206 matches
-
-i mulțumiți! Precizare importantă: în acea sferă e bine să încorporați în mod vizual TOATE aspectele legate de acea dependență. Luând cazul exemplului meu cu țigările acolo ar fi bine să înglobați și tutunul frunzele de tutun eventual pipa, trabucul, narghileaua etc. deci pe cât posibil cam tot ce ține de domeniul respectiv. Încercați să fiți cât mai exhaustivi ca să spun așa, deoarece efectul este mult mai bun astfel. Modalitatea de a te ruga către Arhanghelul Gavriil timp de 10 zile poate
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cercetez cu grijă biblioteca. Conținea cărți de muzică, psihiatrie, cele mai multe dintre ele fiind științifice. Erau de asemenea cărți de filozofie, de botanică, în franceză, germană și engleză. În vitrina bibliotecii, se aflau fotografii, obiecte de valoare, amfore, o narghilea minusculă. M-am uitat apoi la ceas. Era din bronz auriu și avea în centru o femeie goală. Orele nu erau înscrise cu cifre, iar secundarul mângâia ritmic sânii rotunzi ai doamnei care arăta foarte tânără, picantă chiar, cu un
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
singurul care nu își aștepta supa tolănit ca un pașă. Auzise că îi spuneau „inginerul de frig care stă ca un împăiat la o masă“. Între ei, deprinsese plictisul bărbaților care își iroseau orele de siestă. Pufăia, în salonul cu narghilele, și apoi se simțea obosit. În jur, erau inși care nu trăiau decât lenea după-amiezelor aromate de ceai și de aburi de opiu. Nu mai exista îndoială: bărbații Iranului se împărțeau în martiri, în dezavuați și în îmbătați de putere
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Te bazezi pe asta? se miră Sharoudi. Sunt lucruri despre care nu vorbești, uneori. Și pe mine, dacă m-ar întreba un anchetator dacă soției mele îi plac țigările, aș răspunde la fel, deși, când e doar cu mine, pufăie narghilea, fiindcă îi face plăcere... Suntem în țara vieților duble, ai uitat? Nu vorbim niciodată deschis despre noi, despre bucuriile ori slăbiciunile noastre. Și acum, nu te uiți la ce facem? Mergem pe dibuite, după toți anii ăștia, atât de lungi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Făcu semn să i se aducă un ceai de mentă, care aici se servea fierbinte, într-un stikkam, un pahar îngust, lung cât degetul mare, și se uită în jur. Câțiva bătrâni jucau sheshbesh; unii din ei trăgeau dintr-o narghilea; în jurul televizorului se strânsese un grup care se uita la un reportaj despre dărâmarea statuii lui Saddam, ce părea să se deruleze cu încetinitorul. Nu erau decât bărbați și discuțiile păreau mai zgomotoase decât de obicei, dar nu exista nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai erotic vis din toată viața mea. Dimineață mă trezesc singură Într-un pat imens, cu privirea unui copil ațintită asupra mea. Cum Îmi Întâlnește ochii, copilul o rupe la fugă. Ca un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul Înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. iar fumează Hind și Nadine. ies Adina Dabija 148 din cameră și mă plimb pe coridor fărĂ țintă. În dreptul afri- cancei din Coasta de Fildeș miroase a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
facem clubul plânsului. Numai că astăzi Dana nu e de găsit. Șaman 149 În schimb, ușa de la camera lui Hind e larg deschisă și tot holul răsună de muzică arăbească. Cineva Îmi face semn să intru să Încerc și eu narghileaua. Fetele sunt vesele, dar mie nu prea Îmi arde de râs. Pentru că astăzi am vorbit cu Janet, care m-a Întrebat dacă sunt fericită În Canada, cu Jean- Claude al meu. Am Încercat să schimb vorba, dar el și-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mai erotic vis din toată viața mea. Dimineață mă trezesc singură într-un pat imens, cu privirea unui copil ațintită asupra mea. Cum îmi întâlnește ochii, copilul o rupe la fugă. Ca un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. Iar fumează Hind și Nadine. Ies din cameră și mă plimb pe coridor fără țintă. În dreptul africancei din Coasta de Fildeș miroase a vanilie și a bețișoare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Dana și facem clubul plânsului. Numai că astăzi Dana nu e de găsit. În schimb, ușa de la camera lui Hind e larg deschisă și tot holul răsună de muzică arăbească. Cineva îmi face semn să intru să încerc și eu narghileaua. Fetele sunt vesele, dar mie nu prea îmi arde de râs. Pentru că astăzi am vorbit cu Janet, care m-a întrebat dacă sunt fericită în Canada, cu Jean- Claude al meu. Am încercat să schimb vorba, dar el și-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Pământului, Diavolul frână brusc la un kilometru și jumătate deasupra Capitalei și, mușcat de o dispoziție de zile mari, se materializă, apoi, tolănit pe spate ca un sultan, cu un picior răsturnat neglijent peste celălalt și cu muștiucul de la o narghilea slujindu-i cu iscusință când degetele mâinii, când colțurile gurii, se roti de trei ori deasupra orașului, savurîndu-i fiecare bucățică a acoperișurilor de tablă tărcată sau cu vopseaua sărită, tresăltând de încîntare în preajma oricărei terase de bloc placată cu ardezie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
