413 matches
-
5 funți, sau peste tot, 4.429 ocă de aur. Așa produce Ungaria și Transilvania pe an 78.680 marce 393 țent<nari> 40 funți, sau 17.308 ocă de argint. Rosia scoate pe an 72.000 marce 360 țent<nari>, adică 15.840 ocă de argint. Krâia de Hanover în Germania, cu 695 mile pătrate, produce pe an 30.000 marce 150 țent<nari> 6.600 ocă de argint. Krâia Saxoniei, cu 271 mile pătrate, deci abie o a triia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
funți, sau 17.308 ocă de argint. Rosia scoate pe an 72.000 marce 360 țent<nari>, adică 15.840 ocă de argint. Krâia de Hanover în Germania, cu 695 mile pătrate, produce pe an 30.000 marce 150 țent<nari> 6.600 ocă de argint. Krâia Saxoniei, cu 271 mile pătrate, deci abie o a triia parte de Moldova, produce pe an mari câtimi de argint, precum în anul 1826 au scos 52.780 marce 265 țent<nari> 40 funți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
150 țent<nari> 6.600 ocă de argint. Krâia Saxoniei, cu 271 mile pătrate, deci abie o a triia parte de Moldova, produce pe an mari câtimi de argint, precum în anul 1826 au scos 52.780 marce 265 țent<nari> 40 funți sau 11.588 ocă de argint. Comitatul Mansfeld din Germania, abie atât de mare cât ocolul Dornei cu Broștenii, scoate pe an ca la 15.000 marce 75 țent<nari> sau 3.300 ocă de argint. Producerea argintului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1826 au scos 52.780 marce 265 țent<nari> 40 funți sau 11.588 ocă de argint. Comitatul Mansfeld din Germania, abie atât de mare cât ocolul Dornei cu Broștenii, scoate pe an ca la 15.000 marce 75 țent<nari> sau 3.300 ocă de argint. Producerea argintului din America este foarte însămnătoare. Humbold arată că numai Mexico scoate pe an ca la 2.500.000 marce 12.500 țent<nari> 550.000 ocă de argint. Vestita minărie de la Guanaxato
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe an ca la 15.000 marce 75 țent<nari> sau 3.300 ocă de argint. Producerea argintului din America este foarte însămnătoare. Humbold arată că numai Mexico scoate pe an ca la 2.500.000 marce 12.500 țent<nari> 550.000 ocă de argint. Vestita minărie de la Guanaxato (din Mexico) singură au produs de la 1786 pân la 1803 câte 556.000 marce 278 țent<nari> 12.232 ocă de argint pe an. Pentru scurtare, nu voi însămna producerea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai Mexico scoate pe an ca la 2.500.000 marce 12.500 țent<nari> 550.000 ocă de argint. Vestita minărie de la Guanaxato (din Mexico) singură au produs de la 1786 pân la 1803 câte 556.000 marce 278 țent<nari> 12.232 ocă de argint pe an. Pentru scurtare, nu voi însămna producerea cea foarte mare de argint a multor altor staturi. Însă nu numai prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000 țent<nari> sau 528.000 pân <la> 660.000 ocă de aramă. Un necurmat și totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000 țent<nari> sau 528.000 pân <la> 660.000 ocă de aramă. Un necurmat și totdeauna pre sigur izvor de înavuțire sînt minele și fabricile de fier pentru toate țările ce sînt înzăstrate cu acest metal și fiind că fierul, dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
restricțiile de pe piața de capital abia în ani i 1970, în prezent, prin po litica Fondului Monetar Internațional (FMI), se im pune ca țările în curs de dezvoltare să asigure liberalizarea rapidă a pi ețe lor de capital prin elimi narea reglementărilor financiare naționale. În une le țări, lipsa acestor reglementări a condus la libera circulație a capitalului speculativ sub forma contractelor și a împrumuturilor pe termen scur t, cu consecințe grave asu pra stabilității sistemului financiar bancar și a investițiilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
unul nesemnificativ, înregistrat în perioada 2001 - 2002. America Latină și Caraibe au avut cele mai mari cr eșteri de fluxuri de capital, unde procentul a crescut de la 17 l a 2 2 %, între 2006 și 2007, ceea ce a reprezentat o răstur nare a tendinței obișnuite (gra ficul nr. 3.8.). Studiind graficul anterior, putem preciza că, în ciuda revenirii din 2007, procentul din aceste regiuni reprezintă d oar jumătate din procen tul de acum zece ani, când numărul acțiunilor c are intrau în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
momentul în care traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între acesta din urmă și trecător o relație de fami lia ri tate, o recunoaștere „reciprocă“, se petrece în penumbra feli narelor și în indecizia direcțiilor. Ia naștere astfel ceea ce Benjamin numește, într-o conferință radiofonică, Berlinul de monic (das dämonische Berlin), descris de E.T.A. Hoffmann: unul în care suprasensibilul (Übersinnliches) este recognoscibil doar plecând de la urmele pe care le lasă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de vedere al cunoașterii istorice, acelui „Jetzt der Erkennbarkeit“ care se vădește a fi forma privilegiată a timpului mesianic. Nici o descriere, nici o narațiune nu pot urma logica acestei tensiuni dialectice a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dar România noastră a susținut-o la greu! Băi, ascultați-mă pe mine, ăștia nu ar trebui să uite nicicând acest gest. Prietenul la nevoie se cunoaște! Da` sarcozi e ocupat cu a lui, că are gemeni, face plajă și nare treabă cu România. Trist destin, fraților.... Nu mai sunt romeli sau robespieri, chiar și ludovicii au dispărut. Avem bocii noștri, da` ce citate să dai din ăștia? 29.07.2011 Ba pe-a Messi! Sandule, nu te-am mai văzut
