458 matches
-
-ul „Resources for Narrative Psychology” (Hevern, 1997) și este fundamentată pe o bază de date formată din 2 011 lucrări bibliografice (articole, capitole din cărți, volume și teze de doctorat), toate fiind localizate cu ajutorul următoarelor cuvinte-cheie: narrative and life history (narativitate și istoria vieții), narrative and psychology (narativitate și psihologie), storytelling and psychology (povestire și psihologie) și discourse analysis (analiză de discurs). Distribuția acestor itemi după anul publicării este, de asemenea, disponibilă în figura 1.1. Figura 1.1. Statistica resurselor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și este fundamentată pe o bază de date formată din 2 011 lucrări bibliografice (articole, capitole din cărți, volume și teze de doctorat), toate fiind localizate cu ajutorul următoarelor cuvinte-cheie: narrative and life history (narativitate și istoria vieții), narrative and psychology (narativitate și psihologie), storytelling and psychology (povestire și psihologie) și discourse analysis (analiză de discurs). Distribuția acestor itemi după anul publicării este, de asemenea, disponibilă în figura 1.1. Figura 1.1. Statistica resurselor pentru psihologia narativă (copyright © 1997 Vincent W
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
filozofice se numără cele ale lui Bruner (1986, 1990, 1996), care vorbește despre narațiune ca fiind una din cele două maniere de cunoaștere specifice ființei umane; Mary Gergen (1992), Kenneth Gergen (1994a) și Giddens (1991) scriu despre postmodernism, identitate și narativitate; despre diverse alte aspecte filozoficemai scriu Alasuutari (1997), Fisher-Rosenthal (1995), Howard (1991), Mitchell (1981), Polkinghorne (1988), Runyan (1984), Sarbin (1986) și Widdershoven (1993). Studiile în care accentul cade pe metodologie, pe modele comprehensive de analiză sau lectură a textelor rămân
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
În așa-zisa epocă postmodernă, cuvântul de ordine pare a fi impuritatea, după cunoscuta formulă a lui Guy Scarpetta. În acest spațiu al hibridizării, al eclectismului nelimitat, unde formele istoricizate ale trecutului intră în combinații surprinzătoare și neașteptate, înclinația către narativitate - sesizabilă inclusiv în „regatul” poeziei, până nu demult izolat în atmosfera rarefiată a esențelor atemporale - demonstrează că, într-un fel sau altul, perioada pe care Octavio Paz o numea, cu o sintagmă devenită la vremea sa celebră, „tradiția rupturii” s-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
excepția. De aceea, selectarea câtorva repere ale poeziei metatranzitive de peste Ocean este o operațiune dificilă, inevitabil simplificatoare. Radiografiile lui Edgar Lee Masters asupra vieții închise de provincie, intimismul cotidianist al lui William Carlos Williams, citadinismul agresiv al beatnicilor, recursul la narativitate ca alternativă la „impasul liricului” în cazul unor poeți ca Ezra Pound sau Wallace Stevens (cărora li s-ar putea adăuga și T.S. Eliot, autor pe care și-l dispută, după cum știm, două literaturi, cea britanică și cea americană) pot
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în epoca permeabilității și permisivității postmoderne, să se impună deopotrivă în poezie și ca și în teorie. În acest sens - poate numai în acest sens! - putem vorbi despre o reîntoarcere a „realului” în literatura ultimelor decenii, o literatură dominată de narativitate și atrăgând permanent atenția asupra propriei condiții și propriei sale înclinații de a juca, în permanență, dublu: deși are pretenția că ar celebra realul, nu de puține ori îl subminează cu discreție. Din acest unghi de vedere, putem demonstra cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu precădere asupra strategiilor de corporalizare a inefabilului, ignorând adesea evidența că poezia aceasta nu conține aproape nimic înalt, obscur sau oracular 348; autorii generației optzeci, la rândul lor, au stăruit asupra înclinației lui Mircea Ivănescu spre (auto)ironie și narativitate, revendicându-și-l drept precursor 349 și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității, la „o muzicală evanescență, o rece
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
