811 matches
-
le retezai capetele ivite printre scândurile gardului... Cosânzeana mea iar mă aduse la realaitate : -Nu mai întărâta câinii! Dacă rup scândurile, scapă și ne mușcă! Ce știa Cosânzeana mea ce luptă aprigă duceam eu?... Că o duceam călare pe calul năzdrăvan, că după mine alerga ceata zmeilor, iar eu le retezam capetele. Mă ținea strâns de mână, zicându-mi : -Stai cuminte lângă mine și mergi frumos, că te bate mămica! M-am bosumflat. În basm, Ileana Cosânzeana nu-l bate pe
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
până ce rămâne un fir de cenușă. Iar rezolvarea problemei și aplicarea formulei deocamdată mă eludează. Albastrul covor magic zboară exact atât de bine pe cât mă așteptam când l-am furat din pivnița acelui neguțător, merge ca uns și este foarte năzdrăvan, face când curbe și salturi spectaculoase, când opturi nebune, ca apoi să se răsucească complet de câteva ori. Mă tem însă că nu-l pot stăpâni îndeajuns de bine. Acum zburăm cu capul în jos și este frustrant să îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
lui. Cumpărase tot Muntele Rău. Aurul pe care i-l lăsase Moș Calistrat îi fusese de ajuns, ba îi mai și rămăsese destul ca să nu ducă grija zilei de mâine nici el și nici copii săi. În afară de Mihăiță, băiatul cel năzdrăvan, la nici doi ani după evenimentele tumultuoase prin care trecuse, Ileana îi dăruise și o fiică. Copiii creșteau frumos, umplându-le viața de bucurii, atât lor cât și celor doi bunici. Simion Pop, care ieșise între timp la pensie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
e candidat la căsătorie, are calul cel mai de frunte din sat, hainele lui sunt mândre și bogate, pui de voinic, te duc la căsătorie, o să-i întrec pe toți ceilalți!, îi spune armăsarul care se chema Galben-de-soare, un cal năzdrăvan, frumos și sprinten ca-n poveste, dacă vrea Dumnezeu, pe toate ai să le birui și ai să le scoți la capăt bun!, flăcăul vede în stânga și în dreapta mulți tineri călare, sunt veseli și glumesc, caii au ciucuri roșii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Omagiu > LĂSAȚI-L SĂ SE NASCĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului 15 Ianuarie 2014 Lăsați-l să se nască în liniște și-n pace, Nu are nicio vină copilul năzdrăvan, E Ziua lui și gata, nu-i nimeni s-o revoce, Cum e și ziua noastră în fiecare an! Așa precum se naște din sinea ei lumina, Așa precum se naște pârâul dintr-un val, Lăsați-l să se nască
LĂSAŢI-L SĂ SE NASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363783_a_365112]
-
Ghandhi 4. Prima lecție de viață Ana, dovedi încă de mică, prin înclinațiile sale spre artă, că este dotată atât cu talent muzical, cât mai ales cu cel creativ - artistic. Când nu hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie. Pentru orele de muzică de la școala elementară din
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
Autorului Adrian IURCO Expo http://adrianiurco.ro/ București 9 aprilie ‒ 4 iunie 2013 După ce treci de Biserica Armenească spre Moșilor, dai la numărul 53 de pe Bulevardul Carol de o casă boierească cu o curte spațioasă, pavată, dar cu ceva spoială „năzdrăvană” pe ziduri, o casă decrepită, dar nu lipsită de mister, al cărei „hochparter” a fost transformat în spațiu expozițional. Cum intri pe ușa din spate în antreu, o scară largă, în stânga, cu lambriu de lemn, te duce la etajul unde
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
Se dezlanțuie dansul! Aripi nevăzute le cresc dintr-un clocot Furtuni de ropote calea-și deschid Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
imediat în urma ei se așternea de îndată mozaicul alb și diafan al fluturilor iernii. Ridică de câteva ori capul, privind peste gard. Se aștepta ca, în curând, Vasilică să apară de după colțul străzii alergând spre magazin. Băiatul preotului era un năzdrăvan roșcovan care îi amintea de Mihăiță, nepotul ei cel mic. Într-un târziu, ieși pe poartă și se sprijini de coada măturii, cercetând strada în lung. Nu se vedea țipenie de om în ajunul acestui Crăciun. Oftă. Închise portița în urma
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