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
El m-a sfătuit să nu-mi dau copilul. Se va căsători cu mine și nu-l deranjează, spunându- mi că iubește copiii și se bucură de venirea lui. Dar eu nu doresc ca acest copil să-mi umbrească viitorul, nare decât să și-l crească, acest mucos încrezut. -Nu știu dacă procedezi bine, Angela. -E decizia mea și pentru nimic în lume n-o voi schimba. în acest moment privirea ei deveni, dură iar hotărârea ei părea bătută în cuie
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mă denigreze sper... mă răsucesc spre Bladesey, pentru binele avocatului tău, adică, fac eu mișto. — A, nu. Din contră, zice curva babană cu cercei gigantici. Apucă-i diun capăt și iațio la labă, iar ia o să trebească să țoian gură, nare diales, deși pizda ei ar putea fi ca gheața dintr-un patinoar În clipa când o faci. Dar poate că nu, fiincă vaca asta are respect pentru putere. Cunosc eu genul ăsta. Trec brusc la stilul profesional. — Înțeleg ce neliniștitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În nici un caz ce pula mea, și i-a otrăvit mintea copilului cu toate minciunile alea tâmpite pe care le spune despre mine, curva infectă, și totul a mers prost, tresă se-nvețe minte, tresă fie făcută să plătească pencă nare nici un rost n măsa. Când o sunăm acasă la mama ei nu suntem În stare să spunem decât că vrem să ne revedem copilul și că vrem să discutăm. Să punem la punct divorțul. Vocea ei nu e vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Este Înglobată Însă aici și scrierea anglo-saxonă, care a derivat din aceasta și care Îi seamănă mult. Scrierea insulară este o scriere semi uncială care, Începînd din secolul al VII-lea, s-a răspîndit pe continentul european prin strădania misio narilor irlandezi, fondatori ai unor mănăstiri faimoase, Între care cea de la Bobbio din Italia, San Gallo În Elveția, Luxeuil În Franța, Würzburg În Ger mania. Este greu lizibilă din cauza nume roaselor sale abrevieri, care reprezintă o trăsătură carac teris tică, și
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Nu este suficientă gruparea codicelor: se operează și o grupare a erorilor; diversitatea ortografică rareori e importantă, În schimb trebuie să se țină seama de defectele semnificative. Mai mult decît asemănările (care con firmă descendența dintr-un unic text), exami narea grupurilor de erori duce la stabilirea Înrudirii Între codice. După epoca Renașterii, editorii cei mai buni de texte clasice au Încercat să utilizeze un număr maxim de codice, pentru ca, prin colaționarea lor, să-și struc tureze o bază sigură a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
un titlu diferit, astfel Încît ramurile formei primare să fie izolate de ramurile formei secundare. Mai mult, deteriorările (corruptelae) evidente, În mod deosebit lacunae, pot fi cu ușurință transmise În linie directă, dar sînt greu de transmis În conta mi nare; așa Încît, acolo unde se produc greșeli specifice de tipul acesta, este cu putință să se identifice relația originară dintre martori. Dacă scribul nu deviază de la modelul său, este adesea imposibil să se stabilească relația unui martor cu modelul lui
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
individuale prin trup. Acest lucru este atât de comun, încât nici nu îi mai acordăm atenție: a reduce lumea la exterioritatea vizibilă și a încerca să perpetuezi insistent ace leași forme înseamnă a interpreta greșit și superficial harta și funcțio narea lumii. Aș aduce acum câteva exemple, pentru a arăta „dependența“ noastră de cauzalitatea „inversă“ (trup sau lume - suflet), transmisă din generație în generație. Dacă dorim să ne întâlnim cu o persoană, vom considera că întâlnirea are loc numai atunci când corpurile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea spune, așadar, că puterea cogitativa este numită rațiune particulară printr-o asema nare operațională, si nu printr-una de substanță. Revenind la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea spune, așadar, că puterea cogitativa este numită rațiune particulară printr-o asema nare operațională, si nu printr-una de substanță. Revenind la întrebarea subcapitolului, puterea cogitativa nu cunoaște ca atare, ci prin compunere și dividere ea doar recunoaște intențiile individuale că existând sub o natură comună. Așadar, în lumina acestor informații, intrebarea a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unor imagini pictografice, ci într-un sens mai larg, asemenea unor imagini care cuprind și informații auditive, tactile, gustative etc. Între puterile cognitive și imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]