2,943 matches
-
-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă:ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată!... XVIII
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
diavoli ai globalizării... III. UN ROMAN CATRE POPOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Un român către popor Când imperii fără scrupul vor ca țara să-ți dezbine Tu născut cu veșnicia ca o nație martiră Scoate sabia din teacă și-amintește-ți de Rovine Unde armii otomane în Neajlov se-mpotmoliră Când popoare imbecile vor ca aurul să-ți fure Pune mâna pe secure și la mir le dă române Ești popor născut din glie, ești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ei de jure Tu să-ți ocrotești avutul de popoarele hapsâne Când puteri imperiale vor țara să-ți dezmembreze ... Citește mai mult Un român către poporCând imperii fără scrupul vor ca țara să-ți dezbineTu născut cu veșnicia ca o nație martirăScoate sabia din teacă și-amintește-ți de RovineUnde armii otomane în Neajlov se-mpotmolirăCând popoare imbecile vor ca aurul să-ți furePune mâna pe secure și la mir le dă româneEști popor născut din glie, ești stăpânul ei de jureTu să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
în engleză pe care-o puteam găsi prin sărăcăciosul anticariat din Arad. Nu-i scuz pe funcționarii al căror metabolism profesional e condiționat de măruntul energizant al șpăgii. Cred că, o dată și o dată, va trebui să renunțăm să fim o nație împărțită în două: pe de-o parte, niște petiționari milogi, născuți și crescuți cu stigmatul de-a avea doar îndatoriri, nu și drepturi, față de stat, iar pe de alta, o adunătură de nesimțiți care nu mișcă un deget la locul
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
am Încercat să-l chestionez și pe teme poetice. „Eh, doar sunt din Țara lui Eminescu. Și-apoi, tot romanul e poet. „Câte volume s-au adunat până acum?” “Vreo nouă”.” “Reîntorcându-ne la Eminescu...” El avea multă dreptate cu privire la nația noastră. Dar primele versuri sorbite În românește au fost cele ale lui Coșbuc. Prin gura mamei.” “E un adevărat cult al lui Eminescu și În Bucovina și În Basarabia.” “ Și de ce n-ar fi? Uitați-vă ce timpuri trăim. Pentru ca să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Învățământului primar, ca mărturie despre interesul și contribuția sa la valorificarea folclorului. Acest chestionar propus și redactat de Eminescu, este trimis de câtre Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, tuturor școlilor din Principatele Române și se referea la creația populară a nației lui, privitor la „datinele poporului, de la naștere, la Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
candidatului Nicolae Manolescu. E adevărat că nu l-am suspectat niciodată pe Nicolae Manolescu de asemenea relații cu Securitatea, dar nu din acest motiv am cerut ca dosarele de informatori ale scriitorilor să devină publice. Nu poți face pe luminătorul nației, dacă te-ai străduit să luminezi și Securitatea despre ceea ce făceau și ziceau alți luminători cu condeiul. Reamintesc acest lucru, deoarece la recenta dezbatere pe tema relațiilor scriitorimii cu Securitatea, s-a spus, printre altele, că acum ar fi cam
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]
-
rele de pe pământ... E o logică perversă, vizibilă și în cazul Vadim Tudor. În timp ce flutură pe la televiziuni un angajament despre care afirmă c-ar fi fost trucat de Securitate, tot el clamează că doar "măreața" instituție e capabilă să salveze nația din ghearele "răufăcătorilor"... Prin urmare, nimic nu mă împiedică să văd în recentele dezvăluiri (și) un joc cinic al serviciilor secrete. În continuare, se "desecretizează" ce și cât decide miezul tare al vechii Securității, rămasă pe loc sau perpetuată prin
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
paradoxal în jurul căruia gravitează romanele Ego. Prozei: obsesia neantului, eșecului, vidului existențial populat de spectre și fantoșe ale adevăratelor vieți. Hazul de necaz funcționează asemeni unei cortine coborâte asupra realului, care, la ridicări succesive, lasă să se întrezărească tarele unei nații bântuite de fantasme individuale și colective. Drumul către și dinspre sine traversează spațiul arid al imediatului; originalitatea, diferența fac legea prozei ce descoperă lumea ca spectacol de operetă în varii acte și distribuții. Înclinația spre dialog, verbozitatea spontană, ușor naivă
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
puternică lumină a reflectoa relor, îi mângâia să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind mare, în 1958, s-a apelat la aceeasi trăsura, în spectacolul Gaițele, regizat de Vlad Mugur. (24) Anii au trecut, librăriile au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În vitrina erau cărți scrise de autori sovietici, lucrări cu care, elevii erau torturați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
participiul negativ: "diferența dintre un telefon branduit și unul nebranduit" (computergames.ro). Cuvîntul branding e tot un împrumut din engleză, ușor adaptabil (,afacerea asta cu brandingu") și folosit ca nume de proces "branding de țară", "branding de națiune", "brandingul de nație". E concurat, în stilul colocvial-ironic, de formații pe teren românesc de la verbul a brandui: branduială și branduire - "sigurul lucru pe care îl putem încerca la îbranduială' ... și nici măcar aici nu cred că am fi originali... ar fi furtul! de idei
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
niște barbari și că se bălăcește în auto-condescendența fiecărui lungmetraj românesc. Ce chestie! Să ne gîndim la Haneke, austriacul care a scos la rampă rufele murdare ale rasismului francez. Nimeni nu i-a reproșat că filmul lui, "Ascuns" pune o nație întreagă într-o lumină nefavorabilă. Filmele, din orice țară ar proveni, nu sunt o carte de vizită atît de pe față, ci beneficiază și de deschiderea pe care le-o dă interpretarea. Cădem astfel în aceeași falsă dilemă/oală cu Codul
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
