566 matches
-
rău, dovedește ce este rău, iar dacă am vorbit bine, de ce Mă bați?"(3) În spiritul acestei învățături divine, i-am răspuns azi Cavalerului Vasile Ionescu (4). Cultură Orice om care este la strâmtoare poate deveni animal. Sunt celebre cazurile naufragiaților care-și devorau semenii din cauza lipsei de hrană. Prezentarea instinctuala a romilor din Țiganiada este doar reprezentarea eternului țigan din mentalul colectiv al majoritarilor. Bineînțeles că mulți romi ne fac de ras, cu siguranță că uscaturile au distrus pădurea, dar
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
ispitesc să abordez dantelat tematica lui făurar. De ce ajungem a ne ucide tăblițele cu idei din crăpăturile interioare, rostind când încetăm a fi phoenicșieni , negații suspecte ? Poate prea multe caractere arial de 7: PĂCĂLEȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI ȘI DEVINO NAUFRAGIATUL ROMANTIC DE MÂINE? Hm! Incredibil de frumos și de adevărat! Poate prea culminantă aneantizare volitivă/ idilică? Voi da niște definiții, din care poate veți extrage seva: răspunsul pe care îl veți găsi pertinent stării în care sunteți. Dragostea o văd
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
despică marea ca să poată trece toți cei rătăciți în deșertul lumii, cu tălpile goale pe ape, așa precum Petru a călcat apele Iordanului până la barca unde se afla Învățătorul. Poeta însăși se face punte ca să-i poată trece pe cei naufragiați și străini, pe spinare, în brațe, la subțioară de gând, cu orice preț, pe malul celălalt al cuvântului, unde pot fi mântuiți de toate răutățile și cataclismele trecute, prezente și viitoare. Și într-aceasta constă rolul ei de bun conducător
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
solemne. Poți alege, ești acela Ce gândește în tăcere, Stai departe de arena Înfruntării efemere. *** Istoria este, uneori, ca o barcă Legănată pe ape negre, sângerii, Cineva ucide, ce găsește, încarcă Obiecte de cult. Ochelari, jucării, Cineva părăsește în larg naufragiații, Pe cei ce-și salvează puținul rămas, Ultimul coltuc, fărâma de viață. Ziua de azi este doar un popas? Ne trebuie, oare, o arcă a lui Noe? Laviathanul pare un blând cașalot, Cineva ucide, tăcerea-i dă voie. Mă aplec
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
zbura, Azi m- am- nălțat pe un țărm, de lumină, Într-o clipă marea va devenii divină. Îmi încarc inima cu stropi de lumină, Cât sunt de mic, lângă strălucirea- Ți prea plină, Ieri, când în călătoria inimii, Devenisem un naufragiat însetat, Pe o insulă pustie, mă topeam după o stea, Iar acum mă adăp din Izvorul Vieții Și mă închin doar Ție. Azi călătoresc pe un mal purtat de Tine, Suflet arată-mi valul ce mă poartă Între cer și
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LIMAN Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului printre valuri cuvintele străbat cu lacrimi prinse precum coada cometei unde mai pui țipetele pescărușilor glasurile naufragiaților dintotdeauna nisipul albastrul și surzenia noastră pământul și cerul se topesc în loviturile acestor valuri pentru care brațele nu au îmbrățișarea potrivită pământul și cerul s-au făcut în urechile mele ciocan și nicovală biet pelican cu aripi uitate în
LIMAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376600_a_377929]
-
care nu pe Anăci pe mine mă zidesclăsând în pieptdeschisochiulspreAtotziditorul.... III. LIMAN, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017. printre valuri cuvintele străbat cu lacrimi prinse precum coada cometei unde mai pui țipetele pescărușilor glasurile naufragiaților dintotdeauna nisipul albastrul și surzenia noastră pământul și cerul se topesc în loviturile acestor valuri pentru care brațele nu au îmbrățișarea potrivită pământul și cerul s-au făcut în urechile mele ciocan și nicovală biet pelican cu aripi uitate în
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
în alte ape adaug la călătorie naufragiu după naufragiu până ce Bunul Stăpân al călătoriilor și al cuvintelor curate se va milostivi de stângăcia mea. Citește mai mult printre valuricuvintele străbat cu lacrimiprinse precum coada cometeiunde mai pui țipetele pescărușilor glasurile naufragiaților dintotdeaunanisipulalbastrulși surzenia noastrăpământul și cerul se topescîn loviturile acestor valuripentru care brațele nu auîmbrățișarea potrivită pământul și cerul s-au făcut în urechile meleciocan și nicovalăbiet pelicancu aripi uitate în alte apeadaug la călătorie naufragiu după naufragiupână ce Bunul Stăpân
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
