507 matches
-
părinți. Această "tradiție" nu este specifică doar Republicii Djibouti și a fost descrisă istoric (Crubellier, 1979; Giolitto, 1984) sau sociologic, pentru mediile populare (Thin, 1998). Tradiție sau... efectul școlii? Ne putem întreba totuși dacă această interpretare culturalistă nu este o naturalizare a pedepsei corporale. Nu există aici o "tradiție unanimă". Dacă așa ar fi stat lucrurile, ar fi trebui să găsim același număr de copii loviți în unități asemănătoare. Or, această proporție variază în funcție de școli, de la aproximativ 11% la aproape 45
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sens, școala este din ce în ce mai puțin legitimă pentru aceste populații, iar procesul de "etnicizare" a violenței școlare pe care-l anunțam încă din 1996 ni se pare pe cale de desăvârșire. Nu e vorba aici, evident, de "bande etnice" sau de o naturalizare rasistă a violenței școlare. Să ne amintim că "întreaga problematică a etnicității a constat în ruperea de definițiile substanțialiste ale grupurilor etnice și în susținerea faptului că o identitate colectivă nu este niciodată reductibilă la posesia unei moșteniri culturale, chiar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tot bărbatul, chiar dacă asupra cheltuielilor zilnice din gospodărie decid femeile. Lipsa parteneriatului de gen în viața privată afectează participarea femeilor la viața publică. Totodată, circumscrierea activităților femeilor în spațiul casnic, prin menținerea dihotomiilor public/privat, natură/cultură, a determinat o naturalizare și o devalorizare a muncilor femeilor. Această devalorizare are consecințe semnificative asupra accesului femeilor la putere, care se repercutează la nivelul reprezentării intereselor femeilor în plan politic și cauzează diferențe semnificative la nivel salarial. Femeile au fost și au rămas
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și printr-un acces redus al femeilor la pozițiile de putere. Tema lucrării de față o constituie abordarea acestui aspect pornind de la analiza devalorizării activităților femeilor, manifestată prin „invizibilitatea” muncilor domestice și „naturalizarea” muncilor prestate de femei în general. Având în vedere că tranziția românească este marcată de revenirea valorilor tradiționale, această devalorizare este o consecință a legitimizării dihotomiilor public/privat și natură/cultură. Astfel, în acest studiu îmi propun să cercetez modalitatea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
studiu îmi propun să cercetez modalitatea prin care desemnarea femeilor în spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor la poziții cu putere de decizie. Cauze ale devalorizării muncii femeilor ă invizibilitatea și naturalizarea Miza acestui demers este aducerea în prim-plan a cauzelor devalorizării muncii femeilor și investigarea legăturii cauzale dintre această devalorizare și accesul dificil al femeilor la pozițiile cu putere de decizie, în principal în sfera politică. Deși originea acestei devalorizări
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mult decât atât, care este importanța lor în cadrul analizei prezente privind accesul femeilor la pozițiile de putere? În cele ce urmează, voi aborda legătura cauzală dintre aceste dihotomii și devalorizarea muncii femeilor. Această devalorizare, sub dublul aspect la invizibilității și naturalizării, a avut un impact direct asupra problematicii accesului femeilor la poziții cu putere de decizie. În urma evenimentelor din 1989, au putut fi observate și analizate mai multe efecte care privesc relațiile de gen și statutul social, economic și politic al
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
semnificative în ceea ce privește nivelul salarial și accesul la poziții ierarhice superioare. Aceste consecințe vor fi abordate pe larg în cadrul secțiunii următoare. În continuare, voi expune câteva exemple ale modului în care modelele conservatoare și naționaliste mențin separarea spațiului public/privat și naturalizarea muncii femeilor. O scurtă incursiune în viziunea conservatoare asupra problematicii de gen nu este întâmplătoare, ea având relevanță în contextul în care societatea românească de tranziție se orientează spre modele culturale „tradițional-patriarhale, al căror principal defect este conservatorismul”, care „nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
practic insignifiant. Dar afirmațiile lui Maiorescu nu au rămas fără ecou. Sofia Nădejde este cea care a dezvoltat un răspuns bine argumentat afirmațiilor lui Titu Maiorescu, contestându-i poziția 2. Tipul de argumente vehiculate în epocă rămâne relevant pentru studiul naturalizării și al consemnării în spațiul privat a femeilor care, după cum se va putea constata, caracterizează și tranziția românească. Viziunea naționalistă asupra rolurilor femeilor nu diferă în mod semnificativ. Într-un studiu despre problematica de gen în gândirea naționalistă românească efectuat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Acestea se referă prioritar la: • expansiunea educației și contextul social, • specificul și așteptările problemelor noi ale societății cunoașterii, • includerea problemelor de logică a cercetării economice și de dezvoltare economică, • lichidarea inegalității în educație și cultură în noua societate, • probleme de "naturalizare" a cunoașterii sub influență postmodernistă, postpozitivistă, • sprijinirea înțelegerii în și pentru situații reale, concrete prin activitatea directă, • exersarea competențelor de bază și integrate necesare aici, • aplicarea noilor paradigme privind esența educației. Chiar și Consiliul Europei (Council of Europe, 2003, pp.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
