778 matches
-
țineam cont că vedeam totul circular, și în față și în spate, și la stânga și la dreapta, în același timp. Iar ce vedeam mă lăsa cu mandibulele căscate. Eram un gândac! Un gândac de bucătărie, o libarcă, poftim! Sună cam nasol, dar asta e. Acum, ce să zic? Cum de-mi încăpea toată mintea omenească în gămălia aia de creier, n-aș putea să spun. Și nici n-aș vrea să aud comentarii răutăcioase pe chestia asta. Dar, dincolo de tot soiul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sursă. "Mda... Uite cum a fost: își luase fața aia de mare domn care e pus în situații dificile de subalterni. Face către mine așa, dregându-și glasul cu o morgă pe jumătate oficială, pe jumătate amicală, cum e mai nasol: "Doamna profesoară" zice "îmi pare rău să vă spun, da' niște zvonuri foarte urâte mi-au ajuns pe la urechi". M-am uitat, nu știu cum, în mod reflex, la urechile lui alea înstufoșite și abea m-am ținut să nu râd. Da
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
astea perfide, n-am mai răbdat, dom'ne, și i-am mai băgat câteva, așa, bătând șaua să priceapă iapa." "Și înțeleg că a priceput, până la urmă." "A priceput, dă-l dracu', da' s-a uitat cam lung la mine." "Nasol! Știi că lu' ăsta când i se pune pata pe cineva, o ține langa așa." "D-aia nu mai pot eu. Oricum, din toamnă s-a lins pe bot de decanat. Așa că să mă pupe!..." "Mda... numa' că, vezi tu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
da' chestia asta nu era valabilă azi, la un așa caz dă forță majoră!" "Mai dă-o, dom'ne, încolo dă forță majoră! Orișicât, stabilisem noi d-aseară cum o rezolvăm azi. Ți-am zis că-i o zi mai nasoală, că-l am pă ingineru' ăla tânăru' pă mașină azi cu niște daraveri și o să mă reped cum îmi fac nițel timp sau cân' scap, naibii, dă el. Uite că timp n-am avut dăloc, m-a frecat ăla ca
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
rele ziceau că restul nisipului fusese sfertisit în timp de fosta secretară a decanului, madam Bolborea, azi pensionară, pentru cele trei pisici ale dumisale. Asta nu din zgârcenie, argumenta Bolboreasca, ci "fiindcă era nisip d-ăla bunu', nu ca ăla nasol de la florărie", pe care mâțele dumneaei nu-l suportau. Mda, povești vechi. Evident, dom' Petrică folosea găleata de plastic a portarilor, șmecherită de nea Vasile direct din camion, atunci când sosiseră rechizitele și consumabilele. Oricum, căldările din zestrea P.S.I.-ului aveau
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că socotelile corecte cimentează prieteniile. "E bine", spuse moale nea Vasile. Virgil se uită lung la el și-l sfătui: "Bre, poate ar fi cazu' să te duci la doctor. Mă uit la mata și, să mă ierți, da' arați nasol, nasol dă tot. Te las să-ți mai revii și ne vedem noi", făcu vecinul îndreptându-se către ușă. "Bine, mă, ne vedem, ne vedem. Și dacă mai apare vreo lucrare, vreo combinație, ceva, te anunț io. Te-am pupat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
socotelile corecte cimentează prieteniile. "E bine", spuse moale nea Vasile. Virgil se uită lung la el și-l sfătui: "Bre, poate ar fi cazu' să te duci la doctor. Mă uit la mata și, să mă ierți, da' arați nasol, nasol dă tot. Te las să-ți mai revii și ne vedem noi", făcu vecinul îndreptându-se către ușă. "Bine, mă, ne vedem, ne vedem. Și dacă mai apare vreo lucrare, vreo combinație, ceva, te anunț io. Te-am pupat." "Sănătate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
măsură de prevedere, știi?" "Îhî. Și? Ce mare chestie? Doar legea asta e de când am intrat în Uniunea Europeană sau chiar de mai-nainte." Bărbatul râse cu un aer superior: "Ce mare chestie!? Păi, mare, tată, mare. Acum are un schepsis nasol care te cam leagă de mâini dacă vrei și tu să faci o combinație. Numai că de cum or s-o voteze, o să bage și un articol de lege cum că dacă nu ți-ai exprimat opțiunea să nu-ți donezi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Nu c-ar fi dat cu vastu'... Adică știu și io? Nu m-aș risca să bag mâna-n foc. Da' dacă să apuca să-i zică lu' doctoru' că am aproape cinci milioane pă mine? N-ar fi