971 matches
-
unii, frumoși, alții urâți. Sunt, pe lume, abili și naivi; extravertiți și introvertiți; norocoși și ghinioniști; iubiți și urâți; apreciați și desconsiderați; „observați” și ignorați; profitori și păgubași. Există dreptate? Dintr-o perspectivă teoretic-literară, romanul are toate datele unei creații naturaliste. Ca „film”, imaginile se realizează după norme expresioniste, în tonuri intense, contrastante, trasate în forță. Suferința este dusă, fără milă, până la apogeu. Dar trebuie să ne amintim că apogeul este punctul celei mai lungi bătăi, relația cea mai îndepărtată a
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
amplă, retorică și colorată, alternanță de simplitate, rafinament și prețiozitate, fără îndoială o contribuție de seamă la intelectualizarea limbii române, stăpână pe nebănuite nuanțe și capabilă de cele mai subtile asociații, contrastând cu fenomene tot mai îngrijorătoare de argotizare, vulgarizare naturalistă și flux de barbarisme, prezente în beletristica actuală.” (Tudor Opriș) Citind Evanghelia inimii, simțim că multe dintre experiențele pe care le-am intuit în cuvintele atent alese ne-au fost dăruite și nouă, dar, pe de altă parte, avem certitudinea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ucenic la un bijutier parizian, Louis Aucoc. În paralel, acesta frecventează Ecole des Arts Decoratifs, iar din 1878 până în 1880, învață la Colegiul de Artă Sydenham din Londra, Marea Britanie. Aici, Lalique își perfecționează deprinderile de desenator și își dezvoltă abordarea naturalistă în artă. Revenit în Franța după terminarea colegiului, în 1882, acesta lucrează ca artist liber profesionist pentru câteva case de bijuterii de top din Paris, printre care Aucoc, Cartier, Boucheron. Patru ani mai târziu el își deschide propriul atelier de
RENE LALIQUE: ARTĂ ÎNTR-O STICLĂ DE PARFUM de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356525_a_357854]
-
beneficiarul, ori victima? (Consumatorism) Știința și tehnologia s-au născut în focul voinței de putere a omului, de control și de dominație a omului, însă culturile în care s-au dezvoltat păstrează parte din etosul și vestigiile tradițiilor umaniste, romantice, naturaliste. Aceasta este o problemă politică și antropologică esențială, nu doar scepticim, cinism, profeție a tehnofobilor apocaliptici, vis al romanticilor și al celor nostalgici să vadă omul reîntors la natură și tradiție. (Natura si cultura) Ritmul intens și viteza din ce in ce mai rapidă
TEOLOGUMENA DESPRE ŞTIINŢẰ ŞI TEHNOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368868_a_370197]
-
așa cum el însuși, în autoportretul menționat, spunea: „Și-a făcut studiile la școala lumii - unde nu se cer examene”. Era un mare admirator al clasicilor antici și moderni, al moraliștilor francezi, al realismului contemporan și urmărea cu interes fenomenul romanului naturalist. Nu trebuie să uităm că însuși a tradus, în 1878, „Roma învinsă” de Parodi, din Scribe și Deroulede. Cunoștea și comenta foarte ușor, își amintea fiul său, Luca, piesele de teatru ale lui Shakespeare, operele lui Turgheniev, Anatole France, Heine
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
fără să lipsească de farmecul lor operele studiate, a știut să se apropie de sufletul autorilor, să-i înțeleagă și să le evidențieze lucrările, fără agresiune și cu respectul cuvenit. „Pe același drum, voi urmări cu egală plăcere o operă naturalistă, cât și una simbolistă, nefiind dintre aceia care zâmbesc de cum văd cartea de vizită ...” În tinda unei registraturi, 1923). Conform lui Eugen Simion, el este adevăratul exponent al impresionismului în critica românească. A fost elev al liceului Nicolae Bălcescu din
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
Fundațiilor Regale", „Vremea", „Scrisul bănățean", „Orizont". Romanul Lume fără cer (1947), singura operă literară propriu-zisă a autorului, se înscrie, prin toate datele sale, de la spiritul pozitivist al observației la arhitectura narativă precisă, cu capitole orga �nizate simetric, în canoanele realismului naturalist. Inspirată din viața dură, „lipsită de cer" a minerilor - a „ocnarilor", cum li se spune în Banat -, narațiunea lui Birou transferă în plan literar experiența documentară și sociologică a autorului. Sursa; http://www.crispedia.ro/Virgil Birou Alte surse; http://www
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
