1,457 matches
-
vânt; Dacă rostești, se-ntind ruine Până-n apusul vremii greu; Să uiți cuvintele în tine, Ca să vorbim cu Dumnezeu Un nuc Drept alter-ego mi-am ales un nuc, Sădit cu mine-odată în lumină, Aceleași stele calde ne aduc Din cerul nalt fiorii care-alină, Aceleași vânturi șuieră prin noi, La margini de-nțelesuri și de vreme, Când solii depărtărilor de sloi Să ne alunge vin, ori să ne cheme, Aceleași păsări trec în zbor mirat Prin crengi de gânduri, sprintenă povară, Cu
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
pâlcul salcâmilor bătrâni Și cumpenele strajă răscrucii cu fântâni, N-a mai rămas o urmă din zbuciumul de-aseară, În inimă se lasă, prinosul să i-l ceară, O liniște-nțeleaptă de dincolo de gând, Ca-n lanurile coapte, sub cerul nalt și blând; Tăcerea se topește și se ascunde-n sânge, Oglindă pentru raza ce nu se mai răsfrânge, Lumină din luntru și fără de răspuns, Un plâns, un plâns de bine și de liman ajuns În drum spre castel În drum
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
îndeajuns, fie versificarea nu se ridică la profunzimea textelor biblice, așa cum întâlnim la inițiatorul psalmului în literatura română, Mitropolitul Dosoftei (Bine este a tot omul / Să să dea-n viață cu Domnul / Și să-i cânte svântul nume / Ce este nalt preste lume<footnote Dosoftei, Psalmul 91, Ed. Litera, Chișinău, 1998, p. 204. footnote>). Altfel spus, în textul psalmic, strategiile la care apelează autorul pentru a intra în contact cu dumnezeirea sunt încadrabile în două planuri: religios (psalmistul ca om religios
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
Tribunal parte civilă, voi cere, pe lângă despăgubirea ce-mi acordă articolul pomenit, și alte dauneinterese, deoarece artiștii, cum aflu ulterior, și-au permis, cu autorizarea Direcției și în contra oricărei tradițiuni, să-și facă măști după chipurile unor persoane onorabile și-nalt puse în societate, lucru ce mă păgubește foarte mult și în contra căruia trebuie să se revolte cu toată puterea conștiința mea de artist, lucrările mele fiind nu niște bufonerii menite să parodieze în treacăt persoane reale, ci niște lucrări de
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
toate mă silesc întruna să spun că sînt, cîndva c-au existat Persepolis și Roma, și că soarta le-a hotărît-o, nemiloasă, art pustiitoarei lupte, ne-ncetat. Silit sînt să-mi închipui rugul, spada din epopee, zbuciumata mare ce roade țărmul nalt, necruțătoare. Și-mi spun că toate-acestea sînt. Tăgada îndreaptă-nchipuirea: doar tu ești aievea, soartă. Tu mă povestești. Vorbește un bust al lui Ianus Cînd treci de porțile despărțitoare, cinstește a lui Ianus amintire. Cuprind, ocrotitor, dintr-o privire uscatul
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
cer (scris în 1942) e o veritabilă ars poetica, în care toate accentele sunt puse intenționat invers, ca să zgâlțâie comoditățile cititorului și să-i schimbe orizontul de așteptare. În loc să se cufunde romantic ,în stele și în nori și-n ceruri nalte", să muzicalizeze simbolist realitatea, acordând-o cu stările interioare, ori s-o epureze modernist de materia ei, până la oasele albe și venele străvezii ale lirismului conceptual, creatorul de-poetizează poezia, îi dezvăluie trucurile și îi spulberă magia. Acum, poemul poate
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
unde și clipa e fața unui veac,/ În țara ce privește cu ochi și sori de rouă/ Și fiecare piatră-i hrisov romano-dac/ Și fiecare frunte e o cetate nouă,/ Unde vorbesc izvoare cu stelele-n fântâni/ Împrospătând ardoarea de-nalt și profunzime,/ La vârsta demnității când singuri noi stăpâni/ Ne cumpănim lumina la rău ca și la bine,” (Aici). Vasile Căpățână (România, acad., poet, prozator, editor, eminent al culturii din R.Moldova) este omul de creație care există între adevăr
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
de artă), cu Meritul Cultural în Grad de Cavaler din România, ne vorbește în versuri într-un mod cât mai estetic și perfect: „Mi-e toamna-n livada de suflet, frumoasă,/ Trec valuri de brume sub cerul tăcut/ Și-n ’nalt cânt de umbre zburânde ascult,/ Castanul în poartă o frunză îmi lasă/ Vestindu-mi că-i vreme de-un nou început./ Piaf, ai dreptate ! Trecutul, nu-mi pasă!/ Prezentul mă-mbie, deși o grimasă/ E zâmbetul lumii în care-am
