912 matches
-
și Brașov. Recenziile critice ale filmului au fost mixte, în general pozitive. Jurnalista Alissa Simon de la revista americană "Variety" aprecia că acest film este „«ca o gură de aer proaspăt» în contextul producțiilor românești mai degrabă sumbre”. "„În antiteză cu naturalismul sumbru pentru care este bine cunoscut Noul Cinema Românesc, comedia romantică dulce-amăruie a regizorului Alexandru Maftei, «Bună! Ce faci?», este ca o gură de aer proaspăt, demonstrând că și filmele ceva mai comerciale pot provoca revelații emoționale. Spirituală și spusă
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
Școala de Științe Politice (École des Sciences politiques). Paralel, urmează și cursurile Școlii de Limbi Orientale. La vârsta de 18 ani, tânărul Paul Claudel părea promis unui perfect conformism intelectual, credea ceea ce credeau majoritatea oamenilor ziși cultivați ai vremii, pozitivismul, naturalismul: accepta ipoteza monistă și mecanicistă în toată rigoarea ei, că totul era supus Legilor și că lumea era o înlănțuire de efecte și de cauze, și pe care știința le va descurca perfect într-un viitor previzibil. Trăia în imoralitate
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
ul a fost o mișcare artistică și literară de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care se opunea naturalismului și parnasianismului și potrivit căreia valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată și descifrata cu ajutorul simbolurilor. Tot prin simbolism se înțelege și modul de exprimare, de manifestare, propriu acestui curent. Adesea se considera că poeți că
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
ar fi atee; creaționiștii contopesc uneori cele două teze, susținând că evoluția ar fi o „religie atee” (vezi umanism). Acest argument contra evoluției este adesea generalizat drept argument contra științei în general, argumentând că „știința este o religie atee” deoarece naturalismul metodologic nu este ceva dovedit, deci la fel de „bazat pe credință” ca și credințele teiste sau supranaturale ale creaționismului. O teză este considerată falsificabilă dacă ar putea exista o observație sau un test care ar putea fi făcute pentru a demonstra
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
fidel modul în care omul gândește realitatea. În schimb, arta islamului destramă orice țesătură realistă și atrage atenția că vizează altceva, prin sugestii și indicii. Artiștii musulmani s-au remarcat în rândul arabilor, mongolilor, indienilor și turcilor prin evitarea abordării naturalismului, mai exact, prin folosirea viziunii tridimensionale și prin modelarea chipului uman în lumini și umbre. Prin aceste stilizări, ei au reușit să își urmeze instinctul creativ și totodată să-și respecte convingerile religioase. Astfel, viziunea musulmană abstractizează opera de artă
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
naște cu un suflet. Ci mai degrabă, trebuie să creăm unul în cursul vieții noastre. Fără un suflet, spune Gurdjieff, am "murii precum un câine". Știința și medicina caută relatări naturaliste a lumii naturale observabile. Această poziție este numită ca naturalism metodologic. O mare parte din studiul științific cu privire la suflet, a fost investigând sufletul ca un obiect al credinței umane, sau ca un concept ce dă formă cogniției și o înțelegere a lumii, decât ca o entitate în sinea sa. Când
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
punct important al muzeului, galeria deține câteva opere ale celor mai mari pictori ai ariei germane: Cranach, Altdorfer și Dürer. Resimte climă rafinată a micilor curți princiare germane „Caritatea” lui Cranach, caracterizată de scenă realistă a peisajului pe fundal. Acest naturalism minuțios este una dintre trăsăturile constante ale artei germane, aș cum o dovedește și „peisajul cu o pasare” a lui Altdorfer, unul dintre cele „două peisaje pure” care se păstrează de la acest artist. În același fel, Dürer incrustează fiecare rid
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
însă, este peisajul, așa cum dovedește „The Watering Place” și fundalurile peisagistice ale portretelor sale. După sec. al XVIII-lea și al XIX-lea genul portretistic găsește un nou interpret magistral în Sargent. Odată cu Constable artă peisagistica se deschide spre un naturalism intens, în timp ce Turner încredințează doar culorii - libere și anticonvenționale - datoria de a comunica emoțiile și senzațiile. </div> LAN DE GRÂU CU CHIPAROȘI
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
stilul Wagnerian, Debussy a furnizat elemente preluate selectiv și a creat un nou stil cu particularități de limbaj și estetică proprie. Alt reprezentant al impresionismului este Maurice Ravel. Impresionismul literar a apărut în literatura de limbă germană ca reacție împotriva naturalismului, considerat exagerat și neartistic. Formele preferate sunt poezia lirică, proza scurtă, piese dramatice într-un act, toate slujind modului de exprimare subiectiv. Printre reprezentanții cei mai importanți se numără Arthur Schnitzler,Hugo von Hofmannsthal, Rainer Maria Rilke. În Franța corespondentul