a metamorfozat în ideea existenței unei creativități naturale a omului, pe care este de-ajuns s-o resucitezi. Toată lumea este capabilă să creeze, suntem, cu toții, creatori.Vorba aceea...românul e născut poet. Este o idee în același timp rousseauistă și naturalistă. Chiar și principiul nostru de realitate se întemeiază pe aceeași idee, aceea că lumea are un fundament obiectiv și că este suficient să dai la o parte iluzia pentru a regăsi acest fundament. La originea acestor lucruri se află principiul
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350703_a_352032]
-
ar ține de, am mai auzit asta, „libertatea adaptării”, „ficționalizare”, „artisticizare”, căci „nu e un documentar!”. Da, nu e. În schimb e melodramă de doi bani, vârâtă în povestire ca să crească vânzările de bilete. Cu cât sunt mai mari eforturile naturaliste ale lui Iñárritu, care vrea să fie ursul ucigaș-urs (și nu e, nu i-au dat voie, e digital), munții-munți, copacii adevărați, zăpada așijderea, să vedem organe pline de sânge mușcate cu sete de oameni și săgeata indiană intrându-i
„Reveneala” – o telenovelă Animal Planet () [Corola-blog/BlogPost/339016_a_340345]
-
că „assistant professor” la Princeton, la “Department of Ecology and Evolutionary Biology”. Munca ei a fost omagiata în “The New York Times” și în “The New Yorker” , cele mai prestigioase publicații care se ocupă cu știința, îi impun numele. A lucrat cu marele naturalist Edward O. Wilson, iar anul acesta rezultatele muncii ei au apărut pe coperta revistei „Science”. Corina este un om absolut normal, îi plac romanțele și cântecele de petrecere în interpretarea lui Gheorghe Dinică, motocicletele și mașinile puternice, conduce în viteză
Corina Tarniţa: “Matematica are o frumuseţe perfectă. Lumea reală are o frumuseţe imperfectă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339382_a_340711]
-
elevii cu inteligență predominant lingvistică vor fi implicați în prezentări, în analiza textelor, elevii cu inteligență predominant logico- matematică, vor primi sarcini ce presupun operații matematice, aplicarea unor algoritmi sau formule. În aplicațiile practice din orizontul local, elevii cu inteligență naturalistă, dar și cei cu inteligență vizual-spațială vor fi implicați mai puternic. Elevii cu inteligență predominant interpersonală pot deveni liantul echipelor, adevărați coordonatori atunci când sunt implicate echipe în realizarea unor proiecte, pot realiza sondaje, chestionare. La clasă, în aplicațiile practice
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
limbajul de specialitate pentru a-și aminti cunoștințele anterioare și a crea idei/teme noi), ale inteligenței interpersonale (capacitatea de a înțelege intervențiile, motivațiile, dorințele celorlalți), ale inteligenței intrapersonale (capacitatea de autoînțelegere, autoapreciere corectă a sentimentelor și motivațiilor proprii), ale inteligenței naturaliste (care face omul capabil să recunoască, să clasifice, să se inspire din mediul înconjurător), ale inteligenței sociale (capacitatea de relaționare). Tehnica Lotus este un mijloc eficient de activizare a energiilor, capacităților și structurilor cognitive la diferite discipline de studiu. ● Sugestii
ANEXE din 30 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275993]
-
nu înfierează. Conștiința scriitoricească a prozatoarei eliberează enunțul de propagandă și îl aduce în literatură. Configurează replica artistică a unei lumi și a unor vremuri. Convertește politicul în uman și estetic, după o metodă (manieră) realistă, poate chiar, pe alocuri, naturalistă. Îl lasă pe cititor să constate și să extragă el anumite concluzii, nu se grăbește să-l îndoctrineze, să-l convingă, vociferând, de cutare sau cutare adevăr, ori pseudoadevăr. Ca urmare, forța persuasivă a discursului are de câștigat, sporește considerabil
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
chibrit își are obârșia în anul 2010, ideea venind în urma dorinței de a transmite prin simboluri, unele purtătoare și de umor, de ironie, mesaje cu multe înțelesuri, la sfera socialului și a individului. La început am crezut că este ceva “naturalist”, nu mi-am propus o schimbare de accent în arta fotografică, ci doar am intenționat să surprind, altfel, relația dintre abstract și meditativ. Apoi, totul s-a transformat pe neașteptate într-un stil personal... 3. A.M.G. : Cum vă alegeți
INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345986_a_347315]
-
a metamorfozat în ideea existenței unei creativități naturale a omului, pe care este de-ajuns s-o resucitezi. Toată lumea este capabilă să creeze, suntem, cu toții, creatori.Vorba aceea...românul e născut poet. Este o idee în același timp rousseauistă și naturalistă. Chiar și principiul nostru de realitate se întemeiază pe aceeași idee, aceea că lumea are un fundament obiectiv și că este suficient să dai la o parte iluzia pentru a regăsi acest fundament. La originea acestor lucruri se află principiul