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
aripă? Iar de-am avut-o, când a fost?... De-mi are întrebarea rost, Înseamnă că demult, cândva, Strămoșul meu chiar le avea... Și înger tainic, pământesc, Îl văd, în cinul îngeresc, Zburând pe-acord de lerui-ler Între pământ și ‘naltul cer. * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în nori, Făcând de întrebări rispă: De ce, doar urmă de aripă? Și cum de noi, în timpul nostru, Pierdut-am zborului tot rostul? * Îmi pipăi omoplatul uneori, Cu ochii ațintiți adânc în
MUGURE DE-ARIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373741_a_375070]
-
să le pese de cei în jur. La început nu-l observară, dar la un moment dat, Alex il văzu și încetă din râs. Privindu-l atent, spuse zâmbind: - Uite că veni și îndrăgostitul nostru. - Daaa, veni și-al nostru, 'nalt ca bradul și... spuse Tutoi, râzând. - Hei, Tutoi, sper că n-ai de gând să-l iei la mișto pe Pepsi al nostru! spuse și Damblagiul, observându-i atent și pe Alex, și pe prietenul lui îndrăgodtit. - Tutoi, termină! sări
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
zilele să-ți fie Și gândul tot mai înțelept! La multi ani, priviri gingașe! Iar voi zburdălnicii de vis Fiți bucuria de prin case Ca floarea albă-n paradis! Mulți ani s-aveți, cu împliniri! Zborul vă fie cât mai ‘nalt! Fără dureri ori amăgiri Și pregătiți de orice salt! Mulți ani și plini de voioșie! Vă fie viața numai cânt! La mulți ani, copilărie, Oriunde pe acest pământ! Referință Bibliografică: Mulți ani, copilărie! / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MULŢI ANI, COPILĂRIE! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385271_a_386600]
-
galbenă fila cu literi de aur din cartea Izvanei și prințul ei Laur. Spre turnul de fildeș, (Hai, cântă cobzare!) îi cere castelul și-n piatră și-n floare. Pe vârful pe unde n-ajunge zgripțorul, s-arate Izvanei ce-nalt urcă dorul. Că n-a fost prințesă în zări de-Anatolii râvnindu-i din lespezi crin alb de magnolii. Grădinii de piatră, apus ca tabacul, sculptată-i lumina cu dalta și acul. „Hai, spune-mi domniță ce inima-mi strigă! În
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
nici cântec ruginind prin vii apusul lui târziu. Numai arțarul, nedeclinabil timpului trecut, își va aduce-aminte sfiala mea la primul tău sărut și-n mijloc de păduri, singurătăților țesute-n fir, frunze-i va da un anotimp străin. Ce flăcări 'nalte! Copacul de sărut oprit s-a preschimbat în trandafir din începutul noiembrin! FÂNTÂNA FERMECATĂ „În mijlocul pădurii e fântâna din care buzele lunii se adapă lăsându-și inelul, plătind pentru apă. Zic unii...” Dar cea mai sprințară, din câte știu dintre
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
ca un balsam pus pe o frunte de hipopotam. Râul suspină, pinii se-nclină, Pasărea cântă sus, ocarină, Saltă și mânjii, fluturi subțiri, Numai iubita nu-i nicăiri. Ea e în toate, buze și sâni Cresc peste lanțul munților spâni. Naltă e talia, pasul ușure, Simți cum te pierzi, te urmează o pădure, Înveselindu-te, calcă pe jar Să te-nfrățești c-un bestiar, Astfel te mângâi, prea e uman Timpul, tu nu poți să-l prinzi în arcan. BORIS MARIAN
ARCAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360262_a_361591]
-
este adevărat: dansul este o artă pe cât de veche, pe atât de neexplorată, dar... 2. pentru ca ea să fie scoasă din „epoca de piatră“ este nevoie de un profesionalism la un nivel foarte înalt. Să nu se accepte orice, oricând și de la orișicine. Bineînteles că orice este posibil! Și Beethoven e posibil, numai că din infinitele posibilități s-a ivit până acum doar unul singur! Ca să fii un
Libertatea domnului Căciuleanu. „Am început să plâng, m-a luat în brațe și atunci am întrebat-o dacă vrea să fie soția mea. Aveam 4 ani” () [Corola-blog/BlogPost/338191_a_339520]
-
lumești ce-nspirit Duh Divin ești scrisă Ursită-n nașterea luminii în poarta vieții ești aprinsă, Se-ncing cocorii-n focul luptei, durere-n suflete înfruntă, Și îngerii doinesc destine, suspinele în nouri cântă, În dimineți de rouă sfântă cocoșii-aduc onoruri nalte, Și codrul iar freamătă visând sărut luminii să-l adape, E tainică ziua-nfloririi când Dumnezeu inimi încântă Și-aduce-n clopotul visării iubirea-n templu vieții nuntă, Iar urcă-n cer salbe florale, grădini îndeplinind poruncă, Și parfumat și beat e