puternică lumină a reflectoa relor, îi mângâia să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind mare, în 1958, s-a apelat la aceeasi trăsura, în spectacolul Gaițele, regizat de Vlad Mugur. (24) Anii au trecut, librăriile au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În vitrina erau cărți scrise de autori sovietici, lucrări cu care, elevii erau torturați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Trahanache, un Teodosie pe dos, care îi scrie tatălui învățături, șeful de partid, becherul, care cere alegerea cu orice preț, dar cu orice preț a lui Agamiță. Și chiar cu Galibardi adus de Leonida prin citarea celebrei lui telegrame către nația română. După luptă, războinicul scrie pe genunchi ,o carte" către doamna sa. Nu rezumă bătălia, ci gingașele sentimente. Cînd nu știe carte, soldatul Ion îl pune pe căprarul Nicolae să compună scrisoarea pentru el. Acesta amînă, cît expeditorul e viu
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
un mare adevăr, rod al multor ore și zile de meditație: Pentru femei, un sutien adevărat este ca laptopul pentru un bărbat". Sau pe Irinel Columbeanu când ne administrează comprimatul de geografie, o mică bijuterie de agramatism: "Dubaiul e o nație care are o poziție care o merită în lume". Ramona Bădescu își expune în câteva cuvinte simple rețeta succesului și fericirii ei în Italia: Sunt curtezată, am fost logodită, m-am dezlogodit și acum mi se fac pofte". Ce femeie
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
Alexandra Olivotto Decizie: umplu această pagină cu discuția a două filme, de nații extrem de diferite, dar nici unul fără o tușă de multiculturalism, ambele care mi-au căzut extrem de bine și încerc să forțez o legătură între ele. Le iau în ordinea vizionării (mele) și construiesc din ele o ghicitoare contrapunctală (v-aș ruga
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
Gingis Han a devenit prima sa destinație. „Mongolia 2003" a fost începutul unui proiect personal: „Descoperă-ți semenii”. „Acesta vrea să fie o pledoarie pentru tot ceea ce este frumos: viață, oameni, natură; o punte de legătură între oameni de diferite nații. Vrea să arate că putem trece peste barierele create de limbă, de culoarea pielii, de religie și tradiții. Scopul acestui proiect este de a oferi și altceva... În Mongolia, principalele obiective pe care le viza au fost: observații asupra modului
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]
-
venit prin suport slavon și ea s-a alăturat celei grecești și bizantine multă vreme, multe secole. Lexicul autoh ton a avut posibilitatea confrun tării tęte à tête cu cele două surse lin gvistice majore. Cum acestea nu erau ema nația locului, a neaoșului - bazat exclusiv pe aspectul limbii vorbite -, sa încercat și păstrarea unei termi nologii a locului. Alternând sau nu (vizibil ori deductiv), comunicarea orală a trecut în înscri suri administrative și religioase, astfel încât la începutul sec. al XVI
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de acces la Internet și de comunicații de date de pe piața românească, a deschis o perioadă de probă care permite directorilor de companie și angajaților acestora să vorbească gratuit pe orice desti- nație internațională timp de 48 de ore în limita unui credit de 50 de euro. Accesul va fi acordat în maximum 24 de ore de la completarea formularului de calificare de pe site-ul www. rdstel. ro și va fi realizat prin rds
Agenda2003-31-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281310_a_282639]
-
Mihaela Tatu descoperă fascinația călătoriilor, unde emoțiile nu cunosc granița de limbă și nație. Convinsă că o călătorie este o ocazie deosebită pentru a învăța să te reinventezi, Mihaela Tatu a participat la cea de a 565-a ediție a Sa Sartigliei a sarzilor, care se ține de sute de ani neîntrerupt, indiferent de
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
țin extraordinar de mult la cultura și tradițiile lor și au mândrie națională, o calitate transmisă din generație în generație. Pot spune că sentimentul de solidaritate este la fel de puternic chiar dacă nu știi limba. Emoțiile nu cunosc granițe de limbă și nație. Mi-am dat seama că urârea "în bocca lupo" care înseamnă "în gură lupului” și are semnificația de succes sau bafta sau cum zic pescarii, “fir întins!”, se strigă cu aceleasi emoții și entuziasm că și-n România. Mi-am
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
Acasă la Moș Crăciun l Laponia sau tărâmul celui mai iubit personaj Există o expresie, „Vorbăreț ca un finlandez“, care înseamnă de fapt exact contrariul, caracterul introvertit al acestei nații fiind bine cunoscut. Această caracteristică poate fi explicată și datorită prezenței fenomenului de noapte polară, Finlanda reprezentând două țări într-una singură, una vara și una iarna, atât de mare este diferența dintre cele două anotimpuri, singurele de altfel. Turistul
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI La Chizătău, în anul 1840, s-a înființat primul cor românesc de plugari „Prioritatea bănățenilor în domeniul cântatului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative“ „E cu totul altă nație pe acolo (Banat, n.n.), decât oriunde la noi, un neam care-și cuprinde situația și misiunea cu evlavie și cu sfințenie și care, departe de cunoscuta fârfâială românească, izvodește numai lucru trainic și adevărat. Societățile de cântare țărănești au prestat
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
chiar la vârf, care se opun cu îndârjire spunerii adevărului întreg despre marii scriitori, în general despre marii noștri oameni din trecut, prezentării lor nefardate, realiste. Ei nu admit să se vorbească decât în termeni exaltanți despre oamenii însemnați ai nației, iar cine adopta față de aceștia atitudinea normală a criticii, examinându-i lucid, în temeiul faptelor verificate, arătând, daca este cazul, si ce slăbiciuni au avut, ce erori li se pot impută, este taxat drept nepatriot, drept demolator al valorilor naționale
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]