2,621 matches
-
oamenilor de rând!... Această icoană este foarte bine păstrată până astăzi. Are mărimea de 1 m/1, 20 m și este îmbrăcată în argint aurit din timpul starețului Neonil adică din anul 1850. În tot acest timp a stat în naosul bisericii mari (ca și astăzi), într-o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_adevar_al_invataturii_despre_iisus_hristos_domnul_stapanul_si_mantuitorul_importanta_si_celebritatea_lor.html [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
întâlnite în Grecia, Serbia sau Bulgaria, iar din punct de vedere arhitectural, majoritatea acestor construcții dețin o formă trifoidală (triconc), specifică și stilului moldovenesc medieval. Aceste edificii se caracterizează prin armonie și eleganță în proporții, prin grațioasele turle construite pe naos sau pe pronaos, prin acoperișuri compartimentate, prin sistemul de boltire cu arce piezișe (cunoscut sub denumirea de bolți moldovenești), și prin folosirea unor sisteme de ornamentare ale fațadelor cu arcarturi suprapuse și frize compuse din discuri sau butoane de ceramică
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
vestibulul, definește intrarea. Conform regulilor creștine, este situat în partea de vest a clădirii, având forma unei sălițe - vestibul. Până în secolul al XVI-lea, acesta era separat de sala mare a bisericii, printr-un perete plin, străpuns de o ușă. Naosul (nava), este încăperea principală. Acesta se evidențiază deseori, printr-o boltire cu arce frânte sau diagonale (piezișe, apărute în Moldova la 1487). Este compus dintr-o sală având o suprafață plană (atribuită credincioșilor în timpul slujbei) și o parte mai ridicată
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Pe lângă pereți sunt situate stranele, unde stau cântăreții în timpul slujbei. Amvonul (mica tribună destinată preoților în timpul predicii) fiind o caracteristică a catolicismului, a apărut la bisericile moldovenești, mult mai târziu decât la cele din Transilvania. Foarte frecvent, în perimetrul dintre naos și pronaos se poate intâlni o mică încăpere boltită numita gropniță (camera mormintelor) în care este situat mormântul ctitorului și a familiei acestuia. Cel mai important monument funerar moldovenesc de stil gotic (înscris pe lista patrimoniului internațional) este cel al
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
facând parte opusă cu pronaosul. Este partea cea mai sacră a bisericii, locul în care preotul săvârșește pe Sfânta Masă, misterele Liturghiei și în primul rând Sfânta Taină a Euharistiei. La început, absida principală (spațiul altarului), a fost despărțită de naos printr-o balustradă scundă numită cancel (cancellum), preluată de la bazilicile antice, care apoi a fost inlocuită cu tâmpla (templon), o despărțitiră facută din stâlpi sau coloane, între care se puneau draperii. Acest fel de despărțire a fost folosit în bisericile
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
preotul ia pruncul din fața ușilor și intră cu el în biserică, zicând mai departe : "Intra-voi în casa Ta, inchina-ma-voi în biserică Ta cea sfântă !". Cu aceste cuvinte, pruncul este primit între aleșii lui Dumnezeu, în calitate de catehumen. În interiorul naosului, preotul iarăși rostește: În mijlocul bisericii Te voi laudă!", amintind astfel de prezență cetelor îngerești. În cele din urmă, apropiind pruncul de altar și inchinandu-l la icoanele împărătești, preotul arată că acesta a dobândit dreptul de a fi primit în
Întâmpinarea Maicii Domnului. Ce înseamnă pilda aducerii pruncilor în biserică by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103079_a_104371]
-
ia pruncul din față ușilor și intră cu el în biserica, zicând mai departe : "Intră-voi în casa Ta, închină-mă-voi în biserica Ta cea sfânta !". Cu aceste cuvinte, pruncul este primit între aleșii lui Dumnezeu, în calitate de catehumen. În interiorul naosului, preotul iarăși rostește: În mijlocul bisericii Te voi laudă!", amintind astfel de prezența cetelor îngerești. În cele din urmă, apropiind pruncul de altar și închinându-l la icoanele împărătești, preotul arată că acesta a dobândit dreptul de a fi primit în
Întâmpinarea Domnului. Ce nu ai voie să faci pe 2 februarie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101447_a_102739]
-