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
prezentul simplu, Cu trăiri frumoase să ne umplem timpul, Scara bucuriei s-o trecem cu pasul, Prin vorbe de duh să ne auzim glasul. Trandafiri aprinși să ținem în palme Când viforul vremii vrea să îi răstoarne, Iarba când e 'naltă să vadă și coasa Pita aburindă să îmbrace masa. Scaieți ciufuliți și fuduli de fel Să-i punem la colț, doar într-un rastel, Moțul să-i tăiem chiar unui trifoi Când se rățoiește încruntat la noi... Să scriem cu
CONJUGĂM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384461_a_385790]
-
degete cu cari' te rogi, Și îmi alergi tăcute note pe trup...Cad boabele de rouă Pe unde mă atingi, Iubire, Și raze cad, de Lună Nouă... Scripturile își zic versete Nocturnele fac val în jur, Tu îmi agăți din 'nalt în plete Agat de stele și...conjur Ca orice față mai zeiască Ne vede Dragostea, să vină Să spună de mai sunt în ceruri Așa pian și pianină?! Tu cânți, nu știi de vise alte Pe nuferi albi, mijloc de
AȘA PIAN ȘI PIANINĂ... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384560_a_385889]
-
diez minor Iar eu mă las supusă Lunii Cea Nouă- raze-n păr cerești- Iubitule, hai, mă sărută Și scrie-i trupului... povești! ...Alte Scripturi își zic versete Cu râs și plâns, fac val în jur Tu îmi agăți din 'nalt in plete Agat de stele și...conjur Ca orice față mai zeiască Ne vede Dragostea, să vină Să spună de mai sunt în ceruri Așa pian... și pianină! Shanti Nilaya Referință Bibliografică: așa pian și pianină... / Shanti Nilaya : Confluențe Literare
AȘA PIAN ȘI PIANINĂ... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384560_a_385889]
-
ale vieții piscuri și brusc te-ai trezit că deja le pipăi, când viața ce e doldora de riscuri numai o clipă-i. Tinerețea ta e în văi, departe. O auzi chemând din iarna ce-o ninge, dar muntele-abrupt și-nalt vă desparte și vă respinge. Prea puțin a fost, prea puțin rămâne. Visurile dorm într-o grea uitare. Pulbere-au ajuns vechile țărâne ieri roditoare. Cerul îl atingi, dar ți-e dor de iarbă, să adormi pe ea în a
ATÂT DE UITAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384642_a_385971]
-
mult ucise Și-aveai în brațe numai flori, buchete. Eu rătăceam prin noapte și prin vise Și-aveam aceleași gânduri desuete, Nu mai vedeam nici stelele, cochete, Cum mă chemau, când ziua nu venise. Și-atunci, tu ai trecut prin nalta boltă, Cu raze de culoare și căldură, Nu ți-a păsat că iarna se revoltă Și toată strălucirea ta ți-o fură. Dar tu ești primăvara, ce-și dezvoltă Întreaga frumusețe-a sa natură. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință
PRIMĂVARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384651_a_385980]
-
În trecutul cel vechi ancorată Femeie, cu ochii de jad Prăpastia-i foarte adâncă Și-n hăul deschis am să cad Mă ia, și departe m-aruncă Zdrobește-mă iute de-o stâncă Femeie, cu ochii de jad Nu știu cât de 'nalt pot să fiu Probabil la fel ca un brad Cu ochiul meu ager și viu Te zăresc și te-aștept timpuriu Femeie, cu ochii de jad De-ar fi între noi ierarhie Prefer să nu am niciun grad Să sosesc
FEMEIE CU OCHII DE JAD de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382428_a_383757]
-
meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din’ naltul fumegând/ al Crucii.” Poezia este o profesiune de credință, relevând sentimentele poetei, ca vibrație a inimii, seismograf al durerilor lumii, care ard pe crucea creștină, semn al speranței ce i-a mai rămas. Poezia Marianei Cristescu este o poezie sintetică
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ numai eu știu să le-ascult./ În al umbrei întuneric/ te asemăn unui prinț. Ce se uit- adânc în ape/ cu ochi negri și cuminți/ Și prin vuietul de valuri,/ Prin mișcarea naltei ierbi,/ Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi...” Copilăria s-a pierdut undeva în ceață și poetul constată cu durere: „Astăzi chiar de m-aș întoarce/ a-nțelege n-o mai pot.../ Unde ești copilărie,/ cu
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de cănuță...! E-un voinic bănățean mândru și-nalt care cântă de tac ciocârliile iar câmpiile i se-ntind sub urme din capăt în capăt, ca voievodului. Cazanul de rachiu și canuța au intrat în poveste, mai mult decât uraniul Feldioarei, căci cine să mai coboare în subteran când
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]