pătat cu oamenii de la fiecare colț de stradă! Numele tău are camuflate dezertări mizerii cotidiene înșelătoare și trădare, curg zoaiele din tine tulburi și te bucuri de răul altcuiva. Care-i Dumnezeul în care crezi? Ori tu ești un zeu naufragiat, un nor de nisip alungat din deșert peste roditoarele câmpii ale pămânului căzut pe nepusă masă. Dacă vrei ca Dumnezeul meu să fie și al tău umpleți gândurile cu vise de înfăptuit, luptă cu încercările la care vei fi supus
UN ÎNDEMN CA O CHEMARE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376300_a_377629]
-
Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1741 din 07 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului să răsucim clepsidra cu silabe / până ce timpul fi-va un poem... Poetul Georgi Cristu , făcându-și drum printre „aisberguri” apărute în calea gândurilor expansive, după ce a „naufragiat” o vreme pe un țărm al muzelor ce nu mai doreau să audă de poezie, reușește să aducă în fața cititorilor, smulgându-se din vălul acestor oscilări, - proaspătul volum de versuri , având un titlu metaforic ... „Clepsidra cu silabe”, volum apărut la
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
cocleau în lutul rece transpirații nocturne / ignorat arătătorul arăta cu încăpățânare / spre unde ” ( Mirela Orban / Ce bine că mâinile nu-i erau reci). Expresiile poetice, metaforele reflexive, conturează imaginea unui poet profund, adesea ”neînțeles și singur/ pribeag într-o lume / naufragiată pe țărmuri ostile”, care simte efervescența lucrurilor, luând parte la neliniștile naturii aflate în expansiune. Și doar ”arzând” impulsurile lirice pot antrena sensibilitatea și pot face simțită armonia interioară a rostirii poetice. De unde vine lumina?„Poezia este o naștere, e
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
a pățit Ulise și cum a reușit el prin inteligență și viclenie să ajungă rege în Ithaka la Penelopa, s-a zbătut hipnotizat prin năvoade de flăcări, furtuni, canibali, Kirke, Sirene, strecurându-se printre Scylla și Charybda la Calypso, un naufragiat, găsit de Nausica, care-l ajută să ajungă acasă. să fiu eu un rătăcit ,un naufragiat, un fel de Odyseu care bâjbâi prin întunericul cuvintelor ? la început a fost cuvântul și cuvântul este Dumnezeu, dar cine a pervertit cuvântul, cine
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
Ithaka la Penelopa, s-a zbătut hipnotizat prin năvoade de flăcări, furtuni, canibali, Kirke, Sirene, strecurându-se printre Scylla și Charybda la Calypso, un naufragiat, găsit de Nausica, care-l ajută să ajungă acasă. să fiu eu un rătăcit ,un naufragiat, un fel de Odyseu care bâjbâi prin întunericul cuvintelor ? la început a fost cuvântul și cuvântul este Dumnezeu, dar cine a pervertit cuvântul, cine l-a sluțit, cine l-a răstălmăcit, cine a făcut din el sabie, dar și miere
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
o asemenea măsură, încât acestea micșorează cantitatea de oxigen și blochează pătrunderea luminii solare de care au nevoie alte plante și animale marine. Poluarea apelor marine este cauzată și de apariția mareelor negre, provocate de deversarea încărcăturii petrolierelor avariate, eșuate, naufragiate. Pentru înlăturarea lor s-au încercat mai multe soluții, printre care folosirea unor detergenți, a unei substanțe organice - “noisorex”, cu o mare putere de absorbție, care transformă petele de petrol într-o masă inertă, asemănătoare cauciucului. Poluanții din apă. Poluanții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Concluzia era una singură: Bleier acela extrăgea cu nerușinare aur, încât nici măcar în cârciumă nu mai puteai sta fără rubale. Să mai și părăsești locul acela nici nu mai putea fi vorba. Așa că oamenii se simțeau ca pe o navă naufragiată sau ca într-o cetate asediată: rupți de lume, cu tot mai puține merinde, într-o atmosferă tot mai rece, lipsiți de orice nădejde. (Doar apă mai aveau, fiindcă dacă se încumeta cineva să aducă câteva sloiuri de afară, gheața
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Bibicu?”, Magie neagră). Cât privește compunerile pentru teatrul de amatori, ele sunt simpliste, șablonarde, profesând o „aforistică” sforăitoare, prin care își face loc, la fel ca în scrierile în proză, o strategie a îndoctrinării. SCRIERI: Moartea unui singuratic, București, 1967; Naufragiații, București, 1967; Cutia cu scrisori, București, 1969; Răpirea, București, 1969; Teatru polițist, București, 1969; Jos masca, domnule Dib, București, 1971; Pâinea și sarea, București, 1971; Voalul negru, București, 1971; Insula spionilor, București, 1972; Furtul, București, 1973; Armata de pitici, București
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
nelimitatul, celor rele, asociate cu trupul, cu ceea ce este finit, limitat; ar interzice surghiunirea sistematică a hedonistului în cotețul găinilor și la grajduri... Autor al unei serii de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi înflăcărat el cu definițiile plăcerii - catastematică, dinamică și pozitivă -, își