Impresionism () [Corola-website/Science/297828_a_299157]
-
dramaturgia, critica literară și dramatică, proza scurtă etc. Cu toate acestea, Güntekin se afirmă și își consolidează poziția de mare scriitor prin publicarea capodoperei sale "Çalıkușu" ("Pitulicea"). Güntekin a fost influențat în mare măsură și de literatura franceză ( îndeosebi de naturalism și realism), scriitorul lecturând și traducând o parte dintre operele unor autori francezi precum Honoré de Balzac, Flaubert, Émile Zola sau Alphonse Daudet. Personajele romanelor lui Reșat Nuri Güntekin sunt în general dinamice, însă se remarcă prin naturalețe, prin firescul
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
Mihail Petrovici Arțîbașev (în , în ) (5 noiembrie 1878 - 3 martie 1927) a fost un scriitor și dramaturg rus, precum și un susținător major al stilului literar cunoscut sub numele de naturalism. El a fost strănepotul lui Tadeusz Kościuszko și tatăl lui Boris Artzybasheff, care a emigrat în Statele Unite și a devenit celebru ca ilustrator. După Revoluția Rusă, Arțîbașev a emigrat în 1923 în Polonia, unde a murit în 1927. Arțîbașev s-
Mihail Arțîbașev () [Corola-website/Science/336511_a_337840]
-
alternativ). Relația dintre tânărul Lucian, muzician amator, și maestrul Marcian, în casa căruia o întîlnește pe Ina, se bazează pe concupiscențele tânărului față de soția lui Marcian, Elena; acestea se manifestă postum, printr-o scenă tulburătoare pentru personajul masculin, de un naturalism pervers, a scaldei celei ce murise, baia ritualică pentru care „numai el, nenorocitul, era om de înțeles, cerca a face și pe asta“; Elena, soția Maestrului, era femeia ambiguă (mamă, iubită, soră) a lui Lucian, care acum, postum, i se
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
trece aproape de Pământ, cauzând pene de curent și probleme cu semnalul... Devine repede clar că realitatea este radical amestecată de trecerea cometei. Cu siguranță nu mai suntem în Kansas... Byrkit i-a dat distribuției sale informații puține despre poveste, încurajând naturalismul semi-improvizat ce se simte autentic." Matt Zoller Seitz, editor al site-ului web lui Roger Ebert, i-a dat filmului trei stele de aur și a scris că filmul "este dovada că producătorii de filme inventivi pot face multe cu
Coherence () [Corola-website/Science/335872_a_337201]
-
care nu poate găsi răspuns, ca și Raskolnikov. Liviu Rebreanu considera că sensul ultim al realismului constă în construirea unei alte lumi „care adaugă ceva, care prelungește creațiunea”. Autorul introduce însă și elemente aparținând altor curente literare cum ar fi naturalismul (evidențiat în prezentarea atmosferei dezolante a peisajului, în concordanță cu stările sufletești ale personajelor, și prin exacerbarea trăirilor interioare) și sămănătorismul (trăirea unui sentiment al dezrădăcinării, considerat o cauză a inadaptării și a înfrângerii). Descrierea unor senzații intense precum setea
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
care ating aceste dimensiuni. În alegerea subiectelor lor, sculptorii marcheazăo netă preferință pentru reprezentarea omenească, dar ei înfățișează de asemenea și animale, elefanți, maimuțe, șeri și chiar căpușe. Capetele omenești nu sunt niciodată portrete, chiar dacă unele arată o tendință spre naturalism. În schimb, animalele sunt tratate în manieră realistă, ceea ce conduce la ideea că reprezentările omenești se îndepărtează de realitate în mod voit, și nu din cauza lipsei de îndemănare a artiștilor. UNii specialiși sugerează că refuzul de a realiza adevărate portrete
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
înalte", recte pentru socialism. Cea mai reprezentativă literatură a prezentului i se pare lui Gherea a fi literatura "naturalistă", numire vagă și oarecum improprie, sub care el înglobează toată literatura pe teme sociale. Obligat, totuși, să constate că, pe lîngă naturalism, există în literatura contemporană și alte tendințe, mai ales în poezie, criticul decide instantaneu că "decadentismul modern nu e altceva decît degenerarea liricei moderne înseși, bătrînețea, decăderea liricei" (Eminescu și curentul eminescian, 1896). Pe eșafodaj teoretic marxist construiește Gherea și
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
să-l atingă lumea, spre deosebire de pragmatiști, care se concentrează pe lume în felul în care este în prezent. În mod asemănător, în domeniul artei, idealismul susține imaginația și încearcă să realizeze concepția mentală a frumosului, un standard de perfecțiune, juxtapus naturalismului și realismului. Orice filozofie care acordă importanță crucială idealului sau domeniului spiritual, poate fi considerată „idealistă”. Idealismul metafizic este o doctrină ontologică care susține că realitatea însăși este incorporală sau experimentală în esența sa. Pe lângă asta, idealiștii nu sunt de