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
cazuri reale, culese din realitatea imediată. Realismul lor este cutremurător. Aducerea acestora în prim plan, într-o operă literară, nu urmărește senzaționalul facil, jurnalistic. De fapt, autorul nici nu speculează amănuntele sordide din acțiunile personajelor sale, nu intră în detalii naturaliste, ci atrage doar atenția asupra problemelor de amănunt, care ar putea conduce la evitarea unor asemenea fapte pe viitor. Ele se constituie într-un semnal de alarmă pentru a educa și preveni întâmplări simulare. Demersul lui este aidoma al lui
CONSIDERAŢII CRITICE – ION CATRINA, DE LA ROMANUL FLUVIU LA NUVELĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/345458_a_346787]
-
indiene antice asupra gîndirii de dinaintea expediției lui Alexandru Macedon este foarte dezbătută. H. von Glasenapp [14] se arată mai degrabă sceptic. Astfel, el crede că a existat o cunoaștere a ideilor indienilor de către greci, în cazul legăturilor dintre doctrinele filozofilor naturaliști și cele ale Upanisadelor: de exemplu, cînd Thales, Anaximandru, Anaximene concepeau respectiv apa ca "substanță fără limite", (α!πειρον) aerul ca substanță primară vie ce le produce pe toate celelalte ființe, în mod aseănător cu diverși gînditori din perioada
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
potențe compoziționale și coloristice? Volutele ample ale pieselor din hală, ținute în roșurile, ocrurile și brunurile coapte, aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu aplombul lor marcat naturalist, intențiilor propagandei? "1907", al aceluiași, putea servi, prin modelarea savant realistă a capului de țăran, mistificărilor istoriografice comuniste? Dacă în seria citată talentul, cît era, nu reușea să surclaseze comedia titrării, în cazul unor Ciucurencu, Baba, Catargi, Pacea, Nicodim, robustețea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că judecățile normative pot fi adevărate sau false, că ele au întotdeauna valoare de adevăr și exprimă o cunoștință. Dimpotrivă, non-cognitivismul, afirmă că judecățile normative nu sunt nici adevărate, nici false și nu exprimă nicio cunoștință. Teoriile cognitiviste pot fi naturaliste sau non-naturaliste10. Potrivit naturalismului meta-etic, reprezentat de Bentham, Mill sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a fost cea numită "eroarea naturalistă" (naturalistic fallacy). Naturalistul, crede Moore, identifică conceptul de bun cu "ceea ce produce plăcere", ceea ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a fost cea numită "eroarea naturalistă" (naturalistic fallacy). Naturalistul, crede Moore, identifică conceptul de bun cu "ceea ce produce plăcere", ceea ce înseamnă că ele desemnează unul și același concept. Analizând întrebarea " Este identic binele cu plăcutul?" remarcăm faptul că această întrebare nu este identică cu întrebarea " Este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
congruență cu propășirea umanității 144. . În aceeași categorie a sentimentaliștilor, C. Korsgaard îl include și pe John Stuart Mill, deși, spune ea, "Mill, spre deosebire de Hume sau Williams, este citit în mod natural ca un fel de realist moral, un realist naturalist care crede că este de dorit să fim buni"145. Așa cum rezultă din lucrarea sa Utilitarismul, Mill crede că dorința este sursa normativității, în sensul că toate temeiurile de a acționa izvorăsc implicit din aceasta. El arată că există două
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului istoric se poate opera în trei variante: fizicalist, psihologist și metafizic. Potrivit celei dintâi, faptele umane sunt supuse unor legi generale ale naturii (așa procedează pozitiviștii: Comte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul unei pledoarii, purtată cu mijloace filosofice, privind deschiderea infinită a omului către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
secundă față de energie; iar locul și-l mută în funcție de felul în care aceasta apare: atunci când energia este realitate primordială, omul se "naturalizează"; când ea apare ca "ideal central", omul tinde către propria sa "idealizare". Modelul explicativ al energetismului este monismul naturalist (în fond, energetist); al personalismului energetic este monismul filosofic. Prin urmare, între aceste două formule filosofice există o diferență de model explicativ; ele au rosturi reconstructive deosebite. Programul "monismului a posteriori", dincolo de realizarea efectivă pe care o primește la W
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]