fost nasol? Și normal c-ar fi fost! Mă făceam dă cacao, dracu', față dă omu' ăla. Oricum, pă ăștia doi n-aș pune bază nici să ducă coșulețu' cu colivă pân' la biserică. Aia e!" Ieși din spital într-o stare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Pă când în afaceri, dacă află lumea că ai necazuri, că n-ai reușit să te rezolvi la timp cu o problemă, ai rupt-o-n fericire. Toți îți întorc spatele la comandă. Gata, ai ieșit din gașcă. Ești pa!" "Nasol", se arătă a fi de acord și domnișoara. "Da' totuși..." "Totuși ce? Am io un ban în bancă, da' nu-i d-ajuns. Ce-am scos până acu', am investit, știi și tu. O tarla dă cinci mii dă metri
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Domnu' Sandu, o să vă zic o chestie. Io cred că nu dumneavoastră voia cineva să vă facă manevră, ci mie. Să vă esplic de ce. În ziua cân' am vorbit cu dumneavoastră, după ce a venit băiatu' ăla, am pățit o chestie nasoală dă tot. Am lăsat banii la birou, în diplomat și am coborât să-l conduc pă omu' nostru. Ușa închisă la birou, totu-n regulă. Cân' mă întorc, ce să vezi? Diplomatu' aruncat pă jos, dăsfăcut, și banii zbura literalmente
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
băgat io în ședință și le-am zis să-și țină gura. Adevăru' e că n-a răsuflat nimic. Am zis mersi că n-a aflat ăștia dân presă dă ploaia dă bani dân centru, că atunci era și mai nasol. În sfârșit! Am stat io și m-am gândit, am făcut și o anchetă printre fetele mele dă la birou, nimeni nu știa nimic. Plus că nimeni n-avea cheia dă la birou. Pă dă altă parte, oricine ar fi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Nu știu dă ce vi s-a pus așa pata pă mine. În fond, n-am fost cel mai bunlangiu tip din câți să ezistă pă lumea asta. Ziceți dă mine că sunt arogant și că mă țiu dă chestii nasoale. Nu neg, am mai exagerat și io, pă undeva. Da' acuma, pă bune, credeți că o veni altu' mai breaz în locu' meu? Ă?" M-am îndurat până la urmă de el și băieții i-au scris: "ÎȚI MULȚUMIM! NOI, SPRE DEOSEBIRE DE
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
gîfîind, plin de sudoare, nerăbdătot să predea ștafeta. Să vedem cît o să te țină pe tine, îi suflă la ureche Curistului, privindu-l pe Roja, care afișează un zîmbet satisfăcut la colțurile gurii. — Sper să nu fie chiar așa de nasol, mai are Curistul timp să se încurajeze, înainte să fie atras ca de un magnet în partea cealaltă. Nu degeaba ne-ați lăsat pe noi să ducem greul, protestează în continuare Părințelul. — Și ăsta a fost doar botezul, spune Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care abia mai pufăiau, lăsîndu-ți impresia că dintr-o clipă în alta o să cadă grămadă într-un morman de fiare vechi. Supape, arbori, bujii, vibrochene, își etalează taximetristul cunoștințele de mecanică, forjate în timpul războiului, fără revizii și alte alea, vremuri nasoale. Surpriza mare a fost, continuă Roja, cînd din ele au coborît patru haidamaci cît toate zilele, în paltoane de piele, tunși, rași și frezați la fel, spilcuiți ca scoși din cutie. Oameni de-ai lui, spune Părințelul, e părerea ta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Îmi trag pe față o expresie Îngrijorată. — Mda Davie, sîntem prieteni cu amîndoi. Îl cunosc pe Bladesey, ah adică Cliff Blades, de vreo doi ani, dar n-am cunoscut-o pe Bunty decît de curînd. Trecea printr-o perioadă destul de nasoală cu scrîntitu ăsta care o hărțuia, așa că Bladesey a vrut să mă duc pe la ei și să-i susțin un pic. — Ți-a trecut vreodată prin cap ideea că el dădea toate telefoanele alea? Înghit intenționat Încet În sec. — Davie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
zis numa rahaturi... m-ai dus cu preșu chiar de la Început! Tot căcatu ăla cu Frank Sidebottom! Îmi dădeai muie pe față, puțoi de rahat ce ești! Bladesey acum i-o Întruchipare a nefericirii. — Nu... protestează el. Arată atît de nasol că mi-e greu să-l privesc În ochi. Mă răsucesc puțin, dar după aia nevoia de a face mișto devine mai mare, așa cum mi se Întîmplă Întotdeauna, și Îi arunc o privire furioasă. — Bruce, trebuie să mă crezi, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