așadar), al flăcărilor din sobă: atinsă de „egreta” focului, scara de lemn „trosnea”. Oricum ar fi - chiar dacă admitem că am avea de-a face, în fond, cu un tip particular de récits inachevés, în care ponderea este deținută nu de narativitatea evenimențială determinată, ci de schițarea „cadrului” (să fi făcut parte dintr-un roman sau o povestire propriu-zisă propozițiile lui Mircea Ivănescu s-ar fi constituit într-un fel de moment pregătitor pentru o întâmplare ulterioară) -, rămâne totuși de nătăgăduit faptul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apoi evident faptul că o asemenea deplasare este însoțită de o desolemnizare a lirismului, ba chiar de o glisare dinspre liric spre epic (la acest capitol, praxisul confirmă, în mod evident, teoria). Forma poemelor lui Mircea Cărtărescu devine preponderent epică, narativitatea nu mai este exclusă din câmpul poeziei, dimpotrivă ea oferă o soluție de ieșire din impasul liricului și marchează totodată o destindere a tensiunilor dintre „lumea scrisă” și cea „nescrisă”. Este drept că elemente narative existau și în poezia modernistă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
contemporană ca faptul în ideologia pozitivistă a secolului trecut. Disciplină paradoxală, disciplină vampir în pertinenta formulare a lui Umberto Eco, ce încorporează totul sub pălăria integrativă a semnului și sistemelor de semne (de la circ la bucătărie, de la publicitate la teoria narativității, de la studiul plantelor la cel al muzicii), semiotica ocupă un spațiu al răspîntiilor în care interferează antropologia, sociologia, psihologia socială, filosofia, lingvistica și disciplinele comunicării. Ea vizează domenii și aplicații din cele mai diverse, subsumabile mitologiei baroce a lui Circe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narațiunii, semiotica publicității, semiotica spațiului, gestualitatea, proxemica, semiotica mass-media,semiotica glumei). Chiar dacă primele capitole dedicate epistemei contemporane și poziționării semioticii în cîmpul cunoșterii actuale pot părea pe alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și completate de semiotici regionale (narațiunea și narativitatea în sens larg subîntind majoritatea practicilor noastre cotidiene: de la istorie la didactică și de la medicină la comunicarea politică). În vederea accesibilizării lecturii am optat pentru o per-spectivă interactivă: piste de cercetări ulterioare, aplicații punctuale, discuții comparative, observații interculturale, bibliografii tematice (pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau hors d'oeuvre, potage, friptură, brîn-zeturi, fructe, dulciuri în cea franceză, fie un tablou, o desfășurare spațială ca în bucătăria orientală. Bucătăria japoneză îi apare lui Roland Barthes în Imperiul semnelor un "text de Alain Robbe-Grillet" pură simultaneitate fără narativitate: înarmat cu un platou și bețișoare, individul își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asasinul orb Jorge din romanul lui Eco Numele trandafirului), iar naratorul devine "prizonier al premiselor sale", după cum lectorul devine "prada" textului, obiect al unei experiențe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum/opere de provocare sau narativitate de masă/ narativitate de elită. A interesa un public larg și a-l face să viseze nu înseamnă neapărat a-l "lobotomiza" prin mass-media, ci poate a-l fascina și obseda. "Criza studiilor literare" (criza instituțională a predării/ învățării literaturii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din romanul lui Eco Numele trandafirului), iar naratorul devine "prizonier al premiselor sale", după cum lectorul devine "prada" textului, obiect al unei experiențe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum/opere de provocare sau narativitate de masă/ narativitate de elită. A interesa un public larg și a-l face să viseze nu înseamnă neapărat a-l "lobotomiza" prin mass-media, ci poate a-l fascina și obseda. "Criza studiilor literare" (criza instituțională a predării/ învățării literaturii) nu poate fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se poate reproșa lui Propp reducerea varietății basmelor atestate și atestabile la un basm unic, printr-un exces invers Bremond propune imaginea unei povestiri proteiforme cu o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narative, el și-a dovedit deplina eficacitate euristică într-un cîmp extins, cel al discursurilor non figurative" (D. Bertrand, apud J. Brès, 1994: 27). Modelul actanțial a fost recuperat de publicitate, comunicarea politică, juridică etc., ceea ce a contribuit la extinderea narativității de la ficțiune și cotidian la medicină, istorie, discurs științific în genere. Prin intermediul acestei riguroase poziționări sintactice mesajul publicitar, de pildă, va construi căutarea eroului (cowboy-ul care fumează Marlboro) generată de un destinator (supra eul unei societăți moderne în care virilitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9 Modelarea narativității În economia generală a producerii sensului narativitatea ocupă un loc dominant. Dar ca la orice extindere (Hors de narrativité, point de salut), apare pericolul diluției conceptuale și voalării frontierelor, sesizat deja de Greimas în introducerea la lucrarea Du sens II