drăcuia mai dihai decât o precupeață de podoabe de plastic deprinsă să-și reverse șuncile ori căruciorul de marfă pe platoul din fața Haltei de Pește din Piața Obor. Băga Necuratul arcuș de cătrăneală în voce și bătea tactul cu muștiucul narghilelei pe tejgheaua oricărui norișor. Fredona Ucigă-l toaca: 14 DANIEL BĂNULESCU - Lăsă-ți, țato, ocultismul și dezbracă-ți organismul... Organismul nu ia foc fiindcă-ai drăcuit în bloc... Compunea de n-avea treabă. Bale de voluptate curgeau de pe limba sa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sub șezut pentru a ateriza și pentru a nu le da supraveghetorilor de zbor din turnul de control radarele peste cap. Pierdu din înălțime, prăbușindu-se către semănăturile ce cuprindeau aeroportul ca într-un clește. Scutură de trei ori muștiucul narghilelei în dosul unei șire de mărăcini alese drept paravan. De fiecare dată, pentru cîte-o valiză croită dintr-o piele cafenie, moale, argăsită ca o mănușă, umflată ca o gușă de guguștiuc de angaralele dinăuntru. O dată în plus, pentru un sac
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care se răspândea deasupra tranșeelor producând tuse, vărsări de sânge și moarte. Tot de la el aflase despre fabrica de țigarete făcute cu mâna de locuitorii de origine turcă de pe insula Ada-Kaleh, cum a fost invitat de aceștia să tragă din narghilea și să guste din cafeaua lor fiartă la nisip în ibric de aramă, despre vizita făcută cu barca la postul de grăniceri de pe Insula Șerpilor, pe care se cățăra cu greu din cauza stâncilor abrupte, și despre discuția avută cu unicul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nicolina doi până sub dealul galatei maidane/ de zăpadă traseu încâlcit/ redactat cartea lui gene ajuns la clubul/ presei luat taxiuri până la jenny discutat lung cu/ pictorița călugăriță plecat la alt capăt de târg/ treceam pasarela/ și-mi aminteam pasale narghilele/ șalvari mătăsuri la catedrala/ din beton am luat un taxi plicti/ ar spune ea cât china ar spune el cât china/ dimineața la trei stau în fundul taxiului/ delexifiat bătăile inimii imposibil de montat/ la loc ale unui pacemaker/ cu bacteria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mă culc puțin în odaia voastră. Se ridică greoaie. I se părea că de ieri trecuseră o sută de ani. În odaia mare nu mai rămăsese decât Nicos, unchiul Nicos. Se întinsese confortabil pe divanul acoperit cu brocard auriu. Fuma narghilea ca un turc și urmărea cum se desfac rotocoalele de fum. Era bronzat și, deși împlinise treizeci de ani, nu începuse să aibă ceea ce ei grecii numesc pântece de negustor. Nu mai gândea nimic de o zi încoace. Simțea o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și el: — Așa să ne ajute Dumnezeu! Toți boierii se sculară în picioare, închinară și băură paharul până la fund. — Binecuvântează, preasfințite, sfârșitul mesei, hotărî vodă. Cu capetele plecate, ascultară rugăciunea de sfârșit. — Să mergem în odăile mai răcoroase, cine dorește narghilea, cafea, dulcețuri..., mai spuse domnitorul, apoi privind către cei doi frați: cu voi, cu Matei, cu Iordache și cu sfinția sa, am o treabă. Am trimis în iatacul doamnei după mama și Stanca. Veniți după mine. Dinu le făcu semn lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ușile se dădură de perete, lăsând liberă ochilor domnitorului priveliștea divanului marelui vizir. Pe sofale joase, printre perne și tapițerii, stăteau turcește tot felul de demnitari otomani, care mai de care mai impenetrabil și mai tăcut. Unii aveau în față narghilele pregătite, alții pe măsuțe scunde din lemn de esență rară, cu intarsii de sidef și de metal prețios, aveau carafe transparente cu apă și faianțe cu șerbeturi căci venise vara la Edirne. În stânga marelui vizir, în dreptul unui pupitru elegant, stăteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