măsii să facă niciodată nimic ca lumea... — E bolnavă știi, s-ar putea să moară, Îi spunem noi. Ne scoatem cheile și le băgăm În broască. — Cine? — Shirley, cumnata mea. E bolnavă. Se aplică aceleași reguli, zicem noi, răsucind zăvorul. — Nasol, spune ea, Împingînd ușa după mine. Încercăm să o respingem, dar ne acaparează total, ca un costum ieftin, și urlă: — Haide, vreau să-ți opresc respirația, haide, și are mîinile În șlițul meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... SÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
miros slănina aia prăjită Împuțită... Cineva să sune la poliție. Ajutor. Vă rog. — Te simți bine Bruce? — Da. Sigur că mă simt bine. Uite, poți spune că nu-i treaba mea... SÎnt ok... pe bune. Am trecut printr-o perioadă nasoală, Îi spunem noi, recăpătîndu-ne controlul asupra respirației pe cînd sudoarea ne picură de pe frunte. Dăm jos geamul de la portieră și o rafală Înghețată de aer pătrunde Înăuntru. Dacă vrei să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptînd atitudinea-de-domnișoara-VÎnător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
putea să știe ea pencă n-a fost niciodată o polițistă Împuțită, da numa dacă ne-ar putea ajuta, numa dacă ar Încerca să Înțeleagă așa cum obișnuia Carole... dacă am putea explica... — Acum e ceva În neregulă la noi. Ceva nasol. Ceva... Înăuntru. — Ai fost la doctor? Nu poate face nimic pentru noi. Nimic. Asta e, s-a sfîrșit, Îi spun eu. Acum Îmi dau seama că nu pot să discut cu ea. Cu ea! Tocmai cu ea, dintre toți. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
artex. Patul pe care obișnuiam să-l Împărțim. Timpul să trecem la acțiune. E Hogmanay și azi ies În oraș. Ies În oraș cu Carole. Iarăși Carole? Am trecut prin multe, de fapt poate prea multe, dar i-o perioadă nasoală a anului. E frig și mă bucur că mi-am pus paltonul meu cel masiv. Am la mine poșeta cea nouă și drăguță, cea pe care mi-a luat-o Bruce de Crăciunul trecut, ei bine acum e de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
fi luați și folosiți ca probe, zîmbește altul; pe ăsta Îl cheamă Lidell. — Eu sînt detec... Eu sînt Noi sîntem o familie... noi am știut ce e fam... — Detectiv se... Începem noi să le spunem, dar Setterington ne-a pocnit nasol În nas cu pumnul lui ca o nicovală, iar lacrimile ne umplu ochii și sunetul ascuțit al durerii ni se Întinde pe față și ne lovește În centrul creierului și apoi un șir de crize respiratorii cu intensități variabile, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
așa, iar el rîde de noi, spaima noastră e acum aici și demoralizarea noastră crește cînd ne dăm seama că n-avem nimic de dat, sîntem doar pasivi. Capul lui se izbește de noi, iar nasul ne explodează mult mai nasol decît În mașină pentru că trosnește strivit de fața noastră, iar noi ne Înecăm cu propriul nostru sînge și nu putem respira, apoi vin și mai multe lovituri care scobesc În noi și ne simțim brațele atît de grele, nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
-mi spune nici un cuvințel. Se răsucește, trage draperiile și se uită pe fereastră. Apoi mă privește În față, străpungîndu-mă cu privirea. — Uneori mai bine lași lucrurile așa cum sînt. La mijloc sînt reputațiile, moralitatea și carierele. Într-un fel, da, e nasol la modul general și Înțelept dac-o iei la bani mărunți. GÎndim cam prea pe termen scurt. Dar pe de altă parte, ducem pe umeri problemuța asta a speranței de viață. E un lucru absolut necesar, rînjește el. Se aplică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
văzut, par cu mințile total bușite de lipici și vin ieftin. Așa că te Întorci pe șosea și treci printr-un alt gard din sîrmă pe terenul de golf. Entuziasmat că ai scăpat În cel mai bun caz de niște insulte nasoale, tu iei bățul dintr-o gaură de pe teren și Îl arunci ca pe o suliță. Îți dai aere față de Rhona, dar ea zice: Nu Bruce... nu... În timp ce se duce pînă la buza unui obstacol de nisip. Apoi o răsună bubuitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]