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9 Modelarea narativității În economia generală a producerii sensului narativitatea ocupă un loc dominant. Dar ca la orice extindere (Hors de narrativité, point de salut), apare pericolul diluției conceptuale și voalării frontierelor, sesizat deja de Greimas în introducerea la lucrarea Du sens II (1983): "Reflecția teoretică fecundă comportă inconvenientul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de Greimas în introducerea la lucrarea Du sens II (1983): "Reflecția teoretică fecundă comportă inconvenientul de a depăși aproape totdeauna conceptele create și termenii aleși pentru a le desemna. În domeniul semiotic cel mai bun exemplu este poate conceptul de narativitate: cu ambiția la început de a ocupa doar clasa discursurilor narative, ea a încercat, evident, să-și construiască o sintaxă. Cercetătorii și-au dat seama că ea putea fi utilizată și că putea explica diverse feluri de discurs: orice discurs
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
început de a ocupa doar clasa discursurilor narative, ea a încercat, evident, să-și construiască o sintaxă. Cercetătorii și-au dat seama că ea putea fi utilizată și că putea explica diverse feluri de discurs: orice discurs este deci narativ. Narativitatea este din acest moment vidată de conținutul său conceptual" (Greimas, 1983: 17-18). Cincisprezece ani mai tîrziu, nenumăratele sinteze teoretice și analize consacrate parabolelor biblice, spoturilor publicitare, romanelor și benzilor desenate nu fac decît să consolideze centralitatea narațiunii în orizontul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ușor inteligibilă atunci cînd îi sînt aplicate modele narative împrumutate istoriei propriu-zise sau ficțiunii (dramă sau roman)... interpretarea eului găsește în povestire, alături de alte semne și simboluri medierea privilegiată" (P. Ricoeur, 1990: 138). În dubla constituire (a sinelui și acțiunii) narativitatea intervine ca entitate mediatoare a triadei descriere / povestire / prescriere (altfel spus, definire a persoanei/personajului, povestire a "conexiunii `unei vieți" Zusammenhang des Lebens la Dilthey, prescriere, legitimare a unor norme). Literatura se constituie ca "vast laborator în care sînt încercate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
altfel spus, definire a persoanei/personajului, povestire a "conexiunii `unei vieți" Zusammenhang des Lebens la Dilthey, prescriere, legitimare a unor norme). Literatura se constituie ca "vast laborator în care sînt încercate estimări, evaluări, judecăți de aprobare și condamnare prin care narativitatea slujește ca propedeutică a eticii" (P. Ricoeur, 1990: 139). În planul construirii intrigii, identitatea se caracterizează printr-o exigență de concordanță și admiterea de discordanțe ce pun în pericol pînă la sfîrșitul poveștii această identitate. "Prin concordanță înțeleg principiul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Propp .................. 111 5.5. Claude Bremond și logica povestirii ....................................... 115 5.6. A.J.Greimas și modelul actanțial ............................................. 118 5.7. A.J. Greimas și schema narativă .............................................. 122 5.8. Modelul gramatical al lui T. Todorov ............................. 125 5.9. Modelarea narativității ............................................................. 129 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII ................................................... 135 6.1. Iconicitate și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
trebuie să surprindă elemente și relații concrete, pentru că numai prin generarea acestor aspecte sunt evidențiate combinații de influențe, motive, credințe și scopuri care explică istoria. Hayden White, unul dintre cei mai influenți narativiști ai filosofiei contemporane, formuleză o teorie a narativității cu referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]