precum și cel al altarului sunt împodobite cu câte o cruce; deasupra pronaosului se află un turn clopotniță de formă pătrată, cu galerie de veghe și acoperiș în patru ape, terminat cu o cruce. Biserica are câte o fereastră la pronaos, naos și altar, precum și două ferestre mici în turn, sub galerie. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o stâncă de argint încărcată cu o gură de mină neagră, iar în interior se află două ciocane de minerit negre în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
hramul Sfântul Mucenic și Arhidiacon Ștefan. După reparațiile din anii 1853 și 1877, când s-a construit din nou turla cea mare, a urmat o amplă renovare în 1898, condusă de arhitectul T. Dobrescu, care a desființat stâlpii care despărțeau naosul de pronaos, a închis pridvorul existent și a adăugat un alt pridvor cu trei arcade acoladă. Cu această ocazie, biserica a fost pictată în stil neobizantin de către preotul-zugrav Vasile Damian. După stricăciunile produse de cutremurul din anul 1977 lăcașul bisericii
Biserica Sfântul Ștefan „Cuibul cu Barză” din București () [Corola-website/Science/329102_a_330431]
-
după spusa bătrânilor ar fi ridicată din lemnul tăiat de pe pădurea locului . Bisericuța este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, ridicată până la înălțimea de 1 metru, are legătura bârnelor „încheiate” pînă la bolțile de sus din pronaos,naos și altar formând un tot unitar, arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor și-
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este situată în centrul satului cu același nume, fiind realizată din bârne orizontale încheiate în cheotori drepte, după un plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
avem o altă semnalare despre această biserică, informație repetată și în 1786, deci putem considera anul 1796 doar o consemnare a datei când s-a terminat refacerea vechii biserici. Pictura bisericii este împărțită în frize și tablouri. Axul central al naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții zugravul a redat „Patimile lui Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință a pictorului. Peretele vestic al naosului are ca temă centrală „Învierea morților” pentru Judecata de Apoi. La capătul de jos al peretului se poate citi pisania lăsată de pictor: „ Această sfântă biserică a Fânațului sau zugrăvit din cheltuiala sfintei biserici și din ajutorul satului, fiind birău
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
1847, iar catapeteasma sa a fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani. Între anii 1858-1862, în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-au efectuat lucrări de reparații și de extindere a bisericii: au fost desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
grosime impresionantă. El are abside semicirculare, la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului. Biserica are fațade în stil neoclasic și este tencuită în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime care separa pridvorul
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
dată menționată de Șematismul de la Blaj, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
țigla. Biserica, realizată în stil gotic, este simplă, cu o navă de dimensiuni mici, terminată cu un altar semicircular. Întreaga construcție a fost întărită cu nouă contraforți, fiecare având două trepte. Pentru iluminarea interiorului au fost amenajate patru ferestre pentru naos, câte două pentru fiecare parte laterală, și două pentru altar. Ferestrele sunt specifice stilului gotic, înguste și înalte, însă terminate în partea superioară nu în arc frânt, ci semirotunjit, dovada intervenției ulterioare asupra bisericii. Spațiul ferestrelor este divizat în șase
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
hirotonie a unui diacon. Biserica are ziduri groase. Intrarea în biserică se face prin două uși, una situată în peretele vestic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de secțiune pătrată. În peretele nordic al naosului se află o altă ușă.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
și doi "tenanți", rozeta). Acoperișul a fost înlocuit de mai multe ori, el nesemănând astăzi cu cel din tabloul votiv. Ferestrele din pronaos sunt mai mari decât celelalte și sunt ornamentate cu două rozete în stil gotic, pe când cele din naos și altar sunt dreptunghiulare, cu baghete subțiri încrucișate. Influența gotică se resimte în modul de tratare a soclului, a ancadramentelor, ca și la nervurile bolților pridvorului. Elementul care evidențiază biserica este turnul clopotniță de plan pătrat, mai înalt decât corpul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]