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes meschin față de treburile altuia. Provincialismul se devoră pe sine însuși, fiind formă fără fond, loc fără spațiu
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
obișnuită. Bine prinse sunt apetitul pentru fabulos, aspirația contopirii realului cu fantasticul. Întreaga narațiune reconstituie într-o manieră lirică înfiriparea unei individualități sub protecția tatălui, întrevăzut aproape ca o divinitate. De o cu totul altă factură este romanul de aventuri Naufragiații de la Auckland (1937), a cărui acțiune se desfășoară în anii 1863-1864, având ca protagoniști câțiva navigatori porniți din portul australian Sydney. Alegerea subiectului și interesul pentru continentul de la antipod îi erau stimulate autoarei de preocuparea lui Mihail Sadoveanu din anii
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
erau stimulate autoarei de preocuparea lui Mihail Sadoveanu din anii ’30 pentru Australia, pe care scriitorul o evoca în Țara Kangurului (1937), în marginea jurnalului lui Hubert de Castella. S. primise, după cum mărturisește, „misiunea de a adapta” în românește povestea naufragiaților de la Auckland. Proza urma să se dezvolte într-o mai amplă „colecție” narativă alimentată de vechile scrieri străine despre Australia. „Cutremurele” de tot felul din preajma anului 1940 au întrerupt însă inițiativa. În paralel cu aceste incursiuni în zona epicului, S.
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
A tradus foarte mult (singură sau în colaborare), oprindu-se la A.N. Ostrovski, A. P. Cehov, Honoré de Balzac, Al. Dumas, Anatole France, Charles Dickens, John Steinbeck, William Saroyan ș.a. SCRIERI: Mormolocul, București, 1933; ed. pref. Const. Ciopraga, București, 1972; Naufragiații de la Auckland, București, 1937; Domniile lor domnii și doamnele..., București, 1937; Ploi și ninsori, București, 1940; ed. București, 1975; Umilinți, București, 1944; Scrisori din Sihăstrie, București, 1945; Cozonacii, București, [1950]; Balaurul alb, cu ilustrații de Demian, București, 1955; O zi
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Eudora Welty, Bătălii pierdute, București, 1976. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Mormolocul”, VRA, 1934, 331; N. Pora, „Mormolocul”, ADV, 1934, 15 383; Octav Șuluțiu, „Mormolocul”, RP, 1934, 14; E. Duval, „Visuri americane” la Teatrul Național Iași, „Gazeta”, 1935, 350; Mihail Șerban, „Naufragiații de la Auckland”, DMN, 1937, 10 880; G. Călinescu, „Domniile lor domnii și doamnele...”, ALA, 1937, 20 iunie; Streinu, Pagini, II, 202-204; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
1962; Lumina purpurie, București, 1962; Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și a descopririlor românești (în colaborare cu Dinu Moroianu), București, 1963; Cântecul Cibenei, București, 1966; Misiune specială, I-II, București, 1966; Omul cu o mie de chipuri, București, 1968; Naufragiații, București, 1973; Sub semnul Minervei. Femei de seamă din trecutul românesc (în colaborare cu V. Firoiu), București, 1875; De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei: din cronica anilor 1879-1878, București, 1977; Ghidul Cosmosului (în colaborare cu I. Corvin Sângeorzan), I-II, București
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
1978 (în colaborare cu Elena Andrei); Herbert W. Franke, Rețeaua gândurilor, pref. trad., București, 1979 (în colaborare cu Elena Andrei); Walter Weller, Tot felul de întâmplări nemaipomenite, pref. trad., București, 1983 (în colaborare cu Peter Strager). Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Naufragiații”, RL, 1973, 11; Marius Tupan, „Naufragiații”, VR, 1974, 1; Șerban Cioculescu, „De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei”. Efemeridele anilor 1877 și 1878, RL, 1977, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Manolescu, Literatura SF, 256; Mircea Iorgulescu, Cartea de istorie, RL, 1980
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
Herbert W. Franke, Rețeaua gândurilor, pref. trad., București, 1979 (în colaborare cu Elena Andrei); Walter Weller, Tot felul de întâmplări nemaipomenite, pref. trad., București, 1983 (în colaborare cu Peter Strager). Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Naufragiații”, RL, 1973, 11; Marius Tupan, „Naufragiații”, VR, 1974, 1; Șerban Cioculescu, „De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei”. Efemeridele anilor 1877 și 1878, RL, 1977, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Manolescu, Literatura SF, 256; Mircea Iorgulescu, Cartea de istorie, RL, 1980, 8; Popa, Ist. lit., I, 1062
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]