el cu Moldova și cu Mihai Racoviță? Aci marele spătar își întrerupse șirul gândurilor ca să răspundă cu un zâmbet privirii marelui vizir. Zâmbete, zâmbete, turbanele albe aprobau în liniștea aromată de fumul de tutun trecut prin apa de flori din narghilele. Îmbrățișă cu ochii toată adunarea. Prea erau împăcați și porniți pe calea înțelepciunii, ca să comploteze ceva. Ah, da, schimbă căpitanii corpului de gardă ienicerească din Istanbul. Ei, mare minune, prietenul nostru Kuciuk Selin e numit comandant. Gândurile spătarului își urmau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
par arătări de basm. Iarna aci vântoasele se întețesc măturând și viscolind zăpezile. Dinspre Vlăsia o să poruncească să aducă lemn curat de stejar și fag, că, cine știe, poate o să aibă cândva răgaz să vină și iarna pe aci. Cafele, narghilele, șerbeturi și dulcețuri fură pe loc aduse. Apoi, chisele de cleștar, a căror transparență lăsa vederii culorile de ambră ale dulceților de caise, rozul șerbeturilor de zmeură și trandafir, precum și întunericul bobițelor mărunte de cireșe negre zaharisite în siropuri parfumate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
călătoria ce-o făcurăm împreună la padișah. Să fie spre aducere aminte! Apa de băut se încălzise, aburul de pe pocale se uscase, șerbeturile neatinse se muiaseră, doar cafelele înnegriseră cu urma caimacului lor buza răsfrântă a felegenelor. Fumul parfumat al narghilelelor amestecat cu cel al lumânărilor, mărea zăpușeala din încăpere, îndeosebi că se ghicea de afară respirația răcoroasă a nopții. Domnul se ridică în semn că slobozește adunarea. Pe rând, cei trei fii, în ordinea vârstei, urmați de cei doi unchi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din cei prezenți. — Cum ar putea să fie? Că doar Mustafa Aga e găzduit la finul măriei sale vel logofătul Ștefan, răspunse șoptit un tânăr unui boier bătrân. — Ei, da, de-ar fi doar asta. Ce ați zice de cafele și narghilele? întrebă prințul Constantin. — Să vie, se bucurară mai multe voci. Peste puțin timp își făcură apariția cafegii în târlici de postav galben, cu pași de pisică, ducând pe tăvițe cu jeratic ibricele de aramă din care se înălța aburul aromat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
chef, chiolhan, mahmur, turlac, zaiafet, precum și de expresii ca a fura luleaua neamțului sau a se afuma cu luleaua. Amintesc că și tabietul fumatului vine de la turci, împreună cu o serie de cuvinte din această sferă semantică: lulea, tutun, ciubuc, imanea, narghilea (ultimele două, ieșite din uz). Originea îndepărtată a acestor cuvinte se află cel mai frecvent în arabă, unde nu rareori sunt de origine persană; turca a fost limba prin intermediul căreia au ajuns în română cuvintele orientale. Uneori, în arabă cuvintele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
îmbinată cu negru și atât de moale și de des, încât piciorul se afunda în el, ca într-un strat de mușchi. Erau chiar și două blănuri mari de tigru aruncate peste el, sporind senzația de fast oriental și o narghilea imensă se afla pe o carpetă dintr-un colț. Pentru a completa acest hommage, o lampă de argint în formă de porumbel era atârnată cu un lanț de aur aproape invizibil în mijlocul încăperii; flăcăruia ei răspândea o aromă discretă. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
după-amiezi fără noimă; se adăugau Însă potrivit imaginației mele livrești bărbați - haiduci armați cu pistoale și cingători aurite, ori cutreierători ai cîrciumilor de periferie, stîlpi de cafenea, liota marilor Îndrăzneți pentru care Închipuiam fotolii de lene, apoi pașale trăgînd din narghilele, eunuci, cadîne, toți și toate făcînd roată În juru-ne. Și doamna Pavel povestea... poate eu povesteam... 13. Diminețile trezite la rigoarea regulilor profesionale se succedau Într-o monotonie În care viața Însăși părea a fi fără rost. Căci ce rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
autorul săruta mâinile mai multor stăpâni. Pe mijloc, tot jos, o lămurire și-un an: Totius DANUBII, A. 1766. A-ul zâmbea grăsuț și cârlionțat, încrețit de brațe și căciulițe; parcă ieșise de la coafor. Cuiva îi plăcuse așa, suflase din narghilea sau mișcase degetul cu inele prin aer, indicând curbele și rotocoalele dorite; sau poate autorul făcuse singur un mic exces de zel, o înfrumusețare finală, ca o plecăciune umilă și smerită. Efortul trebuia să fie discret, dar vizibil; răsplata, subînțeleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]