poate fi localizată cosmic, ceea ce face ca granițele să fie inexistente, în măsura în care toate ființele umane sunt considerate egale, cu acces direct la relația transcendentă. Identitatea religioasă localizată la nivel național prezintă granițe geo-politice și oferă acces cetățenilor prin naștere sau naturalizare. Atunci când identitatea religioasă este locală, granițele sunt geo-culturale, iar accesul este rezervat persoanelor care aparțin spațiului comunității prin naștere. Identitatea religioasă etnică are granițe corespunzătoare moștenirii culturale, care se negociază pe baze istorice. Identitatea religioasă culturală se delimitează prin comunitatea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dată, între cele două țări s-a înregistrat încheierea unor tratate și convenții: tratatul de comerț și navigație (11 aprilie 1881), convenția consulară (16 iunie 1883), tratatul privitor la protecția reciprocă a mărcilor de fabrică (23 mai 1906), convenția de naturalizare (1907), convenția de extrădare (1908), convenția de comerț și navigație (16 aprilie 1908). Stabilirea primelor legături economice, diplomatice și cultural-științifice a dus la crearea unor baze necesare amplificării și diversificării relațiilor în anii următori. Acreditarea consulilor americani în țările române
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Senatului Statelor Unite 2019. În 1957, Trifa și-a cîștigat cetățenia americană, dar nu și-a putut îngropa trecutul. Aflînd că Trifa era cetățean american, dr. Charles H. Kremer, un stomatolog de origine română, a informat Serviciul American de Imigrație și Naturalizare în legătură cu trecutul lui Trifa. În calitate de președinte al Confederației Româno-Evreiești din America, Kremer a continuat să exercite presiuni asupra Washingtonului în vederea anchetării lui Trifa. El a depus mărturie la audierile din 1975 ale Senatului, privind Acordul comercial româno-american și le-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesteia nu bănuia că avea să fie ultima audiere a Camerei Reprezentanților cu privire la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, următoarea fiind abia în 1986. Pe 23 iunie, Curtea Supremă emisese o hotărîre privind procesul intentat de Serviciul Imigrare și Naturalizare al SUA. Împotriva lui Chadha, care declara exercitarea dreptului de veto de către puterea legislativă asupra hotărîrilor președintelui ca fiind neconstituțională. Aceasta ridica în mod limpede problema constituționalității unei moțiuni de protest a Camerei Reprezentanților împotriva unei derogări de la condiția emigrării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Chadha, un indian oriental născut în Kenya, care venise în Statele Unite în 1966, pe baza unei vize studențești de nonimigrare. Viza expirase pe 30 iunie 1972 și Chadha era pasibil de deportare. El a cerut însă Serviciului de Imigrare și Naturalizare, INS, să-i anuleze deportarea, din cauza persecuțiilor rasiale la care ar fi putut fi supus o dată întors în Kenya. INS a susținut audieri pentru acest caz și, pe 25 iunie 1974, judecătorul a acceptat să anuleze deportarea pe baza faptului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Multe sunt supuse abuzului și exploatării atât de către angajatorii bărbați, cât și de către bărbații din propria familie, care le maltratează fizic, verbal și psihologic și care le amenință mereu că le vor denunța către la migra (Serviciul de Imigrare și Naturalizare) dacă nu se supun și nu fac ce li se cere. Multe dintre aceste femei își doresc să urce pe scara socială, dacă nu ele, cel puțin copiii lor, în Statele Unite. Dacă au acte valabile, o anumită calificare profesională și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
categoria „Alte rase”. Numărul lor mic, determinat de legea cotelor privind originea națională, ce permitea doar un număr sever restricționat de intrări în fiecare an, ar putea fi cel care a inspirat această politică. Evidențele Serviciului american de imigrare și naturalizare indică un număr de 40 796 de indieni asiatici care au venit în America între 1820 și 1970; 31 214 au venit între 1961 și 1970 (U.S. Bureau of Census, 1970, pp. 61-64). O creștere exponențială a numărului acestora s-
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-adevăr denaturare și „efect” hiperreal, în terminologie baudrillardiană. În special prin tehnicile simulării cibernetice, naturalizarea artificiului sau a artefactului se desprinde de accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii ale corporealității, ca natura asistată de calculator sau viața artificială (vezi mai josă. Întretăierile ontologice dintre corporal-biologic și tehnologic-informațional sunt întemeiate pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor doua sexe”. Articolul 7 era unul foarte important deoarece se referea la naturalizarea străinilor: “Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
era unul foarte important deoarece se referea la naturalizarea străinilor: “Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice”. Acesta trebuie analizat în strânsă legătură cu articolul 7 care reflecta inegalitatea dintre femei și bărbați: “Soția și copii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Tot în domeniul drepturilor fundamentale trebuie subliniate prevederile referitoare la proprietate care reflectă, pe de o parte, preocuparea pentru garantarea dreptului de proprietate privată iar pe de altă parte, grija pentru consolidarea proprietății statului. Față de Constituția din
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare”. În comparație cu actul fundamental din 1938, în Constituția din 1923, românii aveau numai trei datorii: de a urma cursurile școlii primare, de a îndeplini serviciul militar și de a plăti impozite. În următorul capitol, care se referea la drepturile românilor, încă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]