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Vernunft" ("Tratat asupra rațiunii critice", 1968). David Miller reunește pozițiile lui Bartley și Albert, dezvoltându-le mai departe. Joseph Agassi s-a ocupat mai ales cu problemele de bază ale raționalității, în timp ce Gerhard Vollmer încearcă să reunească reționalismul critic cu naturalismul. Imre Lakatos propune o formă diversă, conservativă a raționalismului critic, care țintește în special miezul unui program de cercetare. Variante cu elemente ale strategiei clasice de justificare se găsesc în lucrările lui John W. Watkins și Alan Musgrave. Adolf Grünbaum
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
XVIII față de zeu pare interpretarea cu un iz ușor sentimental dată salvării Ariadnei de către clasicistul german Johann Heinrich von Dannecker; în celebrul său grup statuar "Ariadne pe panteră" (1814, Liebieg-Museum, Frankfurt) este exemplificată puterea femeii asupra pasiunilor masculine. De-abia naturalismul îl redescoperă cu adevărat pe Dionis, la cumpăna dintre secolele XIX și XX, de pildă în autoportretul în care Lovis Corinth se reprezintă ca un Bacchus cherchelit, exponent al vitalității triumfând asupra morții (1908, colecție particulară). Bacchus corespunde în acest
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
Dionis, la cumpăna dintre secolele XIX și XX, de pildă în autoportretul în care Lovis Corinth se reprezintă ca un Bacchus cherchelit, exponent al vitalității triumfând asupra morții (1908, colecție particulară). Bacchus corespunde în acest rol lui Pan în literatura naturalismului (Knut Hamsun) și Dionis-ului nietzschean din "Nașterea tragediei".
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
au creat o școală literară. Printre membrii se numărau scriitori, pictori, critici literari și alți artiști care se opuneau Confucianismului și structurilor tradiționale ale stilurilor literare și artistice japoneze. Grupul punea mai ales accent pe idealism, umanism, individualism, opunându-se naturalismului, moda dominantă a literaturii japoneze din epoca Taisho. "Shirakaba-ha" a studiat îndelung estetica occidentală (îndeosebi expresionismul și postimpresionismul), considerând că este de datoria lor să răspândească ideile artei și literaturii occidentale în Japonia. Spre deosebire de alte grupări literare, Shirakaba-ha nu s-
Shirakabaha () [Corola-website/Science/330869_a_332198]
-
ul, denumit și fotorealism este un curent în artele vizuale, apărut după 1950, care are ca obiect imitarea naturii, ducând naturalismul la extremă. Această mișcare artistică își propune să meargă în direcția extremă a artei realiste, accentuând desprinderea de realismul conținut într-o măsură mai mică sau mai mare în impresionism, pictura metafizică, suprarealism etc. Artistul intervine decupând din realitate acele
Hiperrealism () [Corola-website/Science/326233_a_327562]
-
Masolino da Panicale (Panicale în Valdarno-Arezzo, 1383 - 1440) și Tommaso di Cristoforo Fini, pictori florentini au avut un rol fundamental în răspândirea limbajului renașterii, ca un rezultat al evoluției de la cultura gotică-târzie spre eleganța nudului elenic redescoperit în cercetările arheologice, naturalismul atent la detalii și tri-dimensionarea prin noua perspectivă, mai mult intuită decât reală a lui Brunelleschi și Alberti. Și sculptorii, în prima jumătate a secolului XV, au adoptat noile formule spațiale ale Renașterii în sensul fluidizării și omogenizării planurilor și
Lorenzo Ghiberti () [Corola-website/Science/316553_a_317882]
-
Veneția și la Padova a numeroși artiști din Toscana - între alți, pictorul Fra Filippo Lippi și sculptorul Donatello - a contribuit la dezvoltarea unei noi viziuni asupra artelor. O dată cu cei din Toscana ajung la Veneția descoperirile și ideile Renașterii: studiul perspectivei, naturalismul, conceptul proporției, studiile anatomice, respectiv întoarcerea la canoanele artei Antichității. În anul 1409 este chemat la Veneția pictorul Gentile da Fabriano (1360-1427), care, cu ajutorul lui Antonio Pisano, zis "Il Pisanello", decorează sala mare a Consiliului. Printre primii artiști renascentiști venețieni
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
care era asteptat serile, înțelegea dragostrea ei, ascultarea ei... În schimb el ce i-a dat?”" E. Hodoș este realist în schițele pe care le-a scris. El prezintă oameni desprinși din viața reală cu viciile lor, ajungând uneori până la naturalism: "Feciorul se întorcea întotdeauna plin pe cămașă de praful ruginiu al cărămizilor, mestecat cu al varului și cu mirosul vecinic de tutun prost și de alcool. Colo în zorile duminicii, sunt de obicei tun cu toții, cu lăutari și femei cu
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]