OANCEA ne propune o carte de versuri pentru copii, dedicată unui personaj care are toate datele pentru a deveni prietenul micilor cititori: Motanul Ioachim. Personajul autoarei este, după cum aflăm chiar din poezia care deschide volumul, ,,un motan nostim,/ Bălțat, harnic, năzdrăvan,/ Cu-ncălțările verzi, mici”, care îi iubește pe bunici, e prietenul orișicui, învață multe lucruri despre viață sau este salvatorul de serviciu al unei rățuște numite Agripina. Altădată, se întreabă, ca un înțelept ,,Care-i sursa frigului?”, este bucătar la Castel
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
al roților de tren în derularea lor înghițind kilometrii, a ațipit. Multe mai născocește mintea omului dar în vis, totul e posibil. În acele momente, vedea și se amăgea cu idei himerice. Era un Făt-frumos care vorbește cu calul lui năzdrăvan și care îl povățuiește ce să facă spre a-i cuceri inima frumoasei satului, telefonistă la centrală în comună unde se cazase de puțin timp și care-i făcuse atât de repede legătura telefonică cu părinții pe care-i găsise
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
haiku- 2005, Liceul Lehliu la a 45-a aniversare- 2005, Zborul cuvântului, antologie - 2006, Abecedarul isteților -2007, Țărmuri sfinte românești- 2 vol. 2008, Miliarele - 2008, Carte pentru Smărăndița-2008, Autoare de haiku din România, coautor cu Adina Enăchescu- 2008, Cartea copiilor năzdrăvani, în colaborare cu Laura Vega-2008, 366 lecții de haiku- 2009, Balade florilor eterne- 2009, Dor Mărunt, monografie, coautori Vasile C. Isac și George Zamfir- 2010, Vulturul- 2008, Medalioane- 2010, Poezii pentru clasa a IV-a-2011, Carte pentru tata- 2011, Florar-2011, Povești
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
zici că-i o arătare. Și când toți credeau că are peste șaptezeci de ani, Masca-și scoate, mâna-ntinde...” Ăsta vrea și bani?!...” Un flăcău frumos s-arată, dar un ban a fost mai greu, Scapă cumpăna și cade năzdrăvanul de erou. Cumpăna de n-o ții bine, riști să cazi de la-nălțime... Mulți nu știu, dar numai banul, el te face de rușine. Vezi în crâșmă câte unul, care nu bea cumpănit; Ca să meargă-i vine greu, drumu-n față
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
să urce mai departe. Oare unde o duce potecă ce continua drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? Se întreba Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie când împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte, la Lacuri sau pe Vârful Secăriei. Doamne ce frumos era și cum umblau fără griji toată ziua, flămânde, trăind doar cu fructele ce le culegeau de prin tufișuri. Acum iată cum au
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
mai departe. Oare unde o duce potecă ce continua drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? Se întreba Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie când împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte, la Lacuri sau pe Vârful Secăriei. Doamne ce frumos era și cum umblau fără griji toată ziua, flămânde, trăind doar cu fructele ce le culegeau de prin tufișuri. Acum iată cum au trecut anii
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
go-li-tul sti-cle-lor!... (Lică și Tilică își fac apariția, sunt numai zâmbete, aduc frapierele cu băutură, sunt atenți când îi strigă Mărița sau jupânul) ANTON PANN: (urmându-l pe Mănescu, îi arată pe cei doi băieți de prăvălie) Privește-i pe năzdrăvani!... Ai să vezi cum Dodoloanță, Care e zgârcit la bani, O să deie în dambla.” De aceea noi credem că opereta Anton Pann „a domnului Marin Voican nu este cum s-ar crede un simplu text de revistă, ci este o
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
micul protagonist intuiește că nu-i deloc bine să-i dea vremii păsuire. Șase săptămâni se scurg cu pregătirile de plecare în marea aventură existențială (lustruirea armelor de tinerețe ale tătânelui, întremarea gloabei jigărite până ce aceasta se transformă în cal năzdrăvan cu patru aripi, încărcarea proviziilor în carele ce urmează să-l însoțească și de care el se va descotorosi pe drum, ca și de ostașii, tot unul și unul, destinați să-l însoțească în insolita expediție etc.). Itinerariul dintre timpul
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
de a treia probă inițiatică, o pădure plină de fiare sălbatice. Acum pe cer nu mai există nici lună nici soare și sorți de izbândă nu mai sunt. Singura soluție e survolarea „miticei păduri”, dar, la coborârea din slăvi, calul năzdrăvan atinge un copac și tot codrul cu fiarele lui flămânde se trezește. Norocul vine din partea zânei care își calmează lighioanele și pământeanul e îmbiat în palat. Ținutul e un topos edenic utopic: florile nu se ofilesc niciodată, frunzele nu cad
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
multe versuri, e istorisită, are chiar și o anecdotică. Altă metaforă: „din lacrimi un înger am îngemănat”. „Travestiul din urmă al bunicului,/ ca noi să nu-l recunoaștem/ A fost unul și-n Făt-Frumos./ Era la fel,/ cu calul său năzdrăvan,/ cu eternitatea în față,/ în spate cu viețile anterioare,/ cu alte travestiuri.../ Într-unul era aidoma unui sfânt./ Bunica croșetase pentru el/ o tichie de mărgăritar,/ în alta un nimb strălucitor./ Poate că m-am întâlnit/ cu el într-o
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
răspuns și formele acelea geometrice mereu în schimbare. Asta mă determină să alung clovnii văzuți și nevăzuți ai propriei mele imagini și ai imaginilor închipuite de alții în care mă regăsesc de multe ori și mă înfurii ca un copil năzdrăvan care afirmă hotărât că cineva i-a stricat jocul. Eu mi-l stric de fapt lăsând cale iluziilor... Referință Bibliografică: Eu sunt absolutul? Între da și nu, necuprinsul ființei / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
misterioase: „Sesam, deschide-te!” Floricica râse cu poftă. -De ce râzi, Asta Mică? -Râd cum ai descuiat tu ușa. Ce a spus aia din mâna ta la cutiuța ușii, de a descuiat așa de repede? -Păi, ce să zică: ușă năzdrăvană, degrabă descuie-te, repede deschide-te, că a venit zmeul, teleleul! Când a deschis ușa apartamentului, soția tânărului i-a ieșit furioasă în cale: -Bine, măi Mihai, acu’ se vine? George și Alina sunt supărați foc pe noi. De la prânz
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
care se îndreaptă liniștite către poarta înconjurată cu gard viu. Țipetele copiilor mă însoțesc o mare parte din drumul spre locul meu de muncă. Nu pot să nu zâmbesc, imprimându-mi în memorie aerul de satisfacție deplină înflorit pe fața năzdrăvanului în momentul în care sperietura nimerise la marele fix. Însă, buna dispoziție îmi dispăru instant când mama lui, buna mea prietenă și fostă colegă de bancă în liceu, mă sună pe la orele amiezii și mă rugă cu limbă de moarte
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
Dacă gazda are și fecior se cântă și colindul de băiat: Colindul băiatului gazdei Sub aripa cerului, Florile dalbe! Pare-un soare că răsare, Nu e soare răsărit Florile dalbe! Și e (nume fiu) de-a călar, Pe-un cal năzdrăvan Florile dalbe! Și-n mână c-un buzdugan. Calul zboară și nechează, Florile dalbe! Bolta cerului brăzdează. Se-ndreaptă spre casa lui, Florile dalbe! Ca să cânte Domnului Cântece de bucurie Florile dalbe! Și de mare veselie. C-azi e seara
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
declama gândurile îmbibate de iubire, precum și pentru a-și întinde cearceaful violaceu-liliachiu al așteptării și speranței. Gâlgâie vara aici, ca într-o felie de pepene spintecată, proaspăt și se scutură petalele florilor de nu-mă-uita, pregătindu-se să-și nască bobițele năzdrăvane ale rodirii bine temperate. ÎNTRE VERDE ȘI ALBASRU este un loc de rugăciune luminoasă și limpede, pentru momentele de singurătate și aducere aminte a visurilor, fie neatinse și reci, fie deschise prea demult pentru a mai fi proaspete și răcoroase
CARTEA CU PRIETENI (VI)- ION BUCIUMAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367351_a_368680]
-
MAMEI” - UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului SALONTA. Dragoste de copil. Emoții intense stinse în lacrimi de bucurie. Povești și povestiri din amintirile lui Nică, copilul năzdrăvan al Smarandei Creangă, oferite ca „mărțișoare” îndelung meșteșugite, în săptămâni de repetiții și perfecționare. Un concurs inedit țesut cu măiestrie din nemuritoarele „Amintiri din Copilărie” scrise de cel ce avea să se nască în Humulești, la 1 martie 1837, Ion
UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367633_a_368962]