755]
-
Nemții adevărați nici nu sunt primiți. Nici profesorii ce cunosc germana. Directoarea, mare mafioată a strâns tuciuriile ca profesoare, absolvente de private, care nu cunosc o boabă de germană. Și părinții, să scape de copiii lor răsfățați - care fac numai năzdrăvănii și țipă permanent - îi trimit în vacanțe foarte scumpe. Știți unde? La ferme cu animale, la țară, unde sunt puși să lucreze muncă grea, să curețe grajdurile vacilor și cocinile porcilor, să adune bălegar, să spele animalele... • Și ce? Sunt
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
pentru amorurile viitoare, întâlnite în ... XII. HARRY ROSS - GÂNDURI REBELE (38) - AFORISME: RELATIVUL ȘI ABSOLUTUL, de Harry Ross, publicat în Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016. • De când cu relativitatea, absolutul nu are niciun credit. În absurd putem plasa orice năzdrăvănie. Deși are destui înapoiați, planeta nastră este cea mai cultă din univers. De când se vântură ideea nemuririi, au pierit miliarde de oameni. Dacă geniile s-ar întoarce din lume... chiar ar muri de uimire de câte s-au descoperit după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
Terra. • Mișcarea nu este un fenomen întâmplător. Ea este baza eistențială a lumii umane. Omul trece cu vremea, dar vremea nu trece cu omul. Citește mai mult • De când cu relativitatea, absolutul nu are niciun credit.• În absurd putem plasa orice năzdrăvănie.• Deși are destui înapoiați, planeta nastră este cea mai cultă din univers.• De când se vântură ideea nemuririi, au pierit miliarde de oameni.• Dacă geniile s-ar întoarce din lume... chiar ar muri de uimire de câte s-au descoperit după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
urmărit pe gâze. Ezită. - Ce păcat că ați plecat, nu-i așa? - De ce, întrebă în sfârșit Helix, privind către păianjenul din fața lui? - Păi, cartierul cel nou, aeroportul, sala de concerte, știi tu... Helix nu știa, chiar nu avea habar ce năzdrăvănii îndruga păianjenul mic și verde. Se opri să îl asculte. În zona părăsită, iarba fusese cosită de Costel și se ridicase o metropolă a gâzelor. În noul oraș, Viorel dădea concerte de binefacere în fiecare seară, într-o sală iluminată
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
în fața curții, alături de șase copii, se află o bătrână care părea că îl așteaptă.Pe măsură ce se apropia, recunoscu în ea pe doamna Alexandrescu, soacra lui. - Sărut mâna, mamă soacră! De unde știai că vin, de ai ieșit la poartă? - Păi uite năzdrăvănii ăștia, văzând că vii peste câmp cu un astfel de chip, m-au strigat să-mi spune că vine un rus... - E în regulă, am înțeles, dar unde este Maria? Mache, mamă, Maria noastră este acum alături de tatăl său în
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
albușuri și gălbenușuri. Când a intrat mama a călcat pe „derdelușul” de omletă și a căzut. Eu, de frică mă ascusesem în subpat, dar mama m-a tras afară cu vătraiul și m-a scărpinat cum se cuvine. Ei..., câte năzdrăvănii n-am făcut și câte pricini de supărare nu le-oi fi dat eu mamii și tatii. Azi am eu nepoți, la rândul meu, pe Alin și Ioana Smaranda și le povestesc lor întâmplările copilăriei mele... Nu știu când a
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentrufrământat aluatul de pâine sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele și zbuchio sub tufa de trandafiri unde nu mă putea vedea nimeni. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele ca să-mi astâmpăr pofta de ouă roșii. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
Dar, mai cu seamă, ea este un bun psiholog și analist. Iată, unul din copii manifestă „spirit critic” și precauție. Despre aventurile cățeluței Sașa lăsată în casă, singură, este mai bine ca micii cititori să se lămurească singuri. Ea face „Năzdrăvănii și obrăznicii”, de nedescris. Daniela Firicel folosește în narațiune multe mijloace de stil: epitete, comparații, sintagme, personificări, dialoguri vii, descrieri, analiză psihologică. De asemenea, umorul este prezent, aproape la fiecare pagină a poveștii. Autoarea este familiarizată cu sintagme aproape necunoscute
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
aceste aventuri de la țară. Este mai chibzuită și mai răbdătoare. Însă, când pleacă stăpânii de acasă, năravul din fire nu are lecuire. Tot mai scotocește prin dulapuri, în căutare de noutăți. Dar stăpânii o iubesc și-i tolerează aceste mici năzdrăvănii. Daniela Ionela Firicel - a desenat toată povestea. Desenele ei, în culori deși sunt imperfecte și unele disproporționate, redau atmosfera poveștii și reușesc să contureze personajele. Sunt însă prea sumbre, printr-un colorit violent, cel puțin în fundal. Poate dacă ar
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
Bădia Huță era omul școlii. El ne făcea focul în sobele din clase iarna, el ne supraveghea in recreațiile din curtea școlii, dar când domnu’ Agape avea alte treburi, bădia Huță venea în clasă și ne supraveghea să nu facem năzdrăvănii. Bădia Huță știa tot felul de povești, mai ales din război, unde fusese ordonanța domnului Agape, pe care îl servise de la gradul de sublocotenent până la cel de căpitan. Poveștile bădiei Huță ne făceau să uitam că suntem în clasă, la
BĂDIA HUŢĂ...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371270_a_372599]
-
și să meargă mai departe. Trăia din munca ei, era mulțumiță de cum reușise s-o scoată la capăt cu toate greutațile inerente vieții. Cu micii preșcolari se descurcase foarte bine, căpătase și oarecare experiență pedagogică. Ar fi putut vorbi despre năzdrăvăniile lor ore în șir, dar ca de obicei îi plăcea mai mult să asculte. Avea cu ei multă răbdare și înțelegere și se bucura de iubirea lor atât de curată, atât de afectuasă și de naivă, cum numai copiii de
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
primele clase primare, nu pot spune ca mi-a fost greu, deoarece veneam tot din sistem de internat, doar orele de curs reprezentau ceva nou, restul era doar continuare a anilor de grădiniță, cu ceva nou doar ca “amploare” a năzdrăvăniilor, evident, corespunzătoare vârstei. Printre amintirile mele este în primul rând acea zi în care împreună cu o colegă, am pornit în recunoaștere pe culoarele școlii, eveniment care s-a soldat cu rătăcirea pe culoare, evident!!! Noroc cu o elevă mai mare
LA MULŢI ANI, DRAGA MEA ŞCOALĂ CENTRALĂ!!! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345341_a_346670]
-
vesele. “Cred că atunci am rivalizat cu actorii profesioniști” - Din gimnaziu aveți o anumită amintire despre care ați dori să vorbiți? - Anii au trecut, am terminat cursul primar, am trecut de la doamna învățătoare la profesori ... așa că s-au înmulțit și năzdrăvăniile, ca anii noștri. Ce nu face copilul care vrea să scape de o oră, considerată atunci plictisitoare ... ei bine, noi am hotărât că singura soluție ar fi blocarea clanței, astfel încât accesul în clasă să fie imposibil. Dar ... ca să nu dea
LA MULŢI ANI, DRAGA MEA ŞCOALĂ CENTRALĂ!!! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345341_a_346670]
-
acum să povestesc alte și alte amintiri din 12 ani de școală, am putea alcătui un roman, dar ... să trecem si la lucruri serioase, pentru că, nu-i așa, copilul merge la școală să mai și învețe, nu numai să facă năzdrăvănii. “Greu de uitat orele minunate ... ” - Cum erau orele la Liceul “Zoia Kosmodemianskaia”? Ce ne puteți spune despre corpul didactic? - Greu de uitat orele minunate pe care ni le făcea doamna învățătoare Elena Lăptoiu, alături de care am petrecut 4 ani de
LA MULŢI ANI, DRAGA MEA ŞCOALĂ CENTRALĂ!!! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345341_a_346670]
-
și anume întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și nimic decât adevărul etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat al "partidului liberal" să vedem cum "Bacăul" cel năzdrăvan spune năzdrăvănii din leagăn, [î]și întinde programa la soarele libertății și din grai așa grăiește: Gazeta partidului liberal va merge pe urmele predecesorilor săi "Romînul" și "Te1egrafu", va căuta, ca și ei, să stârpească abuzurile și să susție legalitatea și dreptatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1912) batjocorește, cu oarecare vervă bufă, demagogia cinică a unor politicieni veroși. Sceneta Strună cucoane și comedia-farsă Hămăiță nu s-au jucat, iar din „fantezia” Regina Lia a apărut un foarte scurt fragment în „Flacăra” (1914). Gheorghiță Făt-Frumos este o „năzdrăvănie” pentru copii, muzica la acest libret fiind compusă de Alfonso Castaldi. Un umor livresc emană istorisirile de vânătoare și, tot așa, relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
moldovean, tipograful și scriitorul Anton Pann, născut la Sliven, în Bulgaria, se adresa unui public cumpărător („prenumeranți” de calendare și cărți), târgoveți și mărunți mahalagii, iubitori de cântece de lume, de povești și „anegdote”, de proverbe, de glume, de „istorioare”. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ilustrează un soi de înțelepciune și o „pedagogie” morală surâzătoare, un realism și un bun-simț popular al căror haz nu cade niciodată în pură bufonerie, fără miez. Hogea își îndeamnă „blana” să guste din bunătăți, la nuntă
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
isteț, pitoresc și mucalit, sceptic, dar nu mizantrop și departe de a fi el însuși fără păcat, se întâlnea cu un „nastratinism” mai vechi, autohton, prezent de atâtea ori în folclorul nostru. La rândul ei, Povestea vorbii (mai originală decât Năzdrăvăniile..., împletire de traducere și prelucrare) e un „dialog”, în creștere arborescentă, între - pe de o parte - adevărate lanțuri de „proverburi” („vorba ăluia”), desfășurate cu o neistovită vervă și cu destule, imprevizibile, salturi, până la măsura unui adevărat spectacol